14,578 matches
-
care tu n-o înțelegeai pîn-acum..." (24 februarie). "Precum era de prevăzut, mirosul de capră rîioasă trebuia să-și dea în petec și s-arate canalia netrebnică în toată urîciunea ei morală și fizică. Dar, în adevăr, să-l dăm dracului! Nici să-mi mai pomenești ceva despre el în vro scrisoare a ta." (25 februarie). Acestea sînt, esențializate, opiniile Poetului despre promotorul artei erotice în trei: "Măriile voatre, am onoarea pentru ca să vă recomand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
valea (1950) ; Viața învinge, În sat la noi (1951) ; Mitrea Cocor (1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Sahia) etc. Cele câteva scenarii originale acceptate sunt două comedii benigne până la inepție (Alo ?... ați greșit numărul !, Băieții noștri), un film de acțiune montană (Avalanșa), o poveste pedagogică despre nevoia de comunism și comuniști a intelectualului (Mingea). Cât despre Râpa dracului și Erupția, iată ce spune o informație privind situația filmelor artistice aflate în producție, datând din 27 noiembrie 1956 : „Rîpa dracului” (regizor Jean Mihail). [...] Calitatea materialului tras este slabă. Pornind de la un scenariu lozincard și neartistic (Dragoș Vicol), scenariu care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de acțiune montană (Avalanșa), o poveste pedagogică despre nevoia de comunism și comuniști a intelectualului (Mingea). Cât despre Râpa dracului și Erupția, iată ce spune o informație privind situația filmelor artistice aflate în producție, datând din 27 noiembrie 1956 : „Rîpa dracului” (regizor Jean Mihail). [...] Calitatea materialului tras este slabă. Pornind de la un scenariu lozincard și neartistic (Dragoș Vicol), scenariu care n-ar fi trebuit să primească dreptul de a intra în producție, Jean Mihail a amplificat considerabil lipsurile scenariului printr-o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
admis pe ecran după ce Cristea Dorobanțu e salvat în ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955) sau Deviere de dreapta la Udupu Desfășurarea reia schema din În sat la noi, cu Fory Etterle în rolul „chiaburul - ochiul dracului”, în locul lui Liviu Ciulei. „Urâții” vor să blocheze colectivizarea, se agită, uneltesc, scot cuțitele, dar sunt, firește, înfrânți de țăranii de bine, îndrumați de partid. Noutatea propagandistică este apariția unui membru de partid corupt - Voicu Ghiocioaia (Nucu Păunescu). Până acum
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în acel moment. Încă un lucru neplăcut pentru autoritățile comuniste ar fi putut să fie în legătură cu autorul, nu cu Moara cu noroc : Ioan Slavici a fost un filogerman declarat. Dar asta consemnează istoria literaturii, nu un generic de film. Râpa dracului (1957) sau Sex coregrafic Schema din thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ar fi putut să fie în legătură cu autorul, nu cu Moara cu noroc : Ioan Slavici a fost un filogerman declarat. Dar asta consemnează istoria literaturii, nu un generic de film. Râpa dracului (1957) sau Sex coregrafic Schema din thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în premieră, momente de umor cultural, anticipându- l pe Woody Allen. Zice Kid Sandman, devenit vedetă : „Pe pereții celulei vreau Picasso, dar numai din perioada bleu. Să nu vă prind cu vreun tablou din perioada roz, că vă ia mama dracului”. Pentru cunoscători, ironia e fină : în perioada albastră, Picasso a pictat sărăcia, durerea, însingurarea omului, atmosfera tristă a tablourilor putând fi o bună imagine a lumii capitaliste văzută prin prisma propagandei comuniste. Nuanțele deschise, aerul senin al pânzelor din perioada
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Manole Marcus se putuse afirma că legile științei și tehnicii n-au caracter de clasă și că un inginer poate avea dreptate în fața unor activiști, Alexandru, tatăl lui Filip, spune acum, bântuit de amintiri : „Știam puțină matematică și multe lozinci. Dracu’ știe de unde a apărut unul ca Atanasiu”. Finalmente, drumul inițiatic al lui Filip capătă o aură cvasimistică. După ce dă o raită și cu locomotiva, meseria de mecanic părându-i- se și ea nu destul de „hard”, Filip se întoarce la izvoare, la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aragaz. Coman îi face rost de aragaz prin intervenție personală, face rost și de pânză pentru căminul de copii („Le spui că am spus eu că se poate”), repornește ventilatoarele oprite pentru economie, totul prin ordine răstite, insulte („Du-te dracului !”, „Ești prost !”) și destituiri pe loc. Contabilii, funcționarii, gestionarii sunt prin definiție vinovați, niște șobolani de birou care nu înțeleg cute zanța. Ca să nu încapă vreo umbră de îndoială în legătură cu mesajul filmului, discuția hotărâtoare dintre Coman și funcționarii retrograzi se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
el este Tovarășul Prim, nu poate avea un nume rostit de muritori) restabilește ordinea în Univers : duduia pleacă cu coada între picioare, în vreme ce oamenii muncii primesc locuințe la cheie. Tovarașul Prim îl afurisește pe diavol : „Fir-ar mama ei a dracului de birocrație !”. Apoi, Tovarășul Prim este filmat din spate, în contre-jourul unei uși luminate de soare, care dă spre o terasă. În stânga lui, pe perete, portretul lui Nicolae Ceaușescu. Înțelegem cu toții că adevăratul Dumnezeu este cel de pe perete, Tovarășul Prim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poate face rău când și cum vrea el. Ca să devii vulnerabil în fața puterii întunericului trebuie să semnezi pactul cu Ăla. Ceea ce înseamnă, înainte de orice, să‑i admiți existența. Câtă vreme refuzi să- l vezi, să intri în relație cu el, dracul nu-ți poate face nimic. În agresivitatea sa automată și tembelă, lt. Popa formulează obiecția ontologică cu forța unui Marean Vanghelie de astăzi definindu-se drept primarul „care este” : „Mă, băiete, tu vezi ceva, simți ceva ?”. Interesant, dar pentru astfel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
285 Raliul (1984) 234, 244 Rămân cu tine (1982) 234, 246 Răsare soarele (1954) 61, 68, 106 Răsună valea (1950) 20, 61, 65, 68, 74-75, 78, 211-212, 246 Rătăcire (1978) 196- 197, 227 Râdeți ca‑n viață (1983) 244 Râpa dracului (1957) 61, 73, 96 Râul care urcă muntele (1977) 192- 193 Reconstituirea (1970) 90, 111, 116, 133, 166, 173-178, 193, 195, 235, 249, 260, 264, 267- 268, 271, 284, 286 Rețeaua S (1980) 192 Revanșa (1978) 192-193 Rocco și frații
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
religioasă arătau dependența de scaunul de la Roma, adevăr confirmat și prin faptul că aparțineau episcopiei Prima Iustiniana. De altfel baza fondului lexical bisericesc al limbii române este latin: dumnezeu, creștin, biserică, păgân, altar, închinare, sărbătoare, cruce, lege, botez, rugăciune, înger, drac, păcat, blestem, răposat, mort, mormânt, cimitir, duminică, sfânt, sfânta scriptură etc., sunt exemple care arată indubitabil originea latină. Invazia bulgarilor (de neam turanic) din secolul al VlI-lea în peninsula balcanică și Dacia Traiana a dus la introducerea liturghiei slave
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bucurau când nu zbieram la ei,/ Căci mă stropșeam urât 368 Ibidem, p. 260. 369 Ibidem, p. 263. 370 David S. Reed, art. cit., p. 79. (trad. n.) 371 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 282. 372 Ibidem. 373 Ibidem. 112 al dracului...”374 Pentru târgoveață cuvintele sunt adevărate arme folosite cu iscusință în acest război al sexelor. știe să atace, dar e și amuzantă. Se încadrează în tipologia feminină negativă, aceea a soacrelor sau a femeii mai rele decât diavolul.375 În
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale. O bătrână, ce trecea drept evlavioasă în comunitate, ascultând nemulțumirea femeii, vine cu niște sfaturi de un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să te aseamăn, cât ești tu de rea!/ și de aceea dracului te dărui/ Să-ți cânte el nemernicia ta!/ Piei, zmeu cu chip de om! Ba s-ar cădea/ Piei, duh diavolesc! să-ți spun, căci, zău,/ Femeie ești, da-n iad e duhul tău!” 1017 Răul va fi în cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării în universal 81: "Dracul a făcut casa, dar fără ferești; cara cu sacul lumina în casă. Trece Dumnezeu pe acolo și îl vede tot ieșind cu un sac afară și fuga iar în casă înapoi." Ce faci, Nefârtache?" îl întreabă Dumnezeu. Ia am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și focul de pe muntele nostru și le voi duce pe pământ și astfel se va vedea"".190 Zămislirea fiecărui element pare să fie o repetare continuă a creației primordiale, după principiul naștere moarte renaștere; astfel, din achiul stâng al mamei dracilor s-a făcut luna, din ochiul drept soarele, din trupul tăiat bucăți și aruncat în aer au apărut stelele, iar din pietrele de la căpătâi s-au format vietățile pământului din pietrele albe s-au făcut dobitoacele, din pietrele roșii, peștii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe unde ieși moartea cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-a făcut din "turtița" pe care Dumnezeu a frământat-o din "apa începutului" și din nisipul pe care Dracul l-a adus din străfundurile mării 268. Așa, când moare un om, Dracul se apropie de el pentru a-i lua trupul, fiindcă se ține de pământ și pământul e al său, deoarece el a fost acela care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-a făcut din "turtița" pe care Dumnezeu a frământat-o din "apa începutului" și din nisipul pe care Dracul l-a adus din străfundurile mării 268. Așa, când moare un om, Dracul se apropie de el pentru a-i lua trupul, fiindcă se ține de pământ și pământul e al său, deoarece el a fost acela care l-a scos din fundul apei. Așa se explică grija românilor de a curăța și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După ursitorul meu / Ce mi-i dat de Dumnezeu.../ De nu l-ai găsi în sat / Du-te-n al doilea sat; / De nu l-ai găsi în al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După ursitorul meu / Ce mi-i dat de Dumnezeu.../ De nu l-ai găsi în sat / Du-te-n al doilea sat; / De nu l-ai găsi în al doilea sat, / Du
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fierul, în vasul cu apă, din care se spală ce ai casei și animalele acestora, se pun nuci și o potcoavă.402 Alteori, se atârnă, cu o ață, un ban de argint de vasul din care se bea apă, pentru ca dracii, în timpul zilelor de sărbători, să nu spurce apa și din acel urcior.403 În calendarul tradițional, apa este un element proteic, ca parte integrantă ritualului propriu-zis, renăscând forțe magice pentru a sacraliza destinul individual sau colectiv al comunității sătești. II
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]