19,920 matches
-
a ucis pe fratele său Abel” <endnote id="(688, p. 197)"/>. Și totuși, nu Cain a fost cel ales. Evreii Evului Mediu european trebuiau să fie urmașii cizmarului Ahasverus, „ucigașul lui Isus”, și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
197)"/>. Și totuși, nu Cain a fost cel ales. Evreii Evului Mediu european trebuiau să fie urmașii cizmarului Ahasverus, „ucigașul lui Isus”, și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încetățenirea evreilor din România : „Poporul român, care a suferit atât, Înțelege suferințele mai Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură de-a lui Dumnezeu”, ci o „fată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de aice, din Târgul-Ocnei”, au dat o declarație - „cu iscălituri proprii și cu puneri de deget” - conform căreia, „afară de această Întâmplare, nu urmează vreo dovadă pentru a jidovilor vinovăție” <endnote id="(506)"/>. De săvârșirea păcatului suprem și de neiertat sunt acuzați evreii În literatura română veche și În literatura populară : „Jidul e ucigașul lui Cristos” <endnote id="(13, p. 90)"/> ; sau : „Câinii de jidovi Îl chinuiau [pe Isus]” <endnote id="(16)"/> ; sau : „Jidovii s-au adunat/ Tot cu furci și cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
distrus, orașul, de asemenea, de ce toate generațiile de după ei să fie considerate vinovate ?” <endnote id="(63, p. 195)"/>. Este epoca În care iudeofobia motivată teologic făcea loc celei motivate economic și, respectiv, biologic (rasial). În același secol XVIII, Voltaire Îi acuza pe evrei nu pentru că l-au omorât pe Isus, ci pentru că i-au dat naștere. Similar proceda Nietzsche la sfârșitul secolului al XIX-lea (Genealogia moralei, 1887) <endnote id="(598, p. 268)"/>. Totuși, au trebuit să treacă două secole și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
287)"/>. Chiar și acuzația de profanare a crucifixului sau a bisericii era specifică Europei Occidentale și Centrale, nu și celei Răsăritene. Sunt atestate totuși unele excepții, târzii și nerelevante. Pe la 1813, de pildă, un evreu din Strășeni (Moldova) a fost acuzat de profanarea unui lăcaș sfânt, astfel că numai „sărdăria” (oastea călare) locală l-a scăpat din mâinile sătenilor. El a fost Învinuit că ar fi făcut anumite vrăji, punând „scârnăvii la ușa bisericii” : „niști petici de pămătuh”, „alte petici de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109)"/>. De regulă, În spațiul creștin-ortodox, profanarea icoanei a fost pusă pe seama „evreului imaginar”, și nu - ca profanarea ostiei În Europa catolică și protestantă - pe seama unor evrei reali. Reactualizarea deicidului s-a făcut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chip cioplit și nici orice alt chip ; să nu te Închini lor și nici să le slujești”) au avut-o asupra nașterii fenomenului iconoclast. Cert este că mai mulți Împărați iconoclaști - precum Leon al III-lea Isaurianul (717-741) - au fost acuzați de „simpatie pentru iudaism”, iar alții - precum Mihail al II-lea (820-829) - au fost bănuiți că ar fi avut origine evreiască. Cronicarul bizantin Theophanes, de exemplu, a scris despre Împăratul Mihail al II-lea că i-a persecutat pe creștini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de regulă, un băiat, „crima rituală” ar avea loc În Vinerea Mare (când se comemorează moartea lui Isus), iar modus operandi ar relua, chipurile, unele elemente ale torturării și crucificării lui Isus. De-a lungul timpului, nu numai evreii au fost acuzați că practică astfel de ritualuri barbare. Era un mod infailibil de a-l defăima și compromite pe „celălalt”, și anume pe orice adversar religios. În Imperiul Roman, de exemplu, mai ales În secolul al II-lea, chiar creștinii au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșiși creștinii au Început să folosească aceste acuzații, Îndreptându-le Împotriva propriilor lor adversari, a sectanților eretici, de la marcioniți la paulicieni, de la bogomili la catari și valdezi. Când Inchiziția a declanșat, În secolele XIV-XV, cruciada Împotriva vrăjitoarelor, acestea au fost acuzate de sacrificarea propriilor copii (pueros eorum ei immolant), pentru a le consuma apoi, În mod ritual, carnea și sângele <endnote id="(85, pp. 76-87)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, practici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bacanalelor din 186 Î.e.n. până la vânătoarea de vrăjitoare din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, o uniformitate suspectă” <endnote id="(850, p. 184)"/>. Mă grăbesc să adaug că, de-a lungul secolelor, chiar dacă nu numai evreii au fost acuzați de omor ritual, ei au fost totuși principalele victime ale acestei calomnii. Legenda infanticidului practicat de evrei a fost cea mai puternică, a durat cel mai mult (peste opt sute de ani, de la jumătatea secolului al XII-lea până la jumătatea secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice și care au generat procese inchizitoriale, execuții, arderi pe rug, dar și masacrarea și expulzarea unor Întregi comunități evreiești. Evreii au fost acuzați că practică omorul și canibalismul ritual Încă din Antichitate ; o calomnie creată În secolele II Î.e.n. - I e.n. de către greci, foarte probabil de comunitatea acestora din Alexandria (vezi Posidonius și Josephus Flavius, Contra Apionem). Dar această legendă a fost recreată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1236) și papii Inocențiu al IV-lea (În 1247) și Grigore al X-lea (În 1272). Printr-o bulă papală, Inocențiu al IV-lea declara În mod tranșant : „Deși Sfânta Scriptură Îl Învață pe evreu «Să nu ucizi», [...] ei sunt acuzați pe nedrept că Își Împart de Paști inima unui copil asasinat. Dacă se găsește pe undeva vreun cadavru, lor li se impută cu rea-voință omorul. Sunt persecutați pe baza acestor născociri sau a altora, asemănătoare” <endnote id="(37, p. 213
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a deplasat și ea, pe creasta acestor valuri. În 1554, de pildă, după sosirea În masă a evreilor din Peninsula Iberică În sud-estul european, sultanul Soliman Magnificul s-a văzut obligat să emită un firman Împotriva celor care Îi acuzau pe evrei de practicarea omorului ritual. Cneazul Bolestaw cel Pios (1247-1279) i-a primit pe evrei cu brațele deschise În Polonia. Cu toate că primele inculpări de omor ritual au fost Înregistrate pe la 1400, astfel de acuzații au fost interzise Încă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca model actele similare germane și bulele papale din 1236, 1247 și 1255, redactate și emise În vederea opririi sângeroasei fantome care bântuia prin Europa. Iată un fragment din Statutul de la Kalisz, din 1264 : „Este strict interzis ca evreii să fie acuzați că beau sânge uman”. Dacă inculparea se produce totuși, dar se dovedește a fi nefondată, atunci „acuzatorului i se aplică pedeapsa care l-ar fi așteptat pe evreu” <endnote id="(135, p. 119 ; 50, p. 57)"/>. Între 1407 (Cracovia) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 120-127)"/>. În ceea ce privește zona creștin-ortodoxă a Europei, primele acuzații de omor ritual sunt atestate În a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Un caz devenit foarte popular s-a produs În 1690, În Bielorusia. Un arendaș evreu a fost acuzat că a omorât un copil În vârstă de șase ani, Gavriil Belostokski, pentru a-i folosi sângele În scopuri rituale. Acuzația nu a fost niciodată probată, dar un cult religios al acestui copil s-a răspândit În tot Imperiul Țarist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea <endnote id=" (42, p. 103)"/>. În Transilvania, de exemplu, cea mai veche atestare documentară de inculpare și condamnare pentru delictul de omor ritual datează din 1714 : un sas din Țara Bârsei „a fost tăiat În patru”, fiind acuzat că „a ciopârțit corpul unei slujnice, iar sângele l-a vândut evreilor” <endnote id="(43, p. 25)"/>. În cadrul unui proces, Înscenat În toamna anului 1791, patru evrei din comitatul Sătmar au fost acuzați că ar fi omorât În scopuri rituale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bârsei „a fost tăiat În patru”, fiind acuzat că „a ciopârțit corpul unei slujnice, iar sângele l-a vândut evreilor” <endnote id="(43, p. 25)"/>. În cadrul unui proces, Înscenat În toamna anului 1791, patru evrei din comitatul Sătmar au fost acuzați că ar fi omorât În scopuri rituale un copil, În vârstă de 13 ani, din târgul Pir. Ei au fost condamnați „să piară din rândul celor vii, prin decapitare” - cum spune sentința. Totuși, În urma recursului, inculpații au fost achitați (În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(97 ; 535, pp. 564, 578, 601 ; 536, p. 426)"/>. Un proces important a fost cel desfășurat În anii 1882-1883 la Tiszaeszlár (o localitate maghiară la nord-vest de România de astăzi, În imediata vecinătate a Transilvaniei). Cei 15 evrei, acuzați inițial că ar fi participat la uciderea cu caracter ritual a unei fete În vârstă de 14 ani, au fost până la urmă găsiți nevinovați și achitați <endnote id="(101, p. 147)"/>. Un rol determinant În această hotărâre l-a avut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ani, cuprinzând numeroase documente (inclusiv unele referitoare la procesul evreilor de la Pir, din 1791) care denunțau public falsa acuzație de infanticid ritual adusă evreilor de aproape un mileniu <endnote id="(124, p. 355)"/>. În perioada comentată, numărul proceselor intentate evreilor acuzați de infanticid pare să fi fost mai mic În Transilvania decât În Moldova, de exemplu. Dar mult mai important este faptul că, În comparație cu Moldova, În Transilvania - ca urmare a unor astfel de acuzații - au fost Înregistrate de regulă mai puține
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În picioare [...]. Hebreii nu mănâncă la copii În Englitera, nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși În Austria și Rusia hebreii nu mănâncă la copii. Pe unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din epocă <endnote id="(44)"/>. De exemplu, ambasadorul Franței pe lângă Înalta Poartă istorisește astfel această Întâmplare : „Domnitorul Moldovei a reînviat o veche născocire Împotriva bieților evrei, scoasă la iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune sângele În azima lor și, sub acest pretext, ca un nou Atila, le-a distrus sinagogile, le-a ars cărțile, i-a bătut la tălpi pe pretinșii criminali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zvonuri privind „omorul ritual” practicat, chipurile, de evrei au circulat și În România postbelică (de pildă, la Iași, În 1946), dar nu sunt atestate mișcări violente antievreiești <endnote id=" (797)"/>. Tot imediat după război, În septembrie 1948, evreii au fost acuzați de infanticid și În estul Ungariei, la Hajdúnánás. Este un orășel aflat la circa 30 de kilometri de localitatea Tiszaeszlár, unde a avut loc celebrul proces de omor ritual intentat evreilor În 1882-1883. De altfel, așa cum a demonstrat cercetătorul maghiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost solidari cu pogromiștii. Rezultatul : trei morți, mulți răniți, plus jafurile uzuale. În aceste cazuri, pretinsului infanticid nu i s-a mai asociat un scop ritual. A fost speculată starea de foamete și de mizerie de după război, pentru a-i acuza pe evrei de antropofagie și că se Îmbogățesc furând copii creștini și vânzând produse făcute din carnea lor. De altfel, În acea epocă, activiștii comuniști maghiari Încercau să justifice sărăcia și foametea din țară prin existența „speculanților evrei”. Folosindu-se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]