15,087 matches
-
optică a privit profesorul Ballif întreaga psihiatrie. La originile acestei concepții recunoaștem, în primul rând, ideile mai vechi ale Școlii de la Socola, conturate încă în epoca lui Brăescu și concretizate prin opera prof. C. I. Parhon. Contactul îndelungat cu fiziologia experimentală în care prof. Ballif s-a format în tinerețe a întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
op. cit, p. 5 V. Adamachi, vol. I, p. 3, 1910. 121 Ibidem, p. 9. 122 C. I. Parhon, Memoriu de titluri și lucrări, Iași, 1934, p. 12. 123 Th. Ziehen, psiholog asociaționist (Leitfaden der physiologischen Psychologie), admite o metodă experimentală pentru formele elementare de conștiință și o psihologie propriu-zis asociaționistă pentru fenomenele psihice superioare (nepotrivite metodei experimentale). Cf. M. Ralea și C. I. Botez, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 483. 124 Acad. M. Ralea și C. I. Botez
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
I. Parhon, Memoriu de titluri și lucrări, Iași, 1934, p. 12. 123 Th. Ziehen, psiholog asociaționist (Leitfaden der physiologischen Psychologie), admite o metodă experimentală pentru formele elementare de conștiință și o psihologie propriu-zis asociaționistă pentru fenomenele psihice superioare (nepotrivite metodei experimentale). Cf. M. Ralea și C. I. Botez, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 483. 124 Acad. M. Ralea și C. I. Botez, Istoria psihologiei, op. cit. 125 Henri Roger, Éléments de psycho-physiologie, Paris, 1946. 126 Bulletins et mémoires de la Société
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Society, p. 269−280. 87 C. Tenny, "Aspect and Affectedness", Proceedings of NELS, 18, GLSA, University of Massachusetts at Amherst. 88 R. Langacker, Foundations of Cognitive Grammar, vol. II: Descriptive Application, Stanford, Stanford University Press. 89 K. Davidse, Categories of Experimental Grammar, teză de doctorat, Leuven. 90 H. Borer, K. Wexler, "The Maturation of Syntax", în: T. Roeper, E. Williams (eds.), Parameter Setting, p. 123−172. 91 H. Borer, K. Wexler, "Bi-Unique Relations and the Maturation of Grammatical Principles", Natural Language
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Acest tip de compoziție a fost folosit îndeosebi în cadrul Liturgiei Orelor. Astăzi, aceste imnuri sunt prezente în Liber Hymnarius și constituie una dintre mărturiile cele mai prețioase ale muzicii sacre occidentale din primul mileniu. 1.3 Liturgia primilor creștini, humusul experimental al muzicii Sub împăratul Constantin (+ 337) situația bisericii s-a schimbat în mod radical. În urma libertății religioase, comunitățile s-au mărit și s-a simțit necesitatea de a avea ambiente mai spațioase pentru ceremoniile de cult. Trecerea de la cultul celebrat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
curajul, recunoștința și tăria lui. De aceea, se declară în fața sa, ca Fiu al lui Dumnezeu. Educarea curajului, în mod deosebit a celui moral, înțeles ca putere de a recunoaște greșelile, limitele și lipsurile a constituit o prioritate pentru grupul experimental. Această virtute a fost pusă în evidență prin studierea pildei Fiului risipitor. Elevii au conștientizat faptul că recunoașterea greșelilor este foarte importantă, deoarece omul nu se poate „vindeca” de păcat dacă nu-și cere iertare. Iar greutatea recunoașterii greșelilor proprii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atitudini, credințe, comportamente. Comportamentul odată făcut nu mai poate fi de cele mai multe ori modificat în acord cu atitudinile și credințele. Acestea din urmă pot fi însă modificate în acord cu comportamentul. O asemenea presupoziție nu este lipsită de suport empiric. Experimental au fost distinse preferințele înainte de cumpărare, cumpărarea efectivă și preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori relației investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie, experimentarea este extrem de dificilă. Mai ales când este vorba de macrofenomene, ea devine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu amenințarea (care apar ca efecte ale acesteia) ar putea fi interpretate ca „instrumente” funcționale de reducere a anxietății. O asemenea explicație este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au imaginat o situație experimentală care să valideze ipoteza referitoare la acest circuit cauzal (Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la o ingenioasă manipulare experimentală a gradului de anxietate. În mod direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însă doar o simplă ipoteză. Ea trebuie verificată. Un grup de psihologi sociali au imaginat o situație experimentală care să valideze ipoteza referitoare la acest circuit cauzal (Lanzetta, Wendt, Langham, Haefner, 1954). Ei au recurs la o ingenioasă manipulare experimentală a gradului de anxietate. În mod direct este dificil să măsori gradul de anxietate și, complementar, cerința funcțională aeliminării ei. Se poate însă acționa asupra nivelului de anxietate pe cale medicamentoasă. În consecință, s-a lucrat cu grupuri plasate în următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grupuri se vor caracteriza printr-un nivel scăzut de anxietate. În cazul în care comportamentele de grup asociate cu prezența amenințării sunt datorate nivelului ridicat de anxietate (răspunsuri funcționale la cerința reducerii anxietății), atunci ele vor fi prezente în situația experimentală (a) la grupurile amenințate, dar netratate medicamentos, însă vor fi absente în situația (c), la grupurile amenințate, dar cu un nivel scăzut de anxietate datorat medicamentelor. Experimentul a confirmat ipoteza: grupurile amenințate, dar cu un nivel de anxietate redus artificial
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
siguranță, căști de motocicliști), urmate de tratamentul artritelor, cancerului uterin, prevenirea cancerului uterin, prevenirea cancerului de plămân, tratarea cancerului de sân, programe împotriva sifilisului și a tuberculozei. Cea de a doua analiză de eficiență se referă la analiza programelor alternative experimentale de reabilitare vocațională. În aceste programe au fost antrenate persoane handicapate fizic sau mental care, din această cauză, se aflau în imposibilitatea de a munci. Eficiența programelor a fost calculată în termeni de dolari câștigați prin integrarea în muncă a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această cauză, se aflau în imposibilitatea de a munci. Eficiența programelor a fost calculată în termeni de dolari câștigați prin integrarea în muncă a respectivelor persoane raportați la un dolar cheltuit în cadrul respectivului program. Analiza a evidențiat astfel că programele experimentale au o eficiență net superioară (12-13 dolari câștigați de fiecarepersoană pentru fiecare dolar cheltuit pentru pregătirea sa) în raport cu programelede reabilitare vocațională obișnuită (1,6 până la 2,9 dolari pentru un dolar cheltuit). Analizele sociologice de eficacitate/cost/eficiență au obținut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale reale de facere și refacere a vieții lor sociale. Conștiința practică este mijlocul prin care se realizează determinismul obiectiv. Ea are un caracter, în general, adecvat; exprimă subiectiv corect dinamica condițiilor obiective. Sursa ei nu este teoretică, ci practică, experimentală. Nu cunoștințele acumulate în forme sistematice (teorii politice, juridice, morale, filosofice) îi garantează adecvarea, deși și acestea pot să aibă o contribuție anumită, ci experiența continuă a condițiilor obiective și a relațiilor dintre acestea și formele de organizare duce la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolulion of Culture, McGraw-Hill, New York. White, R.K., Lippitt, T. (1960), Authocracy and Democracy, an Experimental Inquiry, Harper & Brothers, New York. Williams, R.M.Jr. (1980), „Structure and process in ethnic relations. Increased knowledge and unanswerd questions”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Wilson, W.J. (1980), „Comparative race and ethnic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cibernetic, nefiind de tip decizional, este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea în legătură cu soluția practicată și întărită experimental tinde să anuleze mecanismul cibernetic, înlocuindu-l cu evaluarea cognitivă a respectivei soluții, cu căutarea de noi soluții, posibil mai adecvate. În sistemele social-umane, mecanismele de tip cibernetic se află, din cauza acțiunii incertitudinii, sub o continuă presiune de transfer spre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. White, R.K., Lippitt, T. (1960), Authocracy and Democracy, an Experimental Inquiry, Harper & Brothers, New York. Williams, R.M.Jr. (1980), „Structure and process in ethnic relations. Increased knowledge and unanswerd questions”, în H.M. Blalock (ed.), Sociological Theory and Research, a Critical Appraisal, Free Press, New York. Wilson, W.J. (1980), „Comparative race and ethnic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra profitului impozabil și menit să favorizeze, atât funcționarea Întreprinderilor În condițiile descentralizării, cât și obținerea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice. Primul pas În crearea noului sistem s-a făcut În anul 1990, când a fost instituit, cu titlu experimental, impozitul pe beneficiile unităților economice de stat166. Acesta se datora de unitățile economice din toate ramurile, cu excepția celor producătoare de energie electrică, cărbune și minereuri și urma a se stabili prin aplicarea de cote procentuale progresive asupra profitului impozabil, aceste
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
generate de prelucrarea combustibilului nuclear. Cei mai buni acumulatori ai ionului uranil au fost drojdiile (în special Saccharomyces cerevisiae) sau bacteriile (Bacillus subtilis, Pseudomonas aeruginosa), iar caracteristicile fiziologice au fost tratate pe larg în literatura de specialitate. Celulele microbiene utilizate experimental sunt cultivate mai întâi în absența uraniului și se spală pentru a fi libere de nutrienți. In acest fel, substratul bacterian are capacitatea de extrage rapid metalul analizat. Viteza mare de adsorbție a ionului metalic face ca efectul condițiilor de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
modalități de studiu sunt letale pentru ambele specii microbiene, procesul de bioacumulare a uraniului nu a fost afectat de nici un inhibitor metabolic. Temperatura și pH-ul de lucru al soluțiilor inițiale au influențat dramatic bioacumularea uraniului de către S. cerevisiae. Datele experimentale arată că viteza de bioacumulare crește atunci când temperatura variază între 25-500C, iar pH-ul variază între 2,5 și 5 (distribuția maximă de echilibru fiind la valori de pH cuprinse între 3 și 4). Nu a existat nici un răspuns observabil
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
care au fost expuși unor filme cu caracter agresiv și nonagresiv (Felson, 1996). La final, s-a constatat că, dintre cele 28 de studii avute În vedere, doar În cinci nu existau diferențe semnificative Între grupurile de control și cele experimentale. Violența este o temă asociată naturii și culturii umane. După introducerea televiziunii În casele americanilor a avut loc o creștere dramatică a criminalității. Cercetătorii au luat În considerare o legătură cauzală Între aceste două realități. Argumentul esențial s-a referit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coduri de conducere și control de sine În vederea unei bune aplicări și ghidări”; c) ,,creșterea și sporirea suportului internațional privind proiectele de educare a media, de a crea critici și consumatori competenți de media”. Efectele situaționale și explicațiile teoretice Rezultatele experimentale și cercetările de teren pun În evidență faptul că expunerea la violență prin media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu se pot defini. Științele abstracte În culme, ca aritmetica și analiza ce derivă din ea, se razimă pe noțiuni de număr și de sumă a două numere care, ori cât de intuitive ne-ar părea, au totuși o obârșie experimentală” (p. 36). Dar d1 Painlevé nu ar fi trebuit să restrângă percepția numai la lumea exterioară, căci există și o lume interioară care procură minții oarecare noțiuni și principii nereductibile, pe care se Întemeiază nu numai științele realității exterioare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și profesionale”) include rezultatele celor două cercetări realizate de autoare. În prima cercetare, cea despre competența socială, după prezentarea problemei În literatura de specialitate, se formulează corect cele patru ipoteze, ce au fost verificate prin aplicarea mai multor chestionare: chestionar experimental de evaluare a Încrederii sociale; chestionar pentru studiul competențelor sociale cu șase subscale: asertivitate, gratificație, comunicare nonverbală, comunicare verbală, empatie și cooperare, prezentare de sine; chestionar pentru evaluarea comportamentului prosocial, toate aplicate pe un lot de 273 de studenți. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de comportament automat, a impulsurilor de a te supune diverșilor agenți ai convingerii, contrar propriei voințe. Într-un stil narativ combinat cu stilul academic ilustrat prin experimente de laborator, Robert B. Cialdini prezintă În lucrarea sa realitatea oferită de munca experimentală și de tehnicile și strategiile de convingere observate În calitate de participant direct ca agent de vânzări, strângător de fonduri sau ca intrus În sfera de acțiune a altor activități ce presupun folosirea tacticilor acordului. În Psihologia persuasiunii identificăm șase tipuri majore
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]