15,474 matches
-
legilor este obligatorie. În ceea ce privește raporturile juridice neconstituționale preconizate a se stabili între Regiunea autonomă și statul român, pe același principiu al autonomiei politice a Ținutului Secuiesc, sunt relevante și prevederile art. 123 lit. a) din proiect, conform cărora controlul privind constituționalitatea actelor normative adoptate de autoritățile de autoadministrare ale regiunii revine Curții Constituționale, ceea ce evidențiază asimilarea Consiliului de Autoadministrare cu un veritabil Parlament local, abilitat să emită norme juridice cu caracter primar în teritoriul respectiv. (Cu privire la denumirea acestor acte, proiectul este
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat; - domnul senator Brăiloiu Tit-Liviu - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componența comisiei în locul domnului senator Țuțuianu Adrian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. 2. La anexa nr. 2 - Componența Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul senator Pereș Alexandru - Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal - iese din componența comisiei. 3. La anexa nr. 3 - Componența Comisiei pentru buget, finan��e, activitate bancară și
HOTĂRÂRE nr. 6 din 1 februarie 2017 pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279726_a_281055]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Norma legală supusă controlului de constituționalitate nu este de natură a crea o discriminare în rândul membrilor profesiei, scopul acesteia fiind stabilirea, cu claritate, a competenței teritoriale a notarilor publici și a organizării, din punct de vedere administrativ, a serviciului public prestat de aceștia. 10. Președinții
DECIZIE nr. 678 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280242_a_281571]
-
verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 20. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității unora dintre dispozițiile invocate de titularul sesizării ca fiind de natură să sprijine solicitarea de pronunțare a unei hotărâri prealabile. Astfel, în legătură cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 112/1995 , prin Decizia nr. 420 din 14 octombrie 2004 , publicată în
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
că asemenea terenuri sunt excluse de la restituirea în natură către foștii proprietari (cărora li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent) reprezintă un argument suplimentar că ele pot intra în patrimoniul dobânditorului construcției. În acest sens, având a se pronunța asupra constituționalității dispozițiilor nou-introduse ale alineatului (5) al art. 7 din Legea nr. 10/2001 (în baza art. I pct. 5 din Legea nr. 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
nr. 44 din 8 iulie 1993 , Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 , Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995 , Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 ), în temeiul art. 146 lit. c) din Legea fundamentală, aceasta se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Camerelor Parlamentului, controlul exercitat de Curte fiind un control de conformitate cu dispozițiile Legii fundamentale. Dacă, ignorând prevederile Constituției, Curtea Constituțională și-ar extinde competența, ea nu numai că ar pronunța soluții fără temei constituțional, dar ar încălca astfel
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern ( Decizia nr. 593 din 14 septembrie 2016 ). Or, practic, tocmai acest lucru este criticat: lipsa resurselor financiare pentru susținerea creșterii salariale reglementate, aspect care excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. 19. Președintele Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 2.749A/2016, a transmis punctul său de vedere parțial identic cu cel transmis în Dosarul nr. 2.719A/2016. Referitor la critica ce vizează nerespectarea art. 16 alin
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
a statuat prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca fiind defavorabile, fapt ce nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Raportat la critica vizând nerespectarea dispozițiilor art. 47 alin. (4), art. 50 și art. 61 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , se precizează că instanța de contencios constituțional nu se pronunță asupra aplicării in concreto a normelor
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 10, art. 15 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 24. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
sau Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008)". Curtea a mai reținut la paragraful 57 al acestei decizii că nu se pune "nicio problemă de constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat", iar la paragraful 58 că art. 138 alin. (5) din Constituție nu se referă la existența in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
încălcarea principiului separației puterilor în stat prin adoptarea de către Parlament a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 este neîntemeiată. 43. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la caracterul discriminator al dispozițiilor actului normativ supus analizei de constituționalitate, raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceasta vizează instituirea unui mod de calcul diferit al sporurilor și altor drepturi salariale, care face excepție de la dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
se face după aprobarea acestora din urmă prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepanțe cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificări ordonanței supuse aprobării." 51. Așadar, Curtea constată că legea supusă analizei de constituționalitate modifică și completează dispoziții ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 , care, la rândul ei, modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , actul de bază, respectând cerințele referitoare la precizia, claritatea și previzibilitatea normelor
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
dintre următoarele cauze: [....] b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni." 17. Analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 coroborat cu dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din aceeași lege, Curtea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 709 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280310_a_281639]
-
constituțională a decis neconstituționalitatea dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal într-o anumită interpretare, deși toate punctele de vedere ale autorităților abilitate de lege să formuleze opinii în procedura decizională desfășurată în fața Curții Constituționale au opinat în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate. 19. În realitate, scopul urmărit de autorii sesizărilor adresate Curții Constituționale în cauzele prezente este limitarea competențelor de legiferare ale Guvernului, care ar trebui să fie constrâns să adopte acte normative doar după consultarea obligatorie și prealabilă
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Curții să constate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituționale, președintele Camerei Deputaților apreciază că, prin cererea formulată de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională nu se poate analiza constituționalitatea sau neconstituționalitatea unui act normativ. 67. Referitor la afirmațiile Președintelui României, potrivit cărora Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 "a dat naștere unor puternice reacții critice din partea societății civile", "intervențiile legislative nu sunt oportune" și "vin în contradicție
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
nu poate fi reținută, câtă vreme deciziile Curții sunt opozabile erga omnes, definitive și general obligatorii. Acestea obligă legiuitorul, chiar și pe legiuitorul delegat, să pună în acord cu prevederile constituționale, potrivit deciziilor Curții, prevederile ce au făcut obiectul verificării constituționalității. Numai în acest mod principiile democratice ale statului de drept sunt pe deplin respectate. 68. Având în vedere considerentele de mai sus, președintele Camerei Deputaților apreciază că cererile referitoare la soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, respectiv
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
pronunțe dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2016 a produs, în sine, un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, criticile vizând o examinare a actului Guvernului în raport cu normele constituționale invocate, autorii sesizărilor solicitând, așadar, verificarea constituționalității acestui act normativ atât din punctul de vedere al soluției legislative pe care o consacră, cât și din punctul de vedere al procedurii de adoptare. 95. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională nu a statuat asupra existenței unor conflicte juridice de
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." 98. Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește analiza procedurii de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , respectiv a soluțiilor legislative pe care aceasta le consacră, Curtea neputând constata pe calea soluționării unui conflict juridic
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
pe care aceasta le consacră, Curtea neputând constata pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională neconstituționalitatea dispozițiilor actului normativ. Și în doctrina de drept constituțional român a fost recunoscută deosebirea esențială dintre atribuțiile Curții Constituționale de verificare a constituționalității și atribuțiile care implică și verificarea unor fapte constituționale. În mod evident, constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională se încadrează în a doua categorie. Pentru a ne afla în situația unui conflict juridic de natură constituțională, este nevoie
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
ale unei/unor autorități publice care intră în conflict. Însă, nu poate fi calificat drept conflict juridic de natură constituțională conflictul ce se naște între dispoziții de reglementare primară și Constituție. Acest din urmă "conflict" reprezintă, desigur, obiectul controlului de constituționalitate în cadrul căruia este verificată compatibilitatea normelor cu Legea fundamentală. Or, o atare competență poate fi exercitată ca urmare a unor sesizări formulate în temeiul art. 146 lit. a) sau d) din Constituție (a se vedea în acest sens și Decizia
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
juridic de natură constituțională, respectiv durata termenului care este considerată prea scurtă, iar, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, analiza criticilor cu un atare obiect nu poate fi efectuată de Curte în această procedură, ci doar pe calea controlului de constituționalitate, realizat în temeiul art. 146 lit. a) sau d) din Constituție. 113. În fine, referitor la susținerea potrivit căreia problema termenului de 10 zile, considerat prea scurt, nu ar fi apărut dacă modificările aduse Codului penal ar fi fost operate
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
503 din 21 iulie 2009). Curtea a mai reținut că "atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." (a se vedea Decizia Cur��ii Constituționale nr. 231 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, care trimite și la precedentele soluționate prin Decizia nr. 97 din
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
pronunțarea de către Curte a deciziei din prezenta cauză, apreciindu-se că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, câtă vreme ordonanța de urgență a fost emisă în baza unei competențe proprii a Guvernului, iar constituționalitatea actului adoptat nu poate fi examinată în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, ci pe calea altor atribuții ale Curții Constituționale. Or, astfel cum vom arăta în cele ce urmează, în prezenta cauză nu subzistă aceeași situație juridică care a determinat
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de lege în acord cu cele stabilite prin prezenta decizie". În cuprinsul acestei decizii, dar și în practica sa constantă, Curtea a reținut că, "potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate - situația extraordinară -, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil" (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]