15,655 matches
-
Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa rețea comercială extinsă din Europa până în Filipine. La începutul secolului al XIX-lea, continentul sudamerican era dominat de mișcările de emancipare de sub autoritatea spaniolă. În acest context, Peru rămânea un teritoriu loial coroanei spaniole. Deoarece elitele ezitau, proclamarea independenței nu a fost posibilă decât după campaniile militare ale lui José de San Martín și Simón Bolívar, proclamare înfăptuită pe 28 iulie 1821. În primii ani ai republicii, lupta pentru putere, între militari, a
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
Astfel se împlinește profeția. După moartea lui Laios, rege al cetății Theba devine Creon. La Theba, Oedip accepta provocarea Sfinxului. Acesta punea câte o întrebare tebanilor și cum nu puteau răspunde îi ucidea. Atunci regele Creon făgăduiește mâna Iocastei - și coroana regală - aceluia care îi va scăpa de Sfinx. Oedip a avut de răspuns la următoarea enigmă: Cine merge dimineața în patru picioare, la amiază în două și seara în trei?". Oedip a ghicit că era vorba de om (care în
Oedip () [Corola-website/Science/298170_a_299499]
-
Ajutorul lui Raffles, William Farquhar, a preconizat perioada de dezvoltare economică și migrația etnică. În anul 1858 insula era guvernată de către Biroul companiei The British India. În 1867 Singapore a fost recunoscută oficial ca teritoriu colonial englez, răspunzător direct al Coroanei. În 1869, insula avea o populație aproximativă de 100 000 de locuitori. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata imperială japoneză a invadat Malaya, care a culminat cu bătălia de la Singapore. Armata britanică, nepregătită, a fost înfrântă în șase
Singapore () [Corola-website/Science/298144_a_299473]
-
de exemplu caribs. Acesta a fost primul trib văzut de către Cristofor Columb în anul 1498. Curând după aceasta a început procesele de colonizare și de amestecare culturală. Venezuela a fost prima țară din America Latină care și-a proclama independența față de coroana spaniolă, un proces care a fost consolidat de Bătălia de de Carabobo și Bătălia navală de pe lacul Maracaibo, din anul 1823, cu expulzarea definitivă a trupelor spaniole. După un lung capitol de conflicte civile, republica a găsit calea de modernizare
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
doar într-o putere asiatică, ci și într-o putere europeană egală cu Anglia, Franța și Germania. Ea a reușit să mărească teritoriul imperiului prin dezmembrarea Poloniei. În momentul în care Rusia a început să stăpânească părți din Polonia, sub coroana imperială au ajuns teritorii cu populație de etnie ucraineană și belarusă, foste provincii ale Rusiei Kievene. Ca rezultat al războaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au ajuns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care și l-au propus țarii
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
Constantinus Brankovan Supremus Valachiae Transalpinae Princeps Ae[ta]tis 42 A[nn]o D[omi]ni 1696”. În portretul de la Mănăstirea Mamu, Brâncoveanu și familia sunt reprezentați la tinerețe. Voievodul are mustăți subțiri, barba neagră și părul încă neras, sub coroana de aur și catifea. Copiii sunt reprezentați la vârstă fragedă. În cazul Bisericii Sfântul Gheorghe din Mogoșoaia, terminată înainte de accederea la putere a lui Brâncoveanu, Iorga opinează că pictura trebuie să fi fost actualizată mai târziu în timpul domniei. Îl apreciază
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
să fi fost actualizată mai târziu în timpul domniei. Îl apreciază pe meșter drept priceput, subliniind expresivitatea portretelor fiilor, deși seamănă foarte mult între ele. Portretele fiicelor lui Brâncoveanu au fost comparate cu cele ale fiicelor lui Duca-Vodă, de la Mănăstirea Cetățuia. Coroanele sunt tot închise, ca la Mamu, dar metalice. În Mănăstirea Surpatele, Brâncoveanu este înfățișat în floarea vârstei, cu barbă plină, neagră. Toți cei 11 copii sunt reprezentați, doi fii și trei fiice având înălțimi identice cu părinții lor. Coroanele sunt
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Cetățuia. Coroanele sunt tot închise, ca la Mamu, dar metalice. În Mănăstirea Surpatele, Brâncoveanu este înfățișat în floarea vârstei, cu barbă plină, neagră. Toți cei 11 copii sunt reprezentați, doi fii și trei fiice având înălțimi identice cu părinții lor. Coroanele sunt cu fleuroane. La biserica din Doicești, construită pe domeniul ce ar fi trebuit să-i rămână lui Matei, toți cei 11 copii sunt reprezentați la aceeași înălțime cu părinții, iar Brâncoveanu are barbă albă. Un alt portret votiv se
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
alcătuită din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; apoi Senatul și Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgiană, dar acesta nu a acceptat coroana. Provizoratul locotenenței domnești a luat sfârșit abia după ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I și aprobarea Consituției din 1866 s-au făcut printr-un plebiscit cu rezultate asemănătoare
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
cortegiul regal a pornit spre cimitirul eroilor, unde are loc inaugurarea monumentului eroilor căzuți în primul Război Mondial. Apoi, regele și fiul său vizitează reședința episcopală și îl decorează pe episcopul Visarion Puiu cu Cordonul de „Mare Cruce” al ordinului Coroana României. La ora patru, regele și prințul moștenitor au pornit de la reședința episcopală spre a vizita cazărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotenent, când această unitate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Miron Cristea și a aderat la partidului regal unic Frontul Renașterii Nationale, fiind consilier regal și președinte al Consiliului Superior Economic. După asasinarea lui Armand Călinescu, a fost el însuși numit pentru scurt timp premier. A participat la Consiliile de Coroană convocate de Carol al II-lea în 1940, pronunțându-se pentru acceptarea cedărilor teritoriale, în speranța unei recuperări ulterioare. Asimilat de legionari dictaturii regale, a scăpat în noiembrie 1940 la limită de asasinare, pentru a părăsi în aprilie 1944 țara
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
cu Leovigildo, orașul s-a convertit în capitala regatului hispano-got având și un arhiepiscopat, devenind un mare centru civil și religios (ca dovadă sunt Conciliile din Toledo). Foarte aproape de Toledo, în satul Guadamur, s-a găsit Tezaurul de Guarrazar, excepționale coroane ale regilor vizogoți. În anul 711 orașul a fost cucerit de Tarik și supus dominației musulmane, pierzând privilegul de a fi capitală, arabii l-au numit Tulaytulah (în arabă طليطلة). Majoritatea populatieie era mozarabe (populație creștină sub dominație musulmană), cea
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
această activitate a participat de o formă activă și populația evreiască până la expulzarea ei în 1492. Regii Catolici au urbanizat și mărit orașul și în catedrala toledană au fost proclamați Juana și Felipe Hermoso ("Felipe cel Frumos") ca moștenitori ai coroanei casteliene în 1502. Toledo a fost unul dintre primele orașe care s-au unit în revolta comunităților în 1520, cu șefi ca Lasso de Vega și Padilla. După înfrângerea lor în Villalar comunerii toledani, conduși de Maria Pacheco, văduva lui
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
de Sare, din cauza industriei de sare a Fenicienilor și Românilor. În 1260, Alfonso X de Castilia a cucerit orașul de la mauri și la redenumit în Santa Maria del Puerto. El a organizat distribuirea terenurilor și a emis aRoyal Charter sub coroană de Castilia. După ce a primit a Royal Charter orașul a avut permisiunea de a utiliza titlul de "El", înainte de numele orașului în sine. Aceasta fiind o proprietate distinctiva, Madridul ne având acest drept deși este capitala Spaniei. În lucrarea să
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
decembrie 1867, până în 31 Octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune). Monarhia austro-ungară se compunea din două state: din „Regatele și Țările reprezentate în Consiliul Imperial”, inoficial Cisleithania (stat numit oficial "Austria" doar din 1915), și din „Țările Sfintei Coroane Ungare a lui Ștefan“, inoficial Transleithania (stat numit colocvial "Ungaria"). Altfel spus, Dubla Monarhie era formată dintr-un imperiu (al țărilor austriece) și un regat (al țărilor ungurești). La acestea se adaugă din 1878, sub ocupație austriacă, teritoriul Bosniei și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Țările reprezentate în Consiliul Imperial", iar în mod inoficial, în limbaj politic și juridic, a fost numită "Cisleithania", adică, din perspectiva celor de la Viena, țara de dincoace de râul-graniță Leitha. "Ungaria regală" era cunoscută în limbaj administrativ ca "Țările Sfintei Coroane Ungare a lui Ștefan" sau, tot din perspectivă vieneză, ca "Transleithania". Termenul "Austria" ("Österreich") ca termen global pentru regiunile cisleithanice a fost introdus pentru prima dată ca denumire oficială în 1915. Apelativul literar "Kakania", imaginat de Robert Musil în romanul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei se găsesc în disputa dintre Imperiul Austriac și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului Ștefan și este flancat de doi îngeri îmbrăcați în alb. Rădăcinile Austro-Ungariei se găsesc în disputa dintre Imperiul Austriac și Regatul Prusiei în privința rolului dominant în cadrul Confederației Germane, care a fost întemeiată în 8 iunie 1815, la Congresul de la
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
alegerilor generale și libere. Compromisul cu Ungaria, care i-a adus Ungariei o largă autonomie statală, a antrenat însă protestul altor naționalități, în special slave. Cereri concrete de realizare a unui compromis asemănător au fost făcute de către cehi pentru țările coroanei boeme (Boemia, Moravia, Silezia austriacă). Interesele neluate în seamă ale celorlalte naționalități și politica de maghiarizare au dus la tensiuni etnice și la apariția termenului „închisoarea popoarelor”. Pe de altă parte, Dubla Monarhie a prosperat ca spațiu economic comun, cu
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
autorităților statului (răpunsurile în limba solicitantului au trebuit, totuși, să fie stipulate prin lege) și reprezentarea în Consiliul Imperial, în Parlamentul Austriei. Însă această reprezentare a fost folosită în mod foarte diferit. Polonezii din Galiția au lucrat adesea constructiv cu Coroana - ispitiți fiind de taxe mai mici și de investiții - și au instalat uneori miniștri sau chiar prim-miniștri (Kasimir Felix Badeni, Agenor Romuald Gołuchowski, Agenor Maria Gołuchowski, Alfred Józef Potocki sau Leon Biliński). Mulți politicieni cehi au contestat din principiu
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
mici și de investiții - și au instalat uneori miniștri sau chiar prim-miniștri (Kasimir Felix Badeni, Agenor Romuald Gołuchowski, Agenor Maria Gołuchowski, Alfred Józef Potocki sau Leon Biliński). Mulți politicieni cehi au contestat din principiu jurisdicția Consiliului Imperial asupra țărilor Coroanei boeme, astfel încât, în aceste regiuni, alegerea directă a membrilor parlamentului a trebuit să fie stipulată mai devreme decât în alte țări ale Coroanei. Folosind tactici obstrucționiste, aleșii cehi ai Consiliului Imperial au făcut mereu consultările camerei imposibil de ținut, înecându
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Józef Potocki sau Leon Biliński). Mulți politicieni cehi au contestat din principiu jurisdicția Consiliului Imperial asupra țărilor Coroanei boeme, astfel încât, în aceste regiuni, alegerea directă a membrilor parlamentului a trebuit să fie stipulată mai devreme decât în alte țări ale Coroanei. Folosind tactici obstrucționiste, aleșii cehi ai Consiliului Imperial au făcut mereu consultările camerei imposibil de ținut, înecându-le în zgomot, motiv pentru care guvernul imperial a propus prorogarea Consiliului și a guvernat mai departe prin decrete provizorii. În Ungaria, naționalitățile
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
urmaș la tron după sinuciderea prințului moștenitor Rudolf din 1889 și după moartea tatălui său din 1896, arhiducele Francisc Ferdinand nu și-a ascuns aversiunea față de clasa conducătoare a Ungariei și de politicile ei de maghiarizare și de șantajare a coroanei și a plănuit în cancelaria sa militară din Castelul Belvedere (din 17 august 1913, Francisc Ferdinand era "inspector general al forțelor armate comune", calitate în care, independent de Ministerul Imperial și Regal de Război, putea inspecta toate tipurile de unități
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]