15,033 matches
-
Stilul vestimentar decadent al marchizei a inspirat sute de artiști, nenumărați imitatori și o linie vestimentară care îi poartă numele(Marchesa). Ținutele marchizei Casați arătau mai degrabă ca niște costume decît ca niște haine normale. O nobilă italianca, marchiza a făcut furori prin Europa în primele trei decenii ale secolului al XX-lea cu aparițiile sale încărcate de bijuterii și pene. Aspectul practic nu a preocupat-o niciodată pe marchiza
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
din Veneția, îmbrăcată doar într-o haină de blană (leoparzii purtau bijuterii), sau găzduia un bal mascat la Paris, deghizata în celebrul ocultist italian Cagliostro. A devenit un personaj intimidant atunci când a încuiat în dulap o musafira care îi copiase costumul. Marhiza era dispusă să adopte orice măsură pentru a fi în centrul atenției, inclusiv accentuarea ochilor săi, deja imenși, cu picături de extract otrăvitor de mătrăguna. E adevărat, înfățișarea ieșită din comun a marchizei a scandalizat lumea bună a epocii
Luisa Casati () [Corola-website/Science/316351_a_317680]
-
pentru tatăl Lucius ", Lucius Atroce VI timp de cel putin 87 ani. El este, de obicei atribuit facă locuri de muncă mai dezgustătoare sau periculoase. El vorbește cu o lisp lateral. Cand Samy găzduiește un eveniment poartă o perucă neagră, costum roșu și folosește marionetă lui ventriloc Humphrey von Sidekick. Se arătă în repetate rânduri că el visează activ de firmamentului. De asemenea, este prezentată în "Hearts Misery", că el este un scriitor best-seller. El displace Jimmy, Beezy și Heloise, dar
Jimmy Cool () [Corola-website/Science/316337_a_317666]
-
Catalogul suferinței", ea se pune sub semnul întrebării de ce ea este atat de nebun. El este o creatură mică pâl cu părul saten și este asistent Heloise lui. Poartă o ochelari-un obiectiv (el are doar un ochi) și un costum. El pare a fi un inventator, cu excepția produselor sale nu sunt aproape la fel de practic că a lui Heloise. În "Super caracatiță Și Beezy Spaghetti" se arată că Heloise are un dulap plin cu mai multe duplicate ale lui, care ar
Jimmy Cool () [Corola-website/Science/316337_a_317666]
-
și revine la cele anterioare, la care se adaugă altele noi : În Belgia flamanda, persoanele cu venituri modeste sau medii, oameni obișnuiți, cheltuiesc sume înspăimântător de mari pentru a părea în ochii tuturor cicliști profesioniști. Își achiziționează biciclete de firmă, costume de biciclist, cască,ochelari, toate neapărat de firme recunoscute, de asemenea participa la tot felul de manifestări legate de acest sport, inclusiv competiții la care se achită o taxă foarte mare pentru a putea participa De asemenea în Belgia flamanda
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
personaj principal pe Deadpool. Ryan Reynolds va interpreta iarăși acest rol ca personaj principal. Lauren Shuler Donner și Marvel Studios vor fi producătorii filmului. Se înțelege că Reynolds își va recapătă capacitatea de a vorbi mult și de a purta costumul care îl întrupează personajul de benzi desenate, filmul întorcându-se la rădăcinile personajului, cunoscut pentru tonul sau cu umor ieftin și tendința să de a sparge al patrulea zid. Autorii proiectului sunt creatorii Rob Liefeld și Fabian Nicieza. Indicatorii listei
X-Men (serie de filme) () [Corola-website/Science/316462_a_317791]
-
scena Teatrului Municipal din Ploiești, cu piesa "Omul cu mârțoaga" de George Ciprian. În 1988 montează la Teatrul „ Mihai Erminescu” din Botoșani "Femeia îndărătnică (Îmblânzirea scorpiei)" de William Shakespeare. La ambele spectacole semnează și ilustrația muzicală, la ultimul realizând și costumele. Debutează în 1969, realizând, împreună cu Boris Ciobanu, un film de 16 mm, pe versuri de George Bacovia, recitate de Ion Manolescu: „Dormitând”. Continuă cu scurte filme pe versuri de Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Virgil Mazilescu și alții. Anul 1983 marchează
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
de sfinți, lângă care erau figurate pe pereții lăcașurilor de cult, ele nemaiavând nimic care să le deosebească de portretele obișnuite, de șevalet. În acest sens sunt edificatoare portretele ctitorilor din biserica din Gârbovu, Gorj, pictată de către Mișu Popp. Aici, costumele "europenești", precum și moda aranjării părului la cei doi soți (boieri de modă nouă), ca și ținuta firească care nu diferă cu nimic cu cea care ar fi putut fi abordată într-un tablou de familie, nu lasă niciun indiciu cum
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
din Ardeal, a realizat portrete de țărani. Stilul în care a făcut portretele nu poate fi asimilat celui cu care Carol Popp de Szathmári sau Gheorghe Tattarescu l-au utilizat. Aceștia din urmă au fost atrași mai mult de frumusețea costumului popular, în acest sens fiind mai cunoscute seria de tablouri de "oameni pitorești" schițate în desene și acuarele de Szathmári, chipurile ajungând a fi uneori idealizate. În lucrările de acest gen ale lui Mișu Popp nu poate fi vorba de
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a fost reprezentat până atunci și după aceea cu cioc, după moda lui Napoleon al III-lea. Figura domnitorului diferă față de fotografia lui Carol Popp de Szathmáry, care a făcut istorie. Ioan Cuza apare în portretul lui Mișu Popp în costum de paradă, lentă și mantie, cu multe decorații. Chipul lui degajă o forță morală și o asemănare fizică suficientă, diferită prin comparație cu portretul lui Barbu Știrbei, domnitorul sub care artistul a trăit mai mult timp în Țara Românească. Chiar dacă
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Romstorfer pentru a se lăsa credincioșilor mai mult loc pentru rugăciune. Mormântul a fost identificat inițial ca aparținând domnitorului Petru Mușat, dar cercetările ulterioare efectuate de istoricul Paraschiva-Victoria Batariuc au dus la concluzia că mormântul este din secolele XVI-XVII. Deoarece costumul voievodal era considerat singurul veșmânt domnesc din secolul al XIV-lea din Europa Centrală și de Est, premierul Mugur Isărescu a alocat în anul 2000 o sumă de bani din fondul aflat la Guvern, pentru conservarea sa. Costumul voievodal a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
XVI-XVII. Deoarece costumul voievodal era considerat singurul veșmânt domnesc din secolul al XIV-lea din Europa Centrală și de Est, premierul Mugur Isărescu a alocat în anul 2000 o sumă de bani din fondul aflat la Guvern, pentru conservarea sa. Costumul voievodal a fost restaurat la Laboratorul de Restaurare și Conservare de la Muzeul Bucovinei din Suceava, păstrându-se în prezent în depozit, în condiții speciale de microclimat. La 18 august 2010, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bucovina, s-a desfășurat o
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au consemnat jurnaliștii vremii, de "„sute de halebardieri, scutieri și arcași, îmbrăcați în costume naționale specifice”", care "„au salutat ostășește, după obiceiul moștenit de pe vremea lui Ștefan cel Mare”". Dezvelirea statuii s-a efectuat cu ceremonial militar, intonarea imnului de stat și oferirea unor buchete de flori liderilor comuniști aflați la eveniment. După anul
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
Marele Premiu al imaginarului. Acțiunea se petrece într-un viitor în care omenirea a devenit tot mai obsedată de siguranța personală, de proliferarea violenței și de ecologie. Pentru a face față posibilelor agresiuni stradale, tot mai mulți oameni apelează la costume de protecție de forma unor scafandre, dotate cu autonomie, hrană, metode de divertisment și capabile să facă față impactului cu orice fel de proiectil și să reziste la orice fel de șoc, inclusiv termic. Problema a degenerat într-o adevărată
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
și capabile să facă față impactului cu orice fel de proiectil și să reziste la orice fel de șoc, inclusiv termic. Problema a degenerat într-o adevărată fobie în țările civilizate, tot mai mulți oameni refuzând să mai părăsească aceste costume chiar și pentru a merge la toaletă, a se spăla sau a întreține relații intime. Noua modă merge mână în mână cu încercarea autorităților de a stopa violența, printr-o metodă care amintește de filozofia lui Gandhi: agresatul nu replică
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
noua slujbă se dovedește prea tentantă pentru Fanning, iar noua sa șefă, Sarah, îi împărtășește dorința de a da "lovitura secolului". Împreună, ei pun la cale un plan minuțios în care Fanning se îmbracă într-unul dintre cele mai moderne costume de protecție și se strecoară în interiorul uneia dintre bombele cu a căror energie care se hrănesc creaturile crocodiliene. De acolo va ajunge în stomacurile creaturilor și va încerca - înainte ca învelișul protector să fie digerat de sucurile gastrice agresive - să
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
aș vrea să-i supăr, dar când tu mă compari cu cei de la TTC, este ca și cum mi-ai arăta lipsă de respect”. În martie 2009, cântecul „Sale pute” a dat naștere unei controverse. Rapper-ul întruchipează un bărbat îmbrăcat în costum amenințându-și cu violența fosta prietenă care l-a înșelat, și promițându-i acesteia că îi va „rupe mandibula”, sau că o va face să „avorteze folosind briceagul”. Declanșată de blogger-i , controversa duce la un răspuns prin intermediul consilierilor săi în
Orelsan () [Corola-website/Science/328893_a_330222]
-
atât mai mult cu cât piesa apăruse deja de 2 ani. El explică: „În acest cântec eu am încercat sa arăt cum un impuls poate transforma pe cineva într-un monstru. Am făcut un videoclip în care eram îmbrăcat la costum și beam alcool pentru a arăta că este vorba de o ficțiune. În orice caz, nu fac apologia violenței conjugale. Atitudinea acestui personaj mă dezgustă, însă am vrut să prezint ura într-un mod artistic, sentiment foarte bine reprezentat în
Orelsan () [Corola-website/Science/328893_a_330222]
-
, cunoscută și ca Nelly Grigoriu Merola, (n. 24 aprilie 1926, București) este o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
, cunoscută și ca Nelly Grigoriu Merola, (n. 24 aprilie 1926, București) este o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926, în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "Pași spre lună" (1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
(n. 16 aprilie 1927, Deva - d. 30 august 2014, Paris) a fost un scenograf român de teatru și film. A realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "De-aș fi... Harap Alb" (1965) sau "Steaua fără nume" (1966). S-a născut pe 16 aprilie 1927, în orașul Deva. A lucrat ca scenograf de teatru și film, contribuind la
Ion Oroveanu () [Corola-website/Science/328954_a_330283]