14,807 matches
-
a insulei. Principalul scop este citirea titlurilor acordate precum și o scurtă descriere a legilor adoptate în anul precedent. Simbolul caracteristic al insulei este Triskelion, similar cu simbolul Trinacria al Siciliei. Simbolul constă în trei picioare acoperite de armura, îndoite de la genunchi și dispuse la un unghi egal. Nu există o definiție oficială, fiecare instituție utilizând versiunea să proprie, unele fiind orientate în sensul trigonometric, altele în sens orar, unele având picioarele îndoite la 60° altele la 90°, existând și variante cu
Insula Man () [Corola-website/Science/296830_a_298159]
-
a păsării. Aceasta are 3 degete, (excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se unesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35 de mușchi separați și
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
duminică dimineața/ Îmi doresc Doamne să fi fost drogat”. Până la începutul anului 1970, Cash și-a cristalizat imaginea în fața publicului ca fiind “Man in Black” (“Omul în negru”). De regulă el interpreta îmbrăcat în negru, purtând o haină lungă până la genunchi, de culoare neagră. Această înfățișare era în contrast cu costumațiile purtate de majoritatea formațiilor country din perioada respectivă: costum cu pietre prețioase și cizme de cowboy. În 1971, Cash a scris piesa “Man in Black” pentru a explica codul său în îmbrăcăminte
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
începător să întoarcă sau să oprească schiurile se folosește procedeul numit tehnic „plugul”, dar schiorii mai avansați folosesc alte metode mai avansate, rapide și mai elegante cum ar fi „cristianele”. Pentru a face o cristiană, schiorul trebuie să își rotească genunchii dar în același timp să își mențină corpul într-o poziție în care fața sa fie înainte catre vale, astfel încât numai genunchii și picioarele să se rotească. Această metodă este mult mai rapidă și se folosește la concursurile de coborâre
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
rapide și mai elegante cum ar fi „cristianele”. Pentru a face o cristiană, schiorul trebuie să își rotească genunchii dar în același timp să își mențină corpul într-o poziție în care fața sa fie înainte catre vale, astfel încât numai genunchii și picioarele să se rotească. Această metodă este mult mai rapidă și se folosește la concursurile de coborâre. Ca schior câștigi încredere atunci când schiezi pe o pârtie mai abruptă, mai lungă și mai rapidă. În Europa dificultatea pârtiilor se dă
Schi alpin () [Corola-website/Science/300230_a_301559]
-
să roiască. Era credința că un roi pus pe plecare putea fi oprit printr-un ritual. Când roiul dădea să plece și omul nu-l putea recupera prin mijloace obișnuite, în el se arunca cu pietriș sau omul cădea în genunchi și începea să înnoade firele de iarbă în vreme ce fluiera într-un anumit fel, imaginând o horă a întoarcerii. Importanța ce se acorda in diferite epoci dar mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din zisa gazdei pe când vine cineva
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
legată de evlavia credincioșilor, ca o icoană protectoare a familiei, a copiilor și a bolnavilor. Pentru aceasta icoana este deosebit de mult prețuită de toți, ca un odor străbun și dar de la Dumnezeu, spre mângâierea credincioșilor. În fața ei și-au plecat genunchii Alexandru cel Bun, cu soția și copii săi, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, când era urmărit de Soliman Magnificul, apoi Alexandru Lăpușneanu și numeroși ierarhi, cronicari și dregători, ca și generații întregi de călugări, care au menținut aici nestinsă candela
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
și "Santisima Trinidad" - 138 de tunuri. În acest timp Nelson și Hardy continuă să se plimbe pe punte dând ordine. Puțin după ora 13, Hardy observă că Nelson nu se află lângă el. Se întoarce și îl vede căzut în genunchi, sprijinit pe mână, înainte de a cădea pe o parte. Hardy se grăbește să îl ajute, iar Nelson îi spune zâmbind "Hardy cred că au reușit într-un final...coloana mea vertebrală este atinsă". Fusese lovit de un trăgător de elită
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe picioare; șubă cu căpeñeag=șubă (palton) de aba lungă până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sărbători întreaga comunitate este acasă în sat, unde participă activ la aceste evenimente, atât în plan laic, cât în plan și religios. Costumul popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
majoritatea locuitorilor din Livadia purtau haine făcute în casă, după specificul locului. Portul bărbătesc. Bărbații purtau haină treisferturi, de culoare gri, numită , căput”, care avea guler deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior și prevăzute la partea de jos cu vânări pentru a fi legate de picior sub genunchi. Cămașa și izmenele de lucru erau confecționate în totalitate din fire de cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit din lemn, metal sau ciment, pentru pus mâncarea la animale, - vânări - curelușă de piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță - sucală, - etc. Turcu Petru Ponoran descrie în „Jurnalul" lui un eveniment demn de semnalat în istoria satului, povestit de socrul său Unguraș Lascu (fapt relatat și de un alt vecin Petru Unguraș, ambii bătrâni). Ei povesteau că
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
îi chema să lupte, urmând ""glasul pornit din adâncul inimii rănite"". Regulamentul se adresa în mod exclisiv celor care simțeau datoria de a lupta, iar "nepatrioții" erau avertizați: "atunci când Patria (n.n. - România) își va recăpăta liberatea, să nu veniți în genunchi să-i cereți ocrotire". Regulamentul avea prevederi stricte despre calitatea de membru, astfel încât nu oricine putea face parte din organizație. Activitatea organizației clandestine "Partidul Libertății" a constat în principal în muncă de propagandă. Membrii ei tipăreau și distribuiau foi volante
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
de ani de la Civilizația de pe Valea Indusului înfățișează o figură despre care arheologii cred că este un yogin stând în poziție de meditație. Figură este reprezentată stând într-o poziție tradițională yoga, cu picioarele incrucișsate și mâinile odihnindu-se pe genunchi. Descoperitorul sculpturii, arheologul Șir John Marshall, a denumit figură "Shiva Pashupati". Prima referire la yoga, rămasă în scris, o găsim în Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimată a fi în jurul a 3.500 de ani. Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
mai era purtat în anii 50 doar în varianta sa mai sobră, de lucru, cel de sărbătoare, cu ornamentație bogată, fiind înlocuit de hainele cumpărate de la oraș. Hainele de lucru erau foarte simple, bărbații purtând vara o cămașă lungă până la genunchi și izmene albe, fiind încinși cu bete de lână roșie, dacă nu cu o simplă sfoară, purtând eventual și o pălărie de pai, iar femeile aveau o fustă gri și cămașă tot albă, purtând pe cap o basma obligatorie pentru
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
să meargă repede înainte, nu trebuie să rămână îmbrăcată în vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotărăște ca "boierii, oamenii de la curte, funcționarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului plătesc amendă. Unii mormăie că veșmintele astea nu sunt bune pentru clima aspră a Rusiei. Obiceiurile din străbuni mai primesc o lovitură: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
înmormântate în noua biserică. Între catedrală și biserica Sf. Mitrofan cortegiul a fost însoțit de mai mult de 10 mii de locuitori din Bolgrad și din coloniile vecine. Pe ultimii 500 m până la locul înmormântării bulgarii s-au deplasat în genunchi și au purtat sicriul pe umeri. Pe piatra de mormant au fost săpate următoarele cuvinte: "El a dat o nouă viață celor strămutați, precum și o nouă patrie". Biserica Sf. Nicolae este o biserică construită în 1881 în centrul orașului, după
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
Timur" (sau "Temür, Temir, Demir" în limbile turcice), înseamnă "„de fier”, „ca fierul”". Numelui îi este atașată porecla "lenk", "lang" și "aksak", cu semnificația "șchiopul", "ologul". Versiunea latinizată a numelui este "Tamerlan". Timur era șchiop din cauza aderențelor de la nivelul rotulei genunchiului drept cauzate de o tuberculoză osoasă, diagnostic stabilit în 1941, când cercetători sovietici i-au exhumat cadavrul. Mai avea o pareză la umărul drept, urmare a unei răni produse de o săgeată. Timur provine din Transoxania („Țara de dincolo de Oxus
Timur Lenk () [Corola-website/Science/298666_a_299995]
-
artele frumoase. Unul dintre primii care și-a definitivat ucenicia în atelierul lui Tiziano a fost Paris Bordone, care însă își amintea cu regret: ""acestui om nu-i plăcea să-și transmită cunoștințele altora, nici atunci când ucenicii îl rugau în genunchi..."". Singurul mare pictor care a reușit să profite de pe urma timpului petrecut în atelierul său a fost El Greco. Creația lui Tiziano a exercitat touși o influență extraordinară asupra întregii picturi europene. Pentru pictorii secolului al XVII-lea, Velazquez, Rubens, Caravaggio, van
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
colțul scurt. Accidentarea din minutul 30 în cadrul meciului amical disputat împotriva echipei de tineret a Sienei pe 17 ianuarie 2007 a fost prima suferită de când piteșteanul evolua în tricoul roșu-albastru. Pe 22 ianuarie a fost supus unei intervenții chirurgicale la genunchiul drept, în urma căreia i-a fost reconstruit ligamentul încrucișat anterior. Perioada dificilă avea să se agraveze odată cu decesul tatălui său în luna martie din cauza cancerului. Revenirea s-a produs cinci luni mai târziu, chiar de ziua sa, în meciul disputat
Nicolae Dică () [Corola-website/Science/298735_a_300064]
-
care a copilărit. A avut doi băieți, Alexandru și Bogdan, cărora le dedică fiecare dintre volumele editate. În acest sens, scriitorul Mircea Sântimbreanu comentează: „"cînd cu titlul uneia din primele sale cărți, Octav Pancu-Iași exclama «"Mai e un loc pe genunchi"», ori, cînd cu titlul alteia vestea ca o triumfătoare proclamație, parcă întregii lumi, «" Are tata doi băieți!"» el nu făcea, sînt sigur, decît să ne destăinuie un "început" (s.a.) de recensămînt"”. Urmează o listă a scrierilor lui Octav Pancu-Iași. Publicațiile
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]