20,251 matches
-
nealterate în mesajul lor revendicativ. Aveau atunci o încărcătură oarecum programatică, de vreme ce se intitulau Schiță pe zăbale rupte (la reluare, li s-a zis 39,5 grade - temperatură de alertă pentru corp). Alături de ingenuități de tipul „să-ncui soarele-n sâni“, păstrate întocmai, în tiparul versurilor pătrund zvonuri de răzmeriță împotriva calapoadelor anchilozate ale existenței, contestări când mai domoale („Să n-ai nici un gând călcat pe dungă“), când ușor hazlii („Să te strâmbi după madam Rifca“), izvorâte din dorința discreditării rânduielilor
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
Emil Brumaru Iubito, divin, La tine mă-nchin În genunchi. Hai, Fă-mi hatîrul: Pune-ți sînii pe-un trunchi Să ți-i tai Cu satîrul! Iubito, divin, La tine mă-nchin. Dă-mi acul din păr, Ochii să-ți scot Cu nervii oftalmici cu tot: Zbîrrrn! Ca să am de ce să-i atîrn. Iubito, divin, La tine
Marchizul va intra la ora cinci by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11297_a_12622]
-
vorbim puțin despre chemare, greutăți, efort, dăruire și seriozitate. Voi da un singur exemplu, dar cât de grăitor! Tinerii literați grăbiți de acum, mai cu seamă cei aflați în preajma debutului în volum, se vor cruci probabil și vor scuipa în sân oripilați, dar îi asigur că povestirea mea este reală, lucidă, obiectivă. Cum arăta un debut poetic în a doua jumătate a anilor '70? Să începem cu începutul: se debuta greu, chinuitor, temător, poticnit, dar mai ales zăbavnic. În toată țara
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
De ce primul gest învățat de copii de la părinți este ,făcutul cu mâna" la despărțire: bai-bai? Despărțirea de ce, de cine? De părinți? Prematură învățătură că viața e o suită de despărțiri, începând cu despărțirea de leagănul lăuntric al mamei, apoi de sânul ei, apoi... Următorul pas în ucenicia vieții și a lumii în care intră proaspătul venit este aplaudatul. În ce scop? De ce și pe cine să aplaude, după ce părinții, bunicii și străbunicii lui au tot aplaudat vreme de aproape un secol
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
zbuciumată-n vîntul Fin ondulat și-n darn, al nimănui: Mai pîlpîie aoreola lui De aur înc-o clipă pe pămîntul Pe care-l părăsește, trist și frel; Vai, nu mai are ce să ocrotească de cînd ți-s scoși, albi, sînii în crenel Și fesele cu rotunjimea lor cerească Sînt lăudați prin piețe de Piticul Ce ți-a trezit în zori de zi buricul...
Același înger tulbură tăcerea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8574_a_9899]
-
așa a spus, și a continuat să mă dezmierde și să mă sărute ACOLO și să mă excite îngrozitor. O dată, și încă o dată, și iar o dată. "Îți place?", murmura în genunchi în fața mea, și iar reîncepea, frecându-și între timp sânii de pieptul meu. N-am mai putut rezista, am tras-o pe o canapea și am pătruns-o. Am repetat asta de câteva ori în neștire, și ea îngâna mereu: "ce bine e, ce bine e..." Recunosc, da, a fost
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați, liliachie, virgină amânată în care laptele s-a covăsit, curvă, crăcănată, soldățească, alcoolică, hoață, batjocoritoare, ucigașă, blândă lățoasă, înstelată cu coji de semințe, cu sânii pe burtă, cu sfârcuri celeste, perplexă, trecătoare și eternă, fidelă sieși Dar nu numai atât, doamnelor și domnilor, acest palid cetățean se întorcea acasă numai noaptea, trăgea perdelele și la lumina lămpii arzânde scria, scria și scria îngrozitor de puțin, aproape
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
somnul pământului ridicându-te, Băutura vieții și-a tinereții neostoite, Băutura Onoarei și-a Numelui Locului - }ie LaudaToponomastică ți-a fost acordată, Cu Onoarea divină ești răsplătit de cum ortacii tăi te-au dat morții. Primit-ai Lauda cuvenită Cugetătorilor la sânul Sfintei Sophii alăptat, Sanctificat ai fost cu numele de Eros, Eroul Iubirii: Nume mare de neuitat, Numeroase Nume de Locuri ale Eroilor Cavalerii Kabyri Ghebeleisis Jubilan șBucurosul,ț Păstorul Cu Oi Multe mândre coarne de aur purtând Singure să se
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Căii Cerului Pe Cal de Rege cu nimbul nopții călător, Pe cel bun îl sărută, pe cel rău îl arde șscrumeșteț: Iedera pe care să te urci în Eden, Laurul ce te-ncunună pe merit, Laptele ce-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota Codinu Domnul Nopții învățătorul Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Emil Brumaru Îngerii merg înainte de-a bușile Ca să-ți deschidă larg ușile În fața sînilor cu care treci mîndră, Printre balaurii veșnic la pîndă, Din scorburi, peste cleștare și praguri De mușchi înverzind și mustind în huceaguri, Pe unde sînt porcii mistreți cu belciuge De aur în rît, scormonind hălăciuge, Și cîntă muiați la răstoace
Îngerii merg înainte de-a bușile... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7334_a_8659]
-
Mariana Filimon Acuarelă de iunie Oasele simt apăsarea luminii în grădina amiezii doar silabe adun roade ale singurătății pârguite în taină ocrotite de nori de viscoliri viitoare simplă abatere de la fapte ireversibile e ca și cum aș strânge mareea la sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni se părea că vor să-mi vorbească dar marea acoperea crescător silabele frânte
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
totuși o baladă scrisă pentru vreo femeie: "Cum să nu știi? Ești mai frumoasă cu două degete decât oricare femeie/ mai fierbinte mai adâncă mai tandră/ decât orice femeie din lume/ dacă degetele tale n-ar fi deja numărate/ dacă sânii tăi n-ar fi decât două porecle date ție de Dumnezeu( din zilele când Dumnezeu făcea carne". E frumos. Chiar are poezie. Ceea ce nu se poate spune despre...deși intenția poate asta era: "Era un lucru cum nu mai văzusem
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
nu mai sta cu picioarele goale pe ciment!" Ninucika, tu îi pui ciorapi de lână, cimentul e rece, el te îmbracă în cămașa de noapte, îți pune șalul pe umeri și nemurirea în picioare. Privirea îți cade pe cei doi sâni ai lui cu zmeură din care mâncăm până ne devin buzele cotoare de Biblie. Cu ochi de flamingo te vede, tu, apă râzând, cu gât lung Te vede te vede te vede și te bea, dar nu de tot, lasă
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
nuclee atomul înstelarea să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
cuvântul sacru dintru început/ ochiul secund în Ochiul tău răsfrânt eclipsă-i cosinus și azimut. La lumânarea sfinților sărac pe-o coastă sus mormântul din cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
auzit? a nu uita/ a pedepsi nu vezi lăutul pur? ca roua-n spini ascezi până cădem la polul desfrunzit. Sub cap îmi pune substantivul fân mă trage de urechile de-asin asin! distihul cu desagii plini auzul muzical? verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul meu din tine creștea pe dedesubt. nălțându-mi dealu-n oase din trupul tot mai supt mai străveziu ca psalmul temut văzând prin el o clipă Răstignitul preaBlândul Mire Miel. Pe unde
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
oase din trupul tot mai supt mai străveziu ca psalmul temut văzând prin el o clipă Răstignitul preaBlândul Mire Miel. Pe unde rosteai ruga e gol de turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare albastre sub piele, pe care îi mângâi de parcă ai învăța un meșteșug de la împletitorul de nuiele, de la cel ce suflă în bășica de sticlă boltiri și muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie, de la copilul ce culege din iarba
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
fost învățați pe vremea când purtam cravata roșie de pionieri unii dintre noi își duc mâna la piept ca americanii ca să-și domolească bătăile inimii să mascheze revărsările burții ghiftuite de bere sau pur și simplu ca să arate gușilor duble sânilor fleșcăiți că ei își iubesc mai mult decât alții țara adusă la sapă de lemn ascultăm imnul în timp ce ne spălăm cu apă rece la robinetul din fabrica pusă acum pe chituci ascultăm muzica solemnă ca și când am fi la înmormântarea unui
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
Emil Brumaru Fire-ai tu dusă prin rouă Cu coapsele amîndouă Si cu sînii și cu gura Da-ți-ar îngerii de-a dura Sufletul și trupul mare Pîn' la margini de izvoare Sî strivești ierbile-nalte Zînele-mprejur să-ți salte De pietre să te lovești În pîrțile muierești Fragede și de mătase C-au
Ce ți-e și cu crinii îștia by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9962_a_11287]
-
Mi-o îngrămădesc în suflet înapoi Ca din întîmplare făcîndu-mă Că trec pe acolo Fluierînd șmecherește Vino să-ți scutur bruma din păr Vino să-ți fac un ceai fierbinte Și-apoi să ieșim goi În ploaia acestei toamne Printre sînii tăi să curgă șiroaie Pe care să le-adun în pumni Să le beau Iar la lumina merelor mici Să ne iubim pe îndelete plîngînd Pînă în zori Cînd te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
menirea de a înfățișa generațiunilor contimporane toată frumusețea eufonică a limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din poemul transcris ca probă, cităm din nota redacției 3) la acest raport: "Odată cu reintrarea d-lor Alecsandri și Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
o ciutură fîntîna Clipocind în pietre apa Dusă-n căni, spre guri, cu mîna, Ca să mi se-nmoaie-n suflet Tristețea groasă cît rîma, Doamne, părăsește-mă Ca o ciutură fîntîna... Doamne, părăsește-mă Cum femeia păcătoasă, Luîndu-și coapsele și sînii, Iese pe furiș din casă Și le dă rîzînd oricuia O întinde pe mătasă, Doamne, părăsește-mă Ca femeia păcătoasă... Doamne, părăsește-mă, Lasă-mă-n lumina caldă Să plutesc prin vechea urbe Ca un fluture de baltă, Fără țintă
Doamne, părăsește-mă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9769_a_11094]
-
tot duce-n trenuțu acela pe lîngă care flăcăii alergau îndemnați de fete, culegeau prune, iar se suiau. Dovlecii enormi din grădina Anei! Soldatul care declanșează, c-o împușcătură, toată mașinăria nemțoaicei. (O, mai ales turcul care caută să taie sînii unei turcoaice, sînii pe care ba și-i arată, ba și-i ascunde!). Neasemuita, nostalgica poveste a lui Terapont ce-și găsește iubita ideală peste țări și mări. Panouri, parcă, de bîlci, pictate naiv, sfîșietor de blînd, în culori voit
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]