14,718 matches
-
1925, publicând la pag. 237, poezia „Liniște”, (cu această revistă continuă colaborarea timp de câțiva ani). În aceiași perioadă colaborează la revista „Anuarul Liceului” și revista „Someșul” din Dej, (săptămânal independent). Primele publicații literare le semnează cu pseudonim I.V. Cătană (Dicționar al Presei Literare Românești, de I Hangiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 311 „Scînteia”). A absolvit Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj Napoca, Facultatea de Drept. (Dascăli și mentori au fost profesorii: Emil Hațieganu, Camil Negrea, Petre Poruțiu, I.V.
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
sezoniere ale alimentației, consumului de alcool, activității fizice și temperaturii. Termenul „gută” a fost folosit pentru prima oară de către călugărul Randolphus din Bocking în jurul anului 1200 e.n. și este derivat din cuvântul latin "gutta", care înseamnă „strop” (de lichid). Potrivit dicționarului Oxford al limbii engleze, termenul este derivat din umorism și din noțiunea de „scurgere” a unei substanțe morbide din sânge în articulații și în jurul acestora. Totuși, guta este o afecțiune cunoscută încă din antichitate. În istorie, a fost atestată ca
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
segmente, aliniate), analizate și clasificate și care permite memorarea și regăsirea secvențelor multilingve aliniate conform unor criterii de căutare variate. Memoriile de traducere sunt utilizate de obicei împreună cu o unealtă de traducere asistată de calculator, un procesor de text, un dicționar multilingv, un sistem terminologic sau chiar o traducere automată. O memorie de traducere este formată din segmente de text într-o limbă sursă și traducerile lor într-una sau mai multe limbi țintă. Aceste segmente pot fi paragrafe, fraze, propoziții
Memorie de traducere () [Corola-website/Science/316384_a_317713]
-
în întregul organism. Are valoare limitată de orientare a organismului funcționând numai acolo unde condițiile de viață ale mediului sunt omogene, simple și obiectele necesare satisfacerii trebuințelor sunt prezente în cantitate mare și sunt ușor detectabile. 1. Ursula Șchiopu, 1979, Dicționar enciclopedic de psihologie Tipografia Universității București 2. Mielu Zlate, 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași
Iritabilitate () [Corola-website/Science/316386_a_317715]
-
pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții, dar apare și la ea termenul „interjecție onomatopeică” într-un capitol despre limbajul copiilor. Aceeași ezitare se reflectă și în dicționare de lingvistică. De exemplu în Bussmann 1998 se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
spus ; " now you lose old nipons " ( acum ați pierdut japonezi învechiți ), adică exact cele 5 inițiale N Y L O N. Toată lumea a fost cucerita de idee și astfel a aparut denumirea de "nylon" Explicația următoare, oferită de mai multe dicționare etimologice (între care cel al lui Dauzat) este destul de plauzibilă: potrivit acestei explicații, este vorba de acronimul format de inițialele prenumelor șotiilor celor cinci chimiști de la DuPont de Nemours care au colaborat la inventarea textilei, si anume : Nancy, Yvonne, Louella
Nailon () [Corola-website/Science/316407_a_317736]
-
Expres", 1993-1996: Șef Secție Investigații "Tinerama", 1996-1999: Publicist comentator "Evenimentul zilei". 1999-2010: Proprietarul editurilor SIMM Media Prod și SIMM România 2000. 2015: Director de Proiect al Agenției InfoGROUP Media. Apariții editoriale: "Artă diversiunii" (ed. Colaj-1993), "Criminală capodoperă" (ed. "Evex"-1998). "Dicționar Rock, Pop, Folk"- Daniela Caraman Fotea, Cristian Nicolau, Humanitas-1999; "Rock, Pop, Folk remix"-Daniela Caraman Fotea, Cristian Nicolau, Humanitas-2000)
Ilie Stoian () [Corola-website/Science/316422_a_317751]
-
Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de azi, observăm că unele și-au schimbat sensul, iar altele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de azi, observăm că unele și-au schimbat sensul, iar altele au dispărut din vorbirea curentă, devenind arhaisme. Pe unele dintre acestea, chiar E. Hodoș le-a considerat cuvinte vechi: Altele se mai păstreză doar în
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de azi, observăm că unele și-au schimbat sensul, iar altele au dispărut din vorbirea curentă, devenind arhaisme. Pe unele dintre acestea, chiar E. Hodoș le-a considerat cuvinte vechi: Altele se mai păstreză doar în operele literare: Din preocuparea
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
serioasă revizuire de conștiință.”" Deși opera sa nu este atât de mare ca proporții, are, potrivit Acad. Iorgu Iordan, președintele Societății Române de Lingvistică Romanică, "„un caracter (...) definitiv, în sensul că cercetările ulterioare i-au adus prea puține schimbări esențiale"". "Dicționarul româno-german", în trei volume, elaborat în perioada 1896-1926, a rămas carte de referință și astăzi. Grigore Antipa a propus dicționarul pentru „un premiu special al Academiei Romane". Constantin Rădulescu-Motru sublinia în 1936, că ""Dicționarul lui Tiktin este și va rămâne multă
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
Societății Române de Lingvistică Romanică, "„un caracter (...) definitiv, în sensul că cercetările ulterioare i-au adus prea puține schimbări esențiale"". "Dicționarul româno-german", în trei volume, elaborat în perioada 1896-1926, a rămas carte de referință și astăzi. Grigore Antipa a propus dicționarul pentru „un premiu special al Academiei Romane". Constantin Rădulescu-Motru sublinia în 1936, că ""Dicționarul lui Tiktin este și va rămâne multă vreme de aici înainte o operă fundamentală și un instrument prețios pentru specialiștii în limba română, iar pentru marele public
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
i-au adus prea puține schimbări esențiale"". "Dicționarul româno-german", în trei volume, elaborat în perioada 1896-1926, a rămas carte de referință și astăzi. Grigore Antipa a propus dicționarul pentru „un premiu special al Academiei Romane". Constantin Rădulescu-Motru sublinia în 1936, că ""Dicționarul lui Tiktin este și va rămâne multă vreme de aici înainte o operă fundamentală și un instrument prețios pentru specialiștii în limba română, iar pentru marele public un dicționar excelent, justificând cu prisosință deviza pe care autorul a tipărit-o
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
un premiu special al Academiei Romane". Constantin Rădulescu-Motru sublinia în 1936, că ""Dicționarul lui Tiktin este și va rămâne multă vreme de aici înainte o operă fundamentală și un instrument prețios pentru specialiștii în limba română, iar pentru marele public un dicționar excelent, justificând cu prisosință deviza pe care autorul a tipărit-o în fruntea volumului al treilea «non omnis moriar»."" În 1971 prof. dr. Ioan Rizescu a scris o monografie despre H. Tiktin. De asemenea, el a ținut și discursul principal
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
De asemenea, el a ținut și discursul principal la ședința festivă a Academiei Române cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere. Catedra de Limba română și lingvistică generală a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași notează în capitolul "Tradiție": Dicționarul a fost reeditat in 1998, la editura Paideia de un colectiv de lingviști coordonat de Paul Miron, după ce înainte a apărut o altă ediție îngrijită de Paul Miron și Elsa Lüder. Dicționarul său, republicat în trei volume la editura Harrassowitz
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
Ioan Cuza din Iași notează în capitolul "Tradiție": Dicționarul a fost reeditat in 1998, la editura Paideia de un colectiv de lingviști coordonat de Paul Miron, după ce înainte a apărut o altă ediție îngrijită de Paul Miron și Elsa Lüder. Dicționarul său, republicat în trei volume la editura Harrassowitz din Wiesbaden, în anii 1986, respectiv 1988, 1989, prin grija celor de mai sus, mărindu-i volumul cu o treime, ajungând la 50000 de cuvinte și o bibliografie de 1250 de lucrări
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
evreu, de familie rabinică născut in Silezia... Unii știau că e un mare învățat - și era. Câte unul putea să-și dea seama și cât interes real avea pentru noi acela care căuta să deslușească tainele alcătuirii graiului nostru"", numind Dicționarul "„un monument de muncă și inteligență”". În "Adevărul literar și artistic", marele istoric făcea apel la istoricul Ioan Nistor, pe atunci ministru, și la reprezentanții din străinătate să se intereseze de manuscrisele rămase, "„rodul muncii de o viață a unui
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
pluginuri care îi cresc funcționalitatea. Printre pluginurile disponibile, și ele tot gratuit, se află unele pentru editarea de imagini, enciclopedii, traduceri cu Babelfish și multe altele. AbiWord este oferit cu un corector de text integrat, pentru care se pot descărca dicționare în peste 30 de limbi (nu și în limba română), macro-uri pentru texte repetitive, opțiunea de salvare ca pagină web și multe altele. AbiWord salvează implicit documentele în formate proprii: dar documentele pot fi salvate și în cele mai
AbiWord () [Corola-website/Science/316955_a_318284]
-
Uniunii Artiștilor Plastici. Începând din anul 1971 are o mulțime de expoziții personale și de grup, peste 30, organizate de către Uniunea Artiștilor Plastici în Pitești, Râmnicu Vâlcea, București, Cluj precum și în Germania și Polonia. Pictorul Gheorghe Pantelie este prezent în Dicționarul Who's Who din România ediția 2003, în „Istoria picturii românești” al căror autori sunt Marin Mihalache și Vasile Florea și este prezent în Enciclopedia artiștilor plastici români (vol. V). Picturile sale se regăsesc într-o mulțime de colecții particulare
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
calcolitică. În epoca bronzului târzie (1550-1200 î.e.n.) s-a aflat aici un însemnat avanpost egiptean. S-au descoperit urmele unei clădiri, care ar fi putut fi palatul guvernatorului egiptean. La fața locului s-au găsit câteva suluri scrise în cuneiforme, dicționare de akkadiană și sumeriană. În epoca fierului au avut loc aici confruntări militare decisive descrise de Biblie dntre vechii evrei sau israeliți și filisteni. Apoi locul a fost deținut un timp de filisteni, apoi de evrei. Un oraș cu numele
Tel Afek (Antipatris) () [Corola-website/Science/328920_a_330249]
-
Cei din sudul Bulgariei și nordul Greciei (denumit aici limba pomacă) vorbesc în dialectul rup, în timp ce pomacii din nordul Bulgariei folosesc dialectul balcanic. Comunitatea pomacă din Grecia beneficiază de educație în limba maternă în școlile primare, fiind disponibil și un dicționar pomac-grec.
Pomaci () [Corola-website/Science/329008_a_330337]
-
section/articles/article/29969/ 2. "Constelația valorilor sportive", Mihai Ionescu, Ion Cupen, Editura Militară, București, 1972 3. "Baschet românesc", Valentin Albulescu, Editura Sport-Turism, București 1988 4. Coști Herold - "Unchiul" Polisportiv http://www.sportm.ro/sporturi/alte-sporturi/40.html 5. Mic Dicționar de baschet - "C" Coști "Unchiul" Herold http://www.slamdunk.ro/stire.php?id=641
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
francezul Frédéric Mistral sau italianul Giuseppe Pitré. Puțin câte puțin, s-a specializat în filologie romanică și a călătorit în toate zonele unde se vorbește catalana: Valencia, Aragon, Tarragona, partea franceză a Cataloniei, Menorca... Țelul său era să alcătuiască un Dicționar al limbii catalane, cu toate cuvintele vechi și moderne, din limba vorbită și scrisă. A călătorit prin Europa - Germania, Franța, Elveția, Belgia, Anglia, Italia etc. - pentru a lua legătura cu cei mai buni filologi și romaniști ai vremii. În decembrie
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
Mihaela Dordea definea pe Octave într-un interviu luat artistului în anul 1999 ca pe un compozitor cu o ""gândire vizionară"", cu un melos ""venit din alte lumi"" ce transmite un ""mesaj clar pacifist"". Daniela Caraman Fotea rezuma deasemenea în dicționarul "Rock Pop Folk Remix" din 2003 mesajul muzicii lui Octave la cuvintele: ""pace, armonie, purificare spirituală"" pe fondul unei ""tematici generoase"".
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
furat” ceea ce au putut din grămada de cărți destinate dispariției, le-au ascuns și apoi le-au redat proprietarului legitim, bibliotecii liceului. Aceste relicve salvate sunt rarități bibliografice și au intrat în patrimoniul național de carte veche, ca de exemplu: Dicționarul în patru limbi (greaca vulgară, greaca literară, latina și italiana), 1761; „Histoire du Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G.
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]