19,447 matches
-
simțurile pentru a observa și înregistra apariția fenomenelor care ne interesează (ex. proteste politice, numărul de voturi în alegeri, opinia publică, invazii ale teritoriului unei țări de către alta etc.). Totuși, cunoașterea științifică nu este dobândită numai prin percepțiile celor cinci simțuri. Observația, ca activitate mentală, nu este complet independenta de termenii, conceptele și teoriile științei (Karl Popper). Prin verificare empirică înțelegem faptul că acceptarea sau respingerea unei afirmații, care este parte a teoriei, este influențată de observație. Cunoașterea normativă evaluează aspecte
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
îmbină preocuparea pentru aplicarea corectă a metodei de cunoaștere cu observația riguroasă a fenomenelor. Metoda științifică asigură de subiectivizarea cunoașterii, oferinduse o imagine despre lumea înconjurătoare așa cum este ea în realitate, și nu așa cum îi apare unui individ la nivelul simțului comun. Modul științific reprezintă astăzi principala cale de cunoaștere a comportamentelor individuale și de grup, a faptelor, a fenomenelor și proceselor sociale. Pe baza observației obiective, utilizându-se metode adecvate, sunt obținute enunțuri empirice cu valoare de adevăr. Inițiatorul empirismului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
lume, al căror adevăr este acceptat de majoritatea cercetătorilor din științele sociale și comportamentale. James W. Vander Zanden consideră că enunțurile fundamentale pe care se bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră, nu este creată de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
F (fals) atunci și numai atunci când antecedentul este W (adevărat) și consecventul F (fals). Rezultă din matricea implicației că falsificarea unei ipoteze (negarea implicației) nu se face prin confirmarea altei ipoteze (adevărul altei implicații), ci printr-o conjuncție. La nivelul simțului comun, pentru că se confundă implicația cu deducția, par foarte ciudate caracteristicele implicației: falsul implică orice și adevărul este implicat de orice. Acest lucru este posibil pentru că subiectul antecedentului nu este înrudit cu cel al consecventului. Implicația arată doar ce se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu înseamnă instalarea în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită ca fiind insuficientă. Imaginarul este o compensație față de frustrările și de eșecurile provocate de lumea concretă, așa cum planul realității perceptibile este o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relativizarea și chiar la contestarea capacității ei de "probare" a obiectului, a experienței și a cunoașterii. De aici, acuzația care a planat asupra ei, în plan filosofic, apoi spiritual (la mișcările iconoclaste vom reveni în capitolul final), de înșelătorie a simțurilor și a gândirii, până la urmă și a credinței. Din cauza că se înrudește pe de o parte cu fantasma (ca viziune, somn sau fantezie), dar și cu ideea (ca reprezentare la nivelul conștiinței a unui lucru, în momentul "apariției" sale), imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
particulare). Cel mai important însă pentru constituirea acestei tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației externe în interpretarea ei, însă acest lucru nu înseamnă că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cópii (considerate a fi identice, dar nu "autentice"). Problema, spune Thomas, amintindu-l pe Ricœur, rezidă de fapt în relația dintre identitate (autentică) și ipseitate (dedublare a ei), dintre esență și aparență. Imaginea ar fi reproducerea unui referent receptat prin intermediul simțurilor, în special cel vizual; în consecință, se bazează pe fenomene ale percepției, fiziologice și psihologice. Modul în care este produsă această imagine internă ține de mecanismul analogiilor, chiar dacă sistemul nervos care o produce nu recurge la resurse creative. Memorată, conștient
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică de cancelarie atestă tendința de ... a-i continua și imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
declarativ, au contracarat, sub apanajul moștenirilor bizantine și al teocrației constantinopolitane, statutul de zonă de atac și de teritoriu de confruntare pentru forțe sau interese adverse, care puteau afecta decisiv soarta statelor lor. Au dovedit în acest fel un uimitor simț politic pentru cât de tinere erau formațiunile lor statale. În plus, au realizat un calcul atent, ținând cont de mersul istoriei regionale și de propriul rol, care putea deveni determinant în spațiul geo-politic post-bizantin, cunoscând totodată și tendințele puterilor vecine
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției și printr-un raționament de natură cognitivă: "procesele semantice (...) se explică ușor dacă ținem seama, mai întâi, de faptul că realitatea obiectivă se reflectă în conștiința noastră prin mai multe simțuri (de exemplu, în momentul când gustăm o caisă, îi simțim și mirosul; iar în al doilea rând, dacă luăm în considerație faptul (demonstrat și pe cale experimentală) că există o interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conștiința noastră prin mai multe simțuri (de exemplu, în momentul când gustăm o caisă, îi simțim și mirosul; iar în al doilea rând, dacă luăm în considerație faptul (demonstrat și pe cale experimentală) că există o interdependență între diferitele organe de simț, care funcționează întotdeauna împreună și legat)". Manoliu-Manea (1977) propune o analiză semantico-sintactică în termenii teoriei localiste. După cum precizează autoarea, referentul din poziția subiectului verbelor de percepție, ca receptor al senzațiilor, poate fi interpretat ca Locativ. În strânsă legătură cu această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
informației despre evenimentele din mediul exterior sau interior, pe calea mecanismelor senzoriale"4. În DEX 2009 se surprinde extensiunea termenului și spre zona cognitivă: "proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere". În studiile de lingvistică românească puținele referiri la percepție se fac, de obicei, doar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe deasupra' - interpretare dinamică (de tip achievement, eveniment punctual, instantaneu) vs I could hear planes passing overhead 'Auzeam trecând avioane pe deasupra' - interpretare statică. Autorii arată că verbele de percepție sunt compatibile cu aspectul progresiv doar atunci când se focalizează calitatea organelor de simț sau a canalului de receptare: She's not hearing well these days 'Zilele astea/temporar, nu aude bine' sau când se exprimă o percepție distorsionată, fără corespondent în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție Folosind generalizarea lui Vendler (1967), se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea activ simțul văzului", a auzi "a avea proprietatea de a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a suna, a mirosi "a emana un miros". Stările sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din clasa verbelor de percepție din română se împart în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea activ simțul văzului", a auzi "a avea proprietatea de a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a suna, a mirosi "a emana un miros". Stările sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un alt context situațional, față de contextul (39), în care se exprimă proprietăți echivalente evenimentelor generice: (37) Vedem casa roșie din curtea școlii. (38) Îl aud că strigă la mine. (39) Liliecii aud, dar nu văd. ("au și își pot exercita simțul văzului, sunt văzători") * Trăsătura numărabil operează distincția proces unic - proces iterativ. Verbele de percepție pot exprima această opoziție doar atunci când se raportează la o predicație subordonată: (40) L-am văzut intrând. (proces unic) (41) L-am văzut intrând și ieșind
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conducă ori de câte ori/de fiecare dată când poartă ochelarii de distanță, altfel nu"). (43) Aude doar cu aparatul auditiv ("Aude ori de câte ori/de fiecare dată când poartă aparatul auditiv, altfel nu"). (44) Simte doar mirosurile puternice ("Simte mirosurile puternice, în alte condiții, simțul olfactiv nu funcționează"). * Trăsătura divizibil, conform căreia se pot disting trei faze ale unui proces - incoativă, continuativă și terminativă -, caracterizează doar verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
privesc cu înțelegere și simpatie./ Nu-l mai privesc ca pe cel mai bun om dintre toți pe care i-am cunoscut. Combinate cu verbe aspectuale, verbele de percepție nonintențională în utilizarea lor primară ("a fi văzător, a avea activ simțul auzului") exprimă proprietăți dobândite sau pierdute în anumite contexte. Să se observe în acest sens exemplele de la (48)-(50): (48) Am început să văd abia la vârsta de trei ani, după operație. (49) ? Pictorul vede până la treizeci de ani, când
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct, selectarea argumentelor și a circumstanțialelor, regimul prepozițional - cu un criteriu semantic: statutul categorial al complinilor verbului, clasa semantică căreia îi aparțin. Modul de separare a sensurilor în dicționar se observă mai jos69: • a vedea I 1. intranz., a avea simțul văzului; a avea capacitatea de a-și crea imagini vizuale pentru obiecte și fenomene: Ce înțelegi tu prin a trăi? Înțeleg să simt, să văd, să aud (Călinescu); ◊ (cu determinări locale) El vede foarte departe ♦ în formă negativă, în corelație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subiectului) A intra în posesia sau în folosința a..., a lua (în stăpânire sau folosință): Văzuse mult bine de la Nicolai Vodă (Axente Uricariul). II 1. tranz. (adesea urmat de propoziții completive) A constata, a percepe ceva cu ajutorul altui organ de simț decât cel al văzului: Să vezi ce mi-a spus (Călinescu). 2. (cu determinări care indică stări fiziologice, senzații, manifestări etc. ale vor- bitorului sau ale interlocutorului sau însușiri ale mediului înconjurător) A avea percepția sau senzația a ceva, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
trei domenii semantice cărora li se subordonează 70: domeniul perceptual vizual (a vedeaI), domeniul supraordonat al tuturor percepțiilor fizice (a vedeaII), în cadrul căruia percepția vizuală este asimilată unui proces mai cuprinzător de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate și "vizualizate" mental, și un domeniu vizual contrafactiv, unde sensurile verbului sunt atribuite unei percepții vizuale aparente (a vedeaIV). În continuare, fiecare dintre domeniile semantice menționate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adaugă o informație semantică care caracterizează procesul de percepție. Considerăm astfel că utilizarea verbului într-un context ca Văd aproape, dar nu văd departe nu trebuie înțeleasă ca o extindere sau o modificare a sensului de tip proprietate "a avea simțul văzului", așa cum propun dicționarele. Situațiile de acest tip sunt numeroase în cadrul definiției de dicționar și nu vor fi exploatate aici, însă acest tip de analiză ne conduce la observația că modalitatea de prezentare lexicografică, pornind de la glosarea sensului prin parafraze
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]