15,766 matches
-
nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului..., p. 63). „1663 martie 20. Evstratie Dabija Vv. dă volnicie lui Vasile și lui Ignat din Bărgăuani să ție și să oprească a lor dreaptă ocină și moșie din sat din Bărgăuani, precum au ținut-o moșii și strămoșii lor și să ia de a zecea din tot locul și din tot hotarul" (Uricar, XXV, p. 133). Taxele au constituit o sursă importantă de venituri încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și al Curții sale. Astfel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce au fost Pârcălab de alta, călărașii ziceau că satul Ivancea, în care sunt așezați din moși, a fost domnesc de ocolul târgului Orheiului, și ei au avut acolo case și heleșteie și melnice"... (Academia Română, XXII, p. 131). Hânsarii și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei... Acestora li s-au dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor ei și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în toată Moldova: Hotin, Soroca, Orhei, Chigheciu, Lăpușna, Fălciu, Tecuci, Covurlui, Tutova, Putna, Hârlău, Suceava, Roman, Vaslui. De la întâia jumătate a veacului al XVIII-lea boierimea începe să-și adune stăpânirile la un loc, nu ca sate răzășești, ci ca moșii - mari întinderi de pământ, dând naștere latifundiilor, care, sub o singură denumire, cuprindea hotarele multor sate, totul în dauna răzășimii. Ca să ne dăm mai bine seama ce a însemnat pentru „bieții stăpâni de moșie mai slăbuți” acele vremuri de la sfârșitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuprindea hotarele multor sate, totul în dauna răzășimii. Ca să ne dăm mai bine seama ce a însemnat pentru „bieții stăpâni de moșie mai slăbuți” acele vremuri de la sfârșitul veacului al XVIIlea, ni se atrage atenția că pe lângă acești „mâncători de moșii mari”, ca Prăjescu, Bicioc, Buhuși, Gavriliță, Neculai Racoviță, Miron Costin or Iordachi Ruset, fuseseră „mulțime de mâncători mai mici”, dar toți „tot atât de lacomi de pământ și veșnic la pânda chilipirurilor de acest soi”. Precum boieriile, însoțite de dregătorii, tot atât de pustiitoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe groși, adică bătrâni de pământ pe bani, când groșii polonezi aveau curs la noi în țară. Schingiuirea birnicului; baterea lui la tălpi; închiderea lui în beciuri; punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime", săracul își lua lumea în cap. Revenind pentru a explica zicerea „trei moși pe groși", Gh. Ghibănescu scrie: „Grosul polonez era o monedă măruntă de argint, cam aproape de valoarea leului; și foarte multe monede de acestea se găseau în țară la noi, mai ales în Moldova în tot decursul secolelor al XV-lea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietar se îmbucătățea la urmași, după numărul moștenitorilor. „Urmașii primului proprietar deveneau pentru urmașii lor bătrânii satului, căci după numărul lor curgea și proprietatea în acel sat. Când satul mergea pe doi bătrâni era împărțit în două jumătăți", în doi moși. „Urmașii primilor bătrâni, adică a primilor moși, a moșilor mari își îmbucătățeau la rândul lor pământul în atâtea părți cât era numărul copiilor, care deveneau la rândul lor moși mici față de urmașii lor", primii moștenitori în serie fiind moșii mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moștenitorilor. „Urmașii primului proprietar deveneau pentru urmașii lor bătrânii satului, căci după numărul lor curgea și proprietatea în acel sat. Când satul mergea pe doi bătrâni era împărțit în două jumătăți", în doi moși. „Urmașii primilor bătrâni, adică a primilor moși, a moșilor mari își îmbucătățeau la rândul lor pământul în atâtea părți cât era numărul copiilor, care deveneau la rândul lor moși mici față de urmașii lor", primii moștenitori în serie fiind moșii mari. La început schimburile de ocină și moșie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primului proprietar deveneau pentru urmașii lor bătrânii satului, căci după numărul lor curgea și proprietatea în acel sat. Când satul mergea pe doi bătrâni era împărțit în două jumătăți", în doi moși. „Urmașii primilor bătrâni, adică a primilor moși, a moșilor mari își îmbucătățeau la rândul lor pământul în atâtea părți cât era numărul copiilor, care deveneau la rândul lor moși mici față de urmașii lor", primii moștenitori în serie fiind moșii mari. La început schimburile de ocină și moșie se făceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doi moși. „Urmașii primilor bătrâni, adică a primilor moși, a moșilor mari își îmbucătățeau la rândul lor pământul în atâtea părți cât era numărul copiilor, care deveneau la rândul lor moși mici față de urmașii lor", primii moștenitori în serie fiind moșii mari. La început schimburile de ocină și moșie se făceau în natură - moșie pe moșie, schimb pentru schimb. Dar schimbul în natură devenind greoi, cumpărarea a început a se face pe bani gata, pe bani bătuți, pe bani curați, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșiilor - adică a bătrânilor de pământ - a devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să crească, iar tranzacțiile să nu se mai facă „groș pe un moș", ci mai mulți groși pe un moș, ori invers, funcție de vremea când se făceau schimburile, cumpărăturile. Despre bani și plățile fără numerar, interesant ni se pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul" nr.10/2009
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit a se face în groși, cu bani peșin. Așa s-a întâmplat și faptul că valoarea banului scăzând, valoarea pământului să crească, iar tranzacțiile să nu se mai facă „groș pe un moș", ci mai mulți groși pe un moș, ori invers, funcție de vremea când se făceau schimburile, cumpărăturile. Despre bani și plățile fără numerar, interesant ni se pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul" nr.10/2009, p.22-24, pe care îl recomandăm celor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
repetând) cuvântul de două sau de trei ori, întocmai ca cei degerați de frig, și după ce hatmanul a putut înțelege că eu sunt din Basarabia și în acea zi am fost la polcovnicul de miliție anume Teodorică Balș, a cărui moșii din Basarabia le am în posesie, au cerut să-i arăt pașaportul. Eu, fiind îngrozit de spaimă, am umblat cu dânsul în mână de câteva ori și nicidecum nu-l puteam cunoaște ca să-l aleg dintre alte hârtii; am avut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe urmă s-au fost făcut pentru multe nevoi și greutăți țărei. Acum den mila lui Dumnezeu ușurându-se țara de acele greale vrânduși noi să strice obiceaile nouă și să întărim obiceaile vechi după care au urmat părinții și moșii noștri. Socotim domnia mea împreună cu ai noștri aleși... și tot sfatul nostru boierii țărei mari și mici de acmu înaintea această socoteal văcăritul să nu mai hie nici în zilele domniei meale nici pre urma noastră... Așijderlea și pentru cearea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de revers al norocului, câștigând astfel simpatia lui Ulise. Astfel istoria se repetă, dar în mod direct și nu prin intermediul unui aed. Eumeu este vrăjit de talentul de povestitor al lui Ulise, care spune povestea unui pseudo-Ulise: "bine-ai vorbit, moșule, și să știi că n-ai spus nimic fără folos" (14.508-509)143* p. 29 II În seara unei zile frumoase " Era într-o frumoasă zi, pe înserate ..." La Fontaine În imaginarul ospitalității găsim ideea unui timp care se împlinește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune cu tărie săteanul Costică Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruța din casă, am adunat mai multe obiecte și am facut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Tolici, picturi în ulei, de mari dimensiuni. Roman Tolici Are 34 de ani, sa născut în Ghetlova, lucrează în București, unde a absolvit Universitatea Națională de Artă. Câteva dintre cele mai recente expoziții personale: - 2007, MNAC, București - 2006, Evanghelia după Moș Crăciun, H’art Gallery, București - 2006, Desene recente, Galeria Posibilă, București Roboții lui Daniel Knorr Ștefan Tiron Legile Roboticii au produs la Daniel Knorr o serie de mașini gata să îndeplinească totul pline de dedicație, dar a căror autonomie nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
astă-vară. Doar stop-cadre și papanași cu brânză. Trei oameni și-un Matiz pe strada Lizeanu. Knorr, supapa de urgență, negociind cu niște cetățeni ai străzii. Când e vorba de lucrările lui sau ale prietenilor, pentru Daniel cuvântul „imposibil“ nu există. „Moșule“, zice el, și se-mprietenește cu secretare, vatmani, zugravi, șefi de clan rom. Dă la rindea în rând cu ceilalți. Îl așteaptă pe primar cu orele-n parcare. Zice bancuri bune și politic incorecte. A mai și greșit în viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
noiembrie, sinonimă cu „cap de iarnă”, ce deschide ciclul sărbătorilor populare de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie. Este o perioadă calendaristică dominată de cele două divinități ajunse la vîrsta senectuții, în pragul morții, asemeni anului care se încheie: „Moș Andrei” și „Moș Nicolae” dau naștere unui ritual de înnoire anuală a timpului, probabil Anul Nou Dacic redat vizual. Obiceiurile și credințele de Sîntandrei, de luptă împotriva strigoilor, au fost atestate la românii de pretutindeni, într-un număr impresionabil de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cap de iarnă”, ce deschide ciclul sărbătorilor populare de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie. Este o perioadă calendaristică dominată de cele două divinități ajunse la vîrsta senectuții, în pragul morții, asemeni anului care se încheie: „Moș Andrei” și „Moș Nicolae” dau naștere unui ritual de înnoire anuală a timpului, probabil Anul Nou Dacic redat vizual. Obiceiurile și credințele de Sîntandrei, de luptă împotriva strigoilor, au fost atestate la românii de pretutindeni, într-un număr impresionabil de variante locale. De
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
important. Practic, e mai important ajunul decat sărbătoarea, când noi dormim de multe ori, mai semănăm, mai umblăm cu sorcova și atât. Dar de ce anul nou e mai important in ajun?Stiți că este prin satele noastre un personaj fabulos, Moș Ajun, când spunem că se umblă cu Mos Ajun. Ei bine, de asta, fiindcă sărbătoarea, în concepție arhaică, începea odată cu apusul soarelui și multe din aceste lucruri trebuiau să se facă în intuneric. Fiindcă soarele destramă de multe ori vrăjile
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
televizorul, cu tehnica aceasta modernă și, în loc de Sântandrei, punem Halloween, care este tot un an nou dar este celtic. Ori noi totuși suntem urmașii dacilor, de ce nu ne este mai apropiat acest an nou și tot ce ține de credințele moșilor și strămosilor noștri,și începem să luăm și să ne mascăm ca la Halloween. De ce oare, stau și mă intreb și eu de vreo zece cinsprezece ani incoace, chiar nu ne interesează ce avem noi de la bunicii și străbunicii noștri
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
probabil datorită capacității reduse de a abstractiza. Până în prezent nu am avut probleme serioase cu „întrebări delicate”. Foarte vag a atins subiecte legate de sexualitate și în general nu a fost foarte preocupat de aceste subiecte, încă mai crede în Moș Crăciun, Moș Nicolae, Iepuraș, dar probabil că este o formă mascată de interes material (dacă înțelegeți ce vrem să spunem) împreună cu refuzul instinctiv de a renunța la evenimentele plăcute ale copilăriei. Noțiunea de „bani” este percepută ca o problemă a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
capacității reduse de a abstractiza. Până în prezent nu am avut probleme serioase cu „întrebări delicate”. Foarte vag a atins subiecte legate de sexualitate și în general nu a fost foarte preocupat de aceste subiecte, încă mai crede în Moș Crăciun, Moș Nicolae, Iepuraș, dar probabil că este o formă mascată de interes material (dacă înțelegeți ce vrem să spunem) împreună cu refuzul instinctiv de a renunța la evenimentele plăcute ale copilăriei. Noțiunea de „bani” este percepută ca o problemă a „oame nilor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]