14,321 matches
-
care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de sine stătătoare"" (Hurezeanu et al., 1988, p. 114). Prin această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
V-a Republici este marcat de adoptarea Constituției din 1958; Urmând modelul american al Curții Supreme, a fost creat un Consiliu Constituțional care are rolul de a veghea asupra constituționalității legilor; 2. Idei și regimuri politice a) Caracteristicile regimului democratic domnia legii; separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească); respectarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională (puterea aparține poporului); separarea puterilor în stat; respectarea drepturilor și libertăților cetățenești; guvernarea reprezentativă; domnia legii; Constituția din 1923 introducea ideea că proprietatea are o funcție socială și că interesele colectivității trebuie să primeze asupra celor individuale. În caz de necesitate publică, statul avea dreptul de a folosi proprietatea cuiva în schimbul unei despăgubiri. În 1938
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
inclusiv gruparea majoritară; abuzurile administrației în timpul alegerilor; Parlamentul continua să fie o extensie a guvernului; ascensiunea organizațiilor de extrema dreaptă; încălcarea uzanțelor parlamentare de către regele Carol al II lea; b) Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938 1940) Domnia lui Carol al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938); regim autoritar (1938 1940); Alegerile din decembrie 1937 au fost un moment dificil pentru democrație deoarece nici unul dintre partidele politice nu a obținut peste 40
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Principalele urmări ale evenimentelor din decembrie 1989 au fost:înlăturarea regimului comunist; instaurarea statului de drept; deschiderea drumului României spre democrație și economie de piață; b) Statul de drept și instituțiile sale Democratizarea vieții politice a avut ca trăsături principale: domnia legii; separarea puterii în stat; construirea societății civile (organizații independente politic și financiar care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic care s-a manifestat prin reînființarea vechilor partide (PNȚ, PNL, PSD) și înființarea unor partide noi (Partidul Democrat, Uniunea Democratică
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aplicabilitate la întocmirea lucrărilor de hotărnicire și, prin justa lor interpretare, la studiul și cunoașterea satelor fără documente ori cu acte puține, cum ar fi: -însorărirea, ca fenomen teritorial, social și juridic, a existat încă înainte de apariția actelor scrise, a domniei și a cancelariei voievodale; -are aplicabilitate practică la două sau mai multe moșii alăturate, nici într-un caz nu se pretează la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiilor date de domni care „pot fi rotunde și în mai multe colțuri”. H. H. Stahl realizează corect că fenomenul însorăririlor trebuie pus în relație directă cu „existența unor grupări de sate, adică a unor complexe teritoriale”, preexistente statului și domniei, „unități care se dovedesc deseori a fi rezultatul unor operațiuni agrimensurale cu scopul distribuției egalitare a terenurilor către satele alcătuitoare și par a avea caracter străvechi, aparținând unei epoci în care toate satele componente făceau parte dintr-o organizație socială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea pe unde se va fixa mai târziu hotarul dintre Moldova și Țara Românească. Și aici, printre satele cu vechime și limite teritoriale stabilite înainte de întemeierile statale medievale, domnia a atribuit locuri pentru așezarea unor grupuri de oameni, de regulă în frunte cu slujitori domnești. Și pentru acestea este evidentă lipsa aplicării cerințelor preconizate prin procedeul însorăririlor. Astfel de sate au fost: Țigăneii de lângă Bârlovița și Siret, Dimaciul, Dumbrăvița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea obștii și în funcție de rolul și importanța social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât de înrădăcinată în mintea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nealterată. Cât privește starea lor materială în timpurile normale, căci au fost și din acestea, am putea-o ilustra folosindu-ne de un fragment din cronica moldoveanului Miron Costin, care, referindu-se la situația social-economică a Moldovei din timpul domniei lui Vasile Lupu, sublinia aspectul, scriind: „de au fost cândva vremi fericite acestor părți de lume, atunce au fost (...). Oi putea dzice că săracu nu se afla pre acele vremi doară care nu-și vrea să aibă” (subl. I. S.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestor părți de lume, atunce au fost (...). Oi putea dzice că săracu nu se afla pre acele vremi doară care nu-și vrea să aibă” (subl. I. S.). CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE „...să fie volnici cu cartea domniei mele a lua de-a zecea din pâine și din fâneață și din grădini și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei, deși în actul de vânzare din 1602, în capul listei vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
casa noastră [...] miluindu-i cu o giumătate de satu de Boziești în ținutul Tecuciului”. Dania este explicată astfel: „această o giumătate de satu au fost dreaptă ocină răposatului Isac Balica hatman și s-au vinit în partea răposatei doamne a domniei mele, a Teodosiei, pentru că i-au fost niam mai de aproape”. Grigore postelnic, beneficiarul daniei din 1640, se identifică a fi una și aceeași persoană cu Grigore Miclescu, om cu longevitate politică în istoria Moldovei, dacă avem în vedere că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numit Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu toate cele ce i să vin acelui sat, fost dreaptă ocină și moșie a răposatei doamne a domniei mele, Teodosia. Iar mai apoi, reproducem în continuare din document - când și-au împărțit între ei, s-a venit în partea ei acel sat Bozieștii de Sus, de la alte rude ale ei”, fără a se mai specifica despre ce rude
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a venit în partea ei acel sat Bozieștii de Sus, de la alte rude ale ei”, fără a se mai specifica despre ce rude anume ar fi vorba, așa cum procedase la prima danie când este menționat Isac Balica. Întrucât în timpul domniei lui Vasile Lupu au existat trei sau patru mari dregători cu prenumele Iorga, este cam greu de stabilit care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că putem identifica un posibil beneficiar în persoana lui Iordache Cantacuzino, acesta fiind cel care a deținut dregătoria de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Aici își va fi făcut el și heleșteul menționat. De altfel, în mărturiile hotarnice la care m-am mai referit, am văzut că se indică un reper hotarnic cu numele „podul lui Dumitru”. Acest Dumitru din Umbrărești era în slujba domniei din moment ce primește un privilegiu domnesc cu drept de stăpânire exclusivă, dar în act nu se specifică vreun merit sau atribut prin care să se justifice dania, după, cum se obișnuia, în cele mai numeroase cazuri, deși e de înțeles că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Zăbrăuțului”, pentru că marele vornic „ne iaste folositor de bogate nevoi”, explică el. Într-un Catastiv ot volost Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești marele vornic al Țării de Jos, sfetnic apropiat și rudă prin sora sa, Tudosica, măritată cu unchiul soției lui Gh. Duca, Gavril Jora, fratele doamnei Dafina Dabija. Gavriliță fusese în mare cinste și protecție în cea de-a doua domnie a lui Duca Vodă (1668-1672) și, probabil, se bucura încă de încredera domitorului și în acest moment critic, cu atât mai mult cu cât în situații deosebite, cum era și acesta din 1683, precumpăneau și relațiile de rudenie. Faptul ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în anul 1814, ajungând să încaseze suma de 17450 de lei. Anterior, urmare, probabil, a împrejurării că stăpânii Bozieștilor de Jos trăiau în afara hotarelor Moldovei, unii locuitori răzești au încercat să reintre în vechile lor drepturi. S-a desfășurat în timpul domniei lui Scarlat Al. Callimah (1812-1819) un proces între „sulgereasa Sultana Lipănescu din Țara Românească”, pe de o parte, și „răzășii Vasile Druță, Anton Tonul, Andronic Bulai Lupul Sobieschi și alții ai lor ce să numesc a fi răzăși pe giumătăți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie 1645. E posibil ca între cei doi frați să fi intervenit vreun schimb de moșii și sate, printre ele să se fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a solicitat, prima dată în anul 1817, carte domnească de la Scarlat Al. Callimah, pentru ținerea câtorva „adunări de iarmaroaci la moșia mea, la Umbrărești, din ținutul Tecuciului, fiindcă esti loc foarte îndemnaticu întru toate”. Domnitorul emite cartea solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești hârtiile cu greul cel mare. Duca Vodă era renumit pentru astfel de manopere spre a face față excesivelor sale cheltuieli, căci „nu cheltuia ca un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]