151,683 matches
-
de paraavalanșe, parapete și copertine, astfel că avalanșele, alunecările de teren, căderile de stânci și pietre duc la închiderea circulației. Cazarea tipică este la cabane. punctul tare îl reprezintă gradul ridicat de intimitate oferit și aspectul estetic al clădirilor (folosirea resurselor naturale - lemn, piatră, încadrarea în peisaj). Punctul slab este dat de diversitatea relativ redusă a formelor de cazare, lipsa unităților de lux. Unitățile de alimentație publică prezintă aceeași diversitate redusă; ca punct tare putem menționa restaurantele cu specific și încercarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Unitățile de alimentație publică prezintă aceeași diversitate redusă; ca punct tare putem menționa restaurantele cu specific și încercarea de apropiere de punctele de interes (în special pârtiile de schi) prin unități mobile sau chioșcuri care oferă băuturi fierbinți și gustări. Resursele naturale reprezintă punctul forte al stațiunilor montane. Amenajările specifice constau în puncte de belvedere, trasee marcate, refugii și bănci. O importanță specială și de mare impact o au amenajările peșterilor. Sunt relativ complicate datorită microclimatului peșterilor - umezeală și răcoare, ceea ce
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
arealele întinse. În Sinaia, pădurile au devenit zone de interes, după ce terenurile din interiorul stațiunii s-au ocupat. Zonele împădurite din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dominat de o migrație masivă spre soare și mare pe perioada verii. De asemenea, coasta reprezintă o destinație bine stabilită, cel puțin în Europa Occidentală. Una dintre caracteristicile care diferențiază turismul de coastă de cel din alte zone este importanța resurselor naturale: soarele, nisipul și marea. Investiția necesară pentru exploatarea acestor resurse în scopuri turistice este relativ scăzută, activitatea turistică fiind în general neprotocolară și nestructurată, astfel încât o mare parte din amenajare se referă la asigurarea accesului și cazării. Natura acestui
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
verii. De asemenea, coasta reprezintă o destinație bine stabilită, cel puțin în Europa Occidentală. Una dintre caracteristicile care diferențiază turismul de coastă de cel din alte zone este importanța resurselor naturale: soarele, nisipul și marea. Investiția necesară pentru exploatarea acestor resurse în scopuri turistice este relativ scăzută, activitatea turistică fiind în general neprotocolară și nestructurată, astfel încât o mare parte din amenajare se referă la asigurarea accesului și cazării. Natura acestui mediu și variațiile caracteristicilor sale fizice au influențat și forma pe
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
chiar în construcții subacvatice; - tendința de apropiere de plajă a punctelor de vânzare a alimentelor pune probleme referitoare la echipamentele frigorifice necesare păstrării alimentelor - atât ca investiții, cât și ca racordare la rețeaua electrică. Atracțiile naturale Ca potențial, aici întâlnim resursele clasice, extrem de populare printre turiști: mare, nisip, soare, aer. Amenajările specifice acestor resurse, pentru a le face operaționale activității de turism, sunt însă mai complexe. În primul rând, amenajarea plajei implică: - curățiri și nivelări periodice ale nisipului - îngrădiri, pentru plajele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a alimentelor pune probleme referitoare la echipamentele frigorifice necesare păstrării alimentelor - atât ca investiții, cât și ca racordare la rețeaua electrică. Atracțiile naturale Ca potențial, aici întâlnim resursele clasice, extrem de populare printre turiști: mare, nisip, soare, aer. Amenajările specifice acestor resurse, pentru a le face operaționale activității de turism, sunt însă mai complexe. În primul rând, amenajarea plajei implică: - curățiri și nivelări periodice ale nisipului - îngrădiri, pentru plajele private - amplasarea coșurilor de gunoi sub o formă cât mai estetică, ceea ce se
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
învățare propusă de planificarea calendaristică am dat exemple de activități de învățare reprezentative comentând rolul acestora în procesul instructiv-educativ și finalitatea urmărită, având în vedere realizarea obiectivelor de referință înscrise în programă. Fiecărei activități de învățare i-am alocat acele resurse pe care leam considerat necesare pentru conceperea strategiei și evaluarea demersului didactic. Activitățile de învățare au fost evaluate pe parcursul traseului didactic prin metode și probe de evaluare variate și în număr suficient. Am dat exemple de probe orale, probe scrise-fișe
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
obiectivelor formării, la unul s-au mai multe niveluri; determinarea unităților de învățare, a temelor de activitate capabile să provoace învățarea în sensul dorit; selectarea metodelor și mijloacelor de predare -învățare; propunerea instrumentelor de evaluare a rezultatelor școlare; determinarea condițiilor, resurselor prealabile ale unei activități eficiente. Proiectarea educațională a realizat în ultimul timp un salt calitativ prin abordarea sistematică a proceselor de învățământ ce facilitează corelarea optimă a principalelor sale variabile: „de intrare”, procese de predare, învățare și evaluare și variabilele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
conținuturile avute în vedere pentru fiecare unitate de învățare. În proiectarea acestor unități de învățare am anticipat acele activități de învățare care se vor desfășura la clasă și care au fost gândite ținând cont și de obiectivele de referință propuse, resurse, timp și materialele necesare. Focalizată pe unitatea de învățare, evaluarea va trebui să asigure evidențierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuți pe drumul atingerii obiectivelor prevăzute în programă. Proiectarea activității de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
a unității de învățare Adunarea și scăderea numerelor naturale cu și fără trecere peste ordin, în concentrul 0 - 1 000000, clasa a IV-a, Număr de ore alocat:12ore (11 +1evaluare). Detalieri de conținut Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare Sintagme/ expresii care cer operații de adunare și scădere Terminologia specifică:sumă, diferență, cu atât mai mult, cu atât mai puțin 2.5 3.1 1.4 -exersarea calcului mintal și scrierea rezultatului -recunoașterea situațiilor concrete sau expresiilor care
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
rezolve probleme prin metoda figurativă. Proiectarea unității de învățare: Înmulțirea și împărțire numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000, clasa a IV-a, Număr de ore alocat: 28 ore (27 +1evaluare). Detalieri de conținut Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare Semnificația operației de înmulțire și împărțire Înmulțirea și împărțirea numerelor naturale Terminologia specifică, algoritm Proprietăți Aplicații 1.4 2.1 3.1 4.1 2.5 -recunoașterea situațiilor concrete sau expresiilor care presupun efectuarea operațiilor de înmulțire și împărțire
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
noțiunile de frontieră(contur), suprafață, perimetru și arie; să aleagă un „pătrat unitate” în vederea măsurării „întinderii” suprafeței; să determine arie dreptunghiului și aria pătratului-; Proiectarea unității de învățare, Figuri geometrice, Detalieri de conținut Obiecti ve de referință Activități de învățare Resurse Evaluare Figuri geometrice: -punctul, segmentul, unghi, drepte paralele, drepte perpendicular e -patrulatere: dreptunghi, pătrat, romb, trapez -cerc 1.7 1.8 -identificarea și recunoaștere formelor plane pe modele fizice, desene sugestive și obiecte din mediul înconjurător sortarea elementelor după condiții
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
rezolvări de probleme, recunoașterea formelor plane) am selectat obiectivele cadru și de referință din programa școlară, am ales acele obiectivele de referință adecvate nivelului de cunoștințe, măsurabile și în corelare cu tema . Fiecărei activități de învățare i-am alocat acele resurse pe care le-am considerat necesare pentru conceperea strategiei și evaluarea demersului didactic. Activitățile de învățare au fost evaluate pe parcursul traseului didactic prin metode și probe variate și în număr suficient, fiind aplicate tuturor elevilor. Am utilizat astfel :probe orale
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea să ducă în Franța și nu numai la marile tulburări din 2005). Dezangajarea statului a pus la fel de mari probleme orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de expertiză și de resurse financiare suficiente pentru a "stăpâni regulile jocului". Cartea lui Thierry Oblet se încheie cu câteva pagini de concluzii în care autorul subliniază necesitatea de a acționa asupra fundamentelor reprezentărilor politicului, atât cele ale guvernanților locali, cât și cele ale cetățenilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a școlarității (CLAS), oraș, viață, vacanță (VVV), contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.2 De exemplu, CCS (contractele de coeziune socială) trebuiau să se bazeze pe: diagnostic la nivelul cartierelor (pentru a identifica prioritățile de intervenție și resursele existente), identificarea acțiunilor prioritare și a actorilor care puteau fi implicați (inclusiv a Agenției Naționale pentru coeziune socială ANCSEC, Fondului de integrare și luptă contra discriminărilor FASILD, a Direcțiilor departamentale pentru tineret și sport DDJS, a Direcțiilor pentru acțiuni sanitare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la decidenți la locuitorii plătitori de impozite, de la cei din cartiere-șic la cei din mahalale, suntem responsabili de ce s-a întâmplat cu orașele noastre, după câtă grijă am avut față de mediu, față de solul, subsolul, apele, aerul lor. Am gestionat rațional resursele, sau am gândit: "după noi, potopul"? Am identificat cine și ce risipește și am făcut în așa fel încât "să ieșim din era risipei"? Am construit o bună infrastructură și am avut grijă de întreținerea ei serioasă, nu "cârpăcind-o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
va reflecta în largă măsură viitorul orașelor sale. În zilele noastre, în general, societățile nu se mai bat între ele cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau se sting treptat, după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărească resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determinării procentajului străinilor, a ratei șomajului, a indicilor sărăciei etc. Aceste situri au beneficiat de mijloace (financiare) suplimentare; harta acompanierii școlare: furnizarea de metode, demersuri etc. care să faciliteze însușirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, învățarea cetățeniei, constituirea de centre de resurse, valorizarea celor însușite, încurajarea voluntariatului, a tutoratului etc.; femeile de legătură, mediatoare sociale și culturale, care favorizau comunicarea cu serviciile, între servicii administrative și cetățeni (imigranți), femei care informau, facilitau întocmirea de dosare, dădeau primăriei, prefecturii idei despre noi identități
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În Franța, se vorbește adesea de "meseriile orașului" (la noi, "meserie" se definește mai curând ca ocupație manuală sau mecanică, o activitate recunoscută de societate ca utilă și care conferă celor care o practică prestigiu, o anumită poziție socială și resurse pentru a se întreține). Profesie ar fi un termen mai potrivit la noi, deoarece trimite la mai multă autonomie, polivalență, aptitudini organizatorice, tehnice, gestionare, la lărgirea câmpului de acțiune, la raționalizarea cunoștințelor și aplicarea lor pertinentă. Un om calificat are
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a cărui casă a fost recunoscută ca un pericol pentru sănătatea semenilor, care stabilesc ce împrumuturi pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să spună, în țara noastră, teoreticienii laissez-faire-ului economic. Organizare a forțelor sociale pentru apărarea în comun a sănătății și vieții cetățenilor, spun practicii responsabili englezi, care pun în act solidaritatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o fac piața și investitorii privați. După cum precizează Jean-Paul Flamand, legea care bloca chiriile la sfârșitul războiului a corespuns tocmai agitației asociațiilor de locatari, șocați de rapacitatea proprietarilor față de cei care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să închirieze locuințele insalubre fără să investească în întreținerea lor. Louis Loucheur dezvăluia însă, în raportul său
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani. Numai statul părea capabil să garanteze aplicarea solidarității. Dezvoltarea dreptului social putea concretiza acest lucru. Fondat pe principiul calculului probabilităților asigurărilor destinate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al urbanului Ajutorul financiar al statului vizează în primul rând drumurile și construcția de așezăminte școlare. Instrucția școlară, devenită gratuită în 1881 și obligatorie în 1882, este luată în grija statului începând cu 1889. În consecință, acesta își însușește și resursele locale care îi permit să finanțeze învățământul. Astfel, în sectorul educațional, socialismul municipal este stimulat să se ocupe de distribuirea materialului didactic, a îmbrăcămintei gratuite, a burselor pentru învățământul superior. Această investiție era stimulată de figura institutorului secretar al primăriei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puteau să se protejeze, parțial, de hazardurile existenței"63. În general, orașul oferea o anumită protecție contra incertitudinilor existenței, dar Christian Topalov precizează: "Orașul în inima căruia trăiesc încă muncitorii manufacturieri amestecați cu mica populație urbană este într-adevăr o resursă esențială a vieții populare, o inepuizabilă "natură". Orașul este o piață a muncii diversificată, în care nu coincid sezoanele moarte pentru anumite activități, în care oportunitățile de ocupare sunt multiple și apropiate. Este unul dintre principalele motive pentru care este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]