15,286 matches
-
de instituție independentă de elaborare a politicilor și Își poate mări puterea de a influența Consiliul de Miniștri și Parlamentul (Richardson, 1996). Înainte de Maastricht, Comisiei i se reproșa că este prea birocratică, prea tehnocrată și că nu este suficient de sensibilă la prioritățile politice. Alteori, era acuzată de activism politic și de implicare prea mare În stabilirea priorităților politice (Christiansen, 1996). Dezbaterile de la Maastricht s-au centrat pe rolul excesiv În formularea politicilor pe care Îl deține Comunitatea Europeană În general
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ceea ce a afectat regimul de stabilitate geopolitică a unei anumite arii geografice a Globului. Stabilitatea Europei de Est nu mai era o prioritate doar pentru guvernele statelor respective, ci și pentru toate statele din Europa. S-au identificat principalele puncte sensibile ce ar putea destabiliza țările din Europa de Est. Problema minorităților din aceste țări a fost considerată un punct fierbinte, căci ar fi putut implica mai multe state Într-un conflict interetnic sau ar fi dus la un război civil (așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ca formularea În continuare a unor noi obiective strategice să se confrunte cu cel puțin două situații: fie politica nu creează feedback instituțional, În sensul că nu reușește să mobilizeze actorii și statul În jurul ei pentru a genera structuri specifice, sensibile la dimensiunea socială a genului, fie schimbările au avut un grad ridicat de formalitate, În sensul că au dus la creșterea gradului de instituționalizare a politicii (prin proliferarea, În plan orizontal, de comisii și comitete ale căror atribuții se suprapun
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
gen În domeniul vizat); 3. actorii procesului de Înfăptuire a politicii sunt implicați sau În legătură cu mișcările feministe 2, inclusiv sub forma coalițiilor de susținere; 4. politica creează, În spațiul instituțional În care se desfășoară și pe parcursul procesului de Înfăptuire, structuri sensibile la dimensiunea socială a genului (gender-sensitive) și, În general, un spațiu public deschis la problemele specifice femeilor (women-friendly)1. Într-un spațiu public În care există o mișcare feministă, premisele negocierii colective a deciziei Încep Încă din momentul identificării problemei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
urmă prin cel dintâi și, în general, asimilează ordinea naturală cu ordinea morală. Acordând prioritate valorilor morale, explicarea lui de către doctrina dreptului natural prezintă o deosebită atracție. Pentru a o face și mai acceptabilă, doctrina modernă i-a adus ameliorări sensibile. Astfel, ea a propus să se definească dreptul natural ca fiind aplicarea justiției în relațiile internaționale, dar nu sentimentul subiectiv al justiției, ci justiția considerată ca făcând parte din lumea obiectivă a valorilor morale, pe care o constatăm prin experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pune accentul pe efectele dinamicii structurii internaționale și a unor straturi ale suprastructurii, determinate de aceasta, asupra normativității internaționale. Considerăm, de asemenea, că valorile reprezintă un vector "privilegiat" între social (înțeles în sens larg) și normativ și un senzor extrem de sensibil al transformărilor internaționale, pe de o parte, și al dorinței de schimbare, pe de altă parte, în condițiile în care nu există o graniță între "dat" și "construit". Atât doctrina clasică a dreptului natural (care situează drepturile omului din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
într-un dialog permanent", fapt care "va avea o importanță specială.... în timpul procesului de ratificare". La 15 octombrie 2007, a avut loc la Luxembourg o dezbatere la nivelul miniștrilor afacerilor externe privind textul Tratatului de reformă. O serie de probleme sensibile, dintre care unele erau relativ noi, care nu au putut fi soluționate la acest nivel au fost lăsate să fie rezolvate de summit-ul informal de la Lisabona din 18-19 octombrie 2007. Aici, după alte negocieri dificile, s-a realizat acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
membre în privința raportului dintre lege și contractele colective de muncă. Fără a fi un fenomen cu totul deosebit, se constata o anume tensiune între prevederile legale și cele contractuale (din contractul colectiv de muncă n.n.), care priveau chiar natura deosebit de sensibilă a drepturilor ce trebuie protejate. Sub un alt aspect, se releva tendința (evident, pozitivă) de a extinde sfera de cuprindere a contractelor colective, astfel încât să includă noi categorii de lucrători cum sunt, spre exemplu, cei recrutați prin agențiile de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o expresie a atmosferei care s-a creat în jurul României. Personal, nu cunoaște cauza acestor acțiuni. Din discuția cu o persoană care a vorbit cu cetățeni din România, a reieșit că sunt probleme legate de înfieri. Aceasta este o temă sensibilă, dar nu este cazul să fie discutată prin presă. Împreună cu alți deputați, va încerca să prezinte elemente reale despre România, cerând ca Adunarea să nu se lase antrenată în discuții care pot dăuna autorității și prestigiului ei. Deputatul Seitlinger era
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a fi un agent moral, trebuie doar s] accepți și s] acționezi pe baza unui set de principii aplicabile în mod egal atât sieși, cât și celorlați. Ross nu accept] aceast] opinie. Pentru el, agenții respectabili sunt cei care sunt sensibili fâț] de tr]s]turile morale relevante ale situațiilor în care se reg]sesc, dar nu în general, ci în fiecare caz în parte. Se pune accentul pe percepție; agenții morali percep că relevante tr]s]turile care sunt relevante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o diferenț] într-un anume caz s] fie independent] de alte tr]s]turi. Deci teoria nu acord] un rol important contextului; este prea dispersat]. Prefer o teorie care permite contribuția unei tr]s]turi de a fi în totalitate sensibil] la contextul respectiv, astfel încât ceea ce aici conteaz] în favoarea unui aspect, în alt] parte va conta împotriva acestuia. S] revenim la exemplul dat mai înainte: s-ar putea crede c] o acțiune care cauzeaz] mult] pl]cere multor oameni, inclusiv celui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost și refuzat, în special de c]tre scriitori că John Austin și Henry Sidgwick. Ei au ap]rât utilitarismul clasic, teoria moral] a consecințelor potrivit c]reia singură valoare este cea a fericirii umane sau, cel putin, a ființelor sensibile. Austin a oferit un exemplu în The Province of jurisprudence [Sfera jurisprudenței] (p. 108), în care susține c] utilitaristul nu are nevoie de agenți care s] se transforme în cazuiști permanenți. „Deși el aprob] dragostea, pentru c] aceasta este în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] am procedat greșit neajutându-i pe cei care au nevoie de ajutor anul acesta, chiar dac] probabil am procedat corect înapoind proprietarului portofelul g]sit pe strad]; spunem și c] am fi oameni mai buni dac] am fi mai sensibili fâț] de sentimentele celorlalți, chiar dac] procedând astfel nu ne mai preocup]m atât de mult de familie și prieteni. Mulți dintre noi iau aceast] apreciere drept bun]. În m]sura în care ne îngrijor]m pentru aprecierea moral], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nespus pentru aceasta, era departe de a fi un soț bun. Și Martin Luther King Jr. avea mari neajunsuri în ceea ce privește viața de familie. Legarea respectului nostru de sine de îndeplinirea unui singur aspect al moralei ne poate face mai puțin sensibili în alte domenii morale. Dar deplină realizare în majoritatea eforturilor vieții are și capcane, care nu sunt ușor de evitat. Morală, s-ar putea crede, e cu sigurant] excepția. Totuși, aceste ultime observații ar sugera contrariul. Angajamentul nostru fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică", precizează autorul în capitolul VI al cărții sale). Cartea lui Horațiu Rusu este de patru ori o carte esențială: în primul rând, el oferă cititorului o foarte sensibilă examinare a teoriilor schimbării; în al doilea rând, Horațiu reușește să compună cel mai cuprinzător tablou al teoriilor clasice și deopotrivă a celor extrem de actuale asupra chestiunii identitare, din care nu lipsește nici un moment esențial și nici un loc semnificativ; în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la acest nivel se creeză alianțe și subalianțe. Căderea sau creșterea bursei din New York afectează nu doar investitorul american, ci și pe cel de pe o piață locală și mică așa cum e România. Toate acestea sunt nu doar vizibile, ci și sensibile, mai ales astăzi, în plină criză financiară mondială. Ce exemplu mai bun putem găsi pentru a ilustra aceste conexiuni decât efectele fără precedent pe plan mondial ale crizei financiare americane din 2008!? Pe lângă toate aceste dimensiuni, se vorbește din ce în ce mai des
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se leagă de cele de la nivel personal, unde am observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni socioeconomici 62. Tabel
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
R= -,741 R = ,732 Datele sugerează o relație liniară între pesimismul deplin și șomaj și o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aflat pe buzele tuturor în viața de zi cu zi, identitatea este unul din conceptele aproape omniprezente în literatura de specialitate de astăzi. Sub "umbrela" sa, putem cuprinde zeci de definiții și poate tot atâtea diferențe. Identitatea este un subiect sensibil și controversat, dar întotdeauna actual, indiferent de vârstă, sex, profesie, etnie sau rasă. Sensibilitatea subiectului e dată de asocierea cu teme ce întotdeauna au captat interesul în dezbaterea politică, științifică sau publică, precum rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. Pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sacralitate obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența identității este determinată în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic al inconștientului este parte integrantă a acestuia: "Câtă vreme orizonturile inconștiente sunt constitutive pentru substanța umană, orizonturile sensibile ale conștiinței sunt numai factori integranți ai obiectului conștiinței" (Blaga, 1965:63). Schimbarea orizonturilor conștiinței nu afectează "firea conștiinței ca atare", pentru că ea se găsește într-un raport neutru cu orizonturile sale; dacă însă orizonturile inconștientului se schimbă, adică dacă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
soft ale vieții sociale mentalități, percepții ș.a. sunt corelate, existând, de exemplu, relații semnificative de asociere între modificările din cadrul scenei politice și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor esențialiste și am constatat că, în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]