14,795 matches
-
monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului Fetești demonstrează că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația și modul de viață al acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conferă lucrării o dimensiune culturală. De asemenea, multe argumente sunt preluate din înțelepciunea populară sau din viața de zi cu zi, dând lucrării o savoare aparte. Stilul de analiză a aspectelor prezentate îmbină abordarea Școlii Annales-lor cu luciditatea și tăișul rațional, caracteristice metodei experimentale. Sunt prezentate atât date istorice, cât și date experimetale sau date de observație. Însă dincolo de aceste aspecte, răzbate totuși influența paradigmei comportamentaliste. Apelul la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990, parcă în logica fluxului și refluxului, Franța gastronomică revine în forță. Pentru a da un singur exemplu, majoritatea restaurantelor bucureștene care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în informatică (biți), știre, noutate etc. Sensurile noțiunii de informație sunt mult discutate și interpretate de către o disciplină sau alta. Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate, toate științele operând cu informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea cunoștințelor vehiculează informații. În sens larg, informația este noțiunea prin care se definește fiecare din elementele noi conținute în semnificația unui simbol sau grup de simboluri, într-o comunicare, știre, semnal, imagine etc. prin care se exprimă
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o raționalizare a procedurilor de acces și prelucrare. Pentru a putea fi exploatată de către utilizatori, o bază de date trebuie să aibă asociat un set de programe, numit generic sistem de gestiune a bazelor de date, care să permită exploatarea rațională a datelor conținute. Obiectivul esențial al unui sistem de gestiune a bazelor de date este deci furnizarea unui mediu eficient, adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute în baza de date. Sistemul de gestiune a bazelor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
apare abia în 1962 și provine din literatura franceză. Noțiunea de informatică a fost creată prin asocierea cuvintelor informație și automatică: INFORmation și autoMATIQUE. Prima definiție a informaticii aparține Academiei Franceze, care în 1966 preciza că informatica este „știința prelucrării raționale, îndeosebi prin mașini Capitolul 1. Noțiuni esențiale privind tehnologia informațională automate, a informației considerată ca suport al cunoașterii umane și al comunicărilor în domeniile tehnice, economice și sociale”<footnote I. Radu, M. Ursăcescu, D. Vlădeanu, M. Cioc, S. Burlacu, Informatică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
umane și al comunicărilor în domeniile tehnice, economice și sociale”<footnote I. Radu, M. Ursăcescu, D. Vlădeanu, M. Cioc, S. Burlacu, Informatică și management, Editura Universitară, 2005. footnote>. Din definiția informaticii se desprind cel puțin trei caracteristici ale acesteia: prelucrarea rațională, bazată pe legi generale și pe anumite tehnici proprii cercetării operaționale, programării liniare, teoriei algoritmilor etc.; prelucrarea logică și automată prin intermediul mașinilor electronice, acesta reprezentând aspectul fundamental al informaticii; universalitatea informaticii, adică posibilitatea de cuprindere a tuturor domeniilor de activitate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
naște și se dezvoltă odată cu organismul în care funcționează. În sistemele informaționale economice, ponderea o deține tratarea datelor în cadrul evidenței, analizei economico-financiare, predicției și a programării acțiunilor de gestionare a resurselor. Partea unui sistem informațional în care predomină tratarea automată (rațională) a datelor și a cunoștințelor relative la sistem se constituie în (sub)sistem informatic. Acesta se creează treptat, în perioada de existență a sistemului, prin realizarea și exploatarea de aplicații (unități funcționale) și proceduri (unități de prelucrare) informatice folosind posibilitățile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
executive și tipuri de sisteme care sprijină utilizatorii aflați în niveluri diferite sau în departamente diferite, ca sistemele birotice, sistemele de sprijinire a deciziilor și sistemele expert. Sistemul informatic Sistemul informatic este partea componentă a sistemului informațional, care asigură prelucrarea rațională și eficientă a datelor îndeosebi cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul și, în primul rând, al calculatoarelor electronice. Evoluția galopantă a tehnologiilor informatice din ultimii ani a condus la automatizarea unei părți considerabile a sistemului informațional, care se localizează nu numai
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tacite să fie deplasate în zona primei categorii, a celor explicite. Ca metode utilizate putem avea interviuri, chestionare, observări, focus grupuri, cercetări clinice etc. Una dintre limitările majore ale acestor metode este aceea că ele se adresează aproape exclusiv domeniului rațional. Se elaborează diferite scenarii în care o persoană răspunde rațional la anumiți stimuli. Pe această bază se ajunge să se elaboreze anumite modele de reacție, care se dorește a explicita parte a cunoștințelor tacite. Este surprinzător însă că, într-o
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor, chimioterapicelor în plăgile infecțioase (supurate sau nu) va fi rațională. Antibioterapia pe lângă unele beneficii implică și o serie de inconveniente precoce și/sau tardive pentru traumatizați (accidente toxice, alergice, selecția unor tulpini microbiene rezistente). Este bine ca de fiecare dată când se asociază tratamentul antiinfecțios să se precizeze indicațiile, posibilitatea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și a modurilor sale de a fi: „Astfel, între privirea deja codificată și cunoașterea reflexivă există o regiune mediană care face posibilă ordinea în însăși ființa sa, ș...ț epistema de unde cunoștințele, înfățișate în afara oricărui criteriu referitor la valoarea lor rațională sau la formele lor obiective, își trag seva propriei pozitivități, manifestând, astfel, o istorie care nu este aceea a perfecțiunii lor crescânde, ci mai degrabă aceea a condițiilor lor de posibilitate”1. Aceeași clasificare este folosită ca introducere de către autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
analiză a variabilelor demografice, în defavoarea celor de natură economică. Această problemă poate fi soluționată prin realizarea unei analize factoriale în prealabil, pentru a obține câte un singur factor pentru fiecare dimensiune relevantă. Sau, pur și simplu, prin selecția atentă și rațională a variabilelor, astfel încât să producă o discriminare cât mai mare (să existe variație cât mai mare între obiecte după variabilele respective) și să exprime cel mai bine tipul de grupare pe care dorim să-l obținem. Problema ponderii variabilelor apare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
auditoriu alcătuit din năgași, care aveau să o păstreze în custodie până când omenirea avea să devină capabilă să o înțeleagă. Apoi Buddha oferi discipolilor săi umani, ca un fel de antrenament preliminar și ca o apropiere de adevărul paradoxal, doctrina rațională și realistă a direcției Hīnayăna. Abia după trecerea a vreo șapte veacuri, marele înțelept Năgărjuna, „Arjuna Năgășilor”, a fost inițiat de regii șerpi întru adevărul că totul este vid (śūnya). Și astfel, el a fost acela care i-a adus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării interculturale 21: * relativitate personală (realitate subiectivă); * relativitate culturală; * castă, clasă, sex, vârstă, ca bariere în exprimarea și dezvoltarea liberă; * valoarea individualismului și a realizării de sine; * mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea spre percepțiile comune reprezintă cea mai bună soluție pentru a ne înțelege cu cei care sunt diferiți; * etici care depind de situații; * criterii paradigmatice ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei asemenea accepțiuni este faptul că este argument suficient pentru o egalitate a culturilor diferite și evită întoarcerea spre un concept etnic al națiunilor, punând totodată bazele unei structuri politice supranaționale. Relevanța cadrului general european, și prin extensie planetar, face rațională reacția Europei, din punct de vedere cultural, către o identificare la nivel continental a elementelor culturale specifice într-un sistem unitar, centrat pe dialogul intercultural. De asemenea, această conjunctură ideatică implică factorii politici decizionali într-un proces solicitant a multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
determinată în mod precis de nevoia unui dialog intercultural, ca metodă de realizare a comunicării interculturale. Emergența în constantă intensificare a conflictelor inclusiv în spațiul european și incapacitatea domeniilor politic și economic de a le gestiona arată că o abordare rațională specializată de tip occidental este nepotrivită, aspectele culturale ale acestor conflicte indicând în mod pregnant faptul că răspunsul pentru conflictele în cauză nu poate fi decât unul de același tip, deci cultural, sau mai precis intercultural. Interculturalitatea reprezintă, din punctul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
implică dizolvarea identității persoanei, procesul de comunicare interculturală având ca scop esențial ancorarea sa corectă în cadrul culturii native, deci asumarea conștientă a propriei culturi și implicit întărirea propriei identități. Comunicarea interculturală implică persoana în integralitatea ei: nu numai capacitățile ei raționale, ci și capacitățile persoanei de a exprima emoții și sentimente. Prezenta analiză se bazează pe prezumția generală că orice om este un producător de cultură, de bunuri culturale. În acest sens se cuvine să fie făcută observația următoare: cultura a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
8. Să angajezi tinere absolvente necăsătorite pentru a le forma pentru poziții de conducere reprezintă o investiție neprofitabilă pentru organizație, pentru că acestea vor părăsi, în câțiva ani, organizația, pentru a avea copii. Scor ales: 9. Femeile nu sunt suficient de raționale și de decise pentru a deține funcții de conducere la nivel înalt în organizații. Scor ales: 10. Hărțuirea sexuală a femeilor la locul de muncă este un mit. Scor ales: Secțiunea 2 Bărbații și munca 1. În general, este normal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bărbați decât femei în posturi de conducere este acela că, prin natura lor, bărbații sunt mai potriviți pentru aceste roluri. Scor ales: 9. Bărbații vor avea întotdeauna mai mult succes decât femeile pentru că, până la urmă sunt, în mod natural, mai raționali și mai puțin emoționali. Scor ales: 10. Feminismul este o amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: Sursa: Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work. Nick Forster, 2005 Interpretarea scorului tău Adună scorul de la ambele secțiuni
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
8. Să angajezi tinere absolvente necăsătorite pentru a le forma pentru poziții de conducere reprezintă o investiție neprofitabilă pentru organizație, pentru că acestea vor părăsi, în câțiva ani, organizația, pentru a avea copii. Scor ales: 9. Femeile nu sunt suficient de raționale și de decise pentru a deține funcții de conducere la nivel înalt în organizații. Scor ales: 10. Hărțuirea sexuală a femeilor la locul de muncă este un mit. Scor ales: SECȚIUNEA 2. Bărbații și munca 1. În general, este normal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bărbați decât femei în posturi de conducere este acela că, prin natura lor, bărbații sunt mai potriviți pentru aceste roluri. Scor ales: 9. Bărbații vor avea întotdeauna mai mult succes decât femeile pentru că, până la urmă sunt, în mod natural, mai raționali și mai puțin emoționali. Scor ales: 10. Feminismul este o amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: ANEXA 7. Chestionar managementul diversității în organizații (I) Întrebări-cheie: * Organizația are o politică privind diversitatea? * Există o declarație scrisă privind consecințele încălcării politicii privind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
social și mental aceștia ar fi fost "standardizați" printr-o politică de alfabetizare pe scară mare, sarcină ce-i revenea statului. Argumentarea este puțin discutabilă în generalizarea sa extremă. Nimeni nu se îndoiește că revoluția industrială făcea pereche cu căutarea rațională a eficacității, că încuraja "folosirea unui idiom general și neutru pentru a specifica totodată și scopurile și faptele"133, și că acest idiom a corespuns cu formarea limbilor naționale pe care țăranii le ignorau, iar "clericii" (învățații) le disprețuiseră, preferînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru a conduce atît vechea societate agrară cît și societatea industrială în formare. Din această perspectivă, cu desăvîrșire inegalitară, poporul, considerat impulsiv, incapabil de a se controla, plin de pasiuni primare care-l împiedicau să întrevadă însăși forța unei libertăți raționale, responsabile și pragmatice, s-a văzut refulat într-o altă manieră, dar nu mai puțin fermă decît înainte, în ghetoul său cultural, social, politic și în egală măsură religios. Fiindcă a trebuit să primească un minimum de instruire, aceasta s-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]