16,713 matches
-
-și vadă fiul concurând și câștigând cununa de măslin. Când fiul său a câștigat, a sărit din tribună să-l îmbrățișeze și a fost recunoscută de mulțime. Judecătorii, datorită faptului că aparținea unei familii de campioni în istoria Jocurilor, au iertat-o. De atunci s-a hotărât ca la jocuri, atât atleții, cât și spectatorii să participe goi. Chiar dacă nu erau lăsate să participe sau să asiste la Jocuri, femeile aveau și ele întrecerile lor, și anume, Jocurile Herei, care aveau
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
au ajuns la Mănăstirea Dancu din Iași, zidită de Iurie Danco la 1541 și demolată în 1903. Nu știu, iubite prieten, dacă nu am abuzat de această dată de răbdarea ta. Dacă am făcut-o știu că tu mă vei ierta. Aștept cu mare interes părerile tale privind nedumeririle privind ctitoria lui Păun. Sunt sigur că vor fi interesante și pline de spiritul tău analitic, ca întotdeauna. XI Așa cum mă așteptam, iubite prieten scrisoarea ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
actul întocmit de voievod în ianuarie 1717, prin care scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai mănăstirii, pentru ajutorul dat în lupta cu austriecii: „Făcut-am domnia mea acest testament sfintei mănăstiri, întru vecinică pomenire, ca să fie iertată de toate dajdele...De vreme că au miluit Dumnezeu că s-a tâmplat întru acest an, la veleat 7225 <1717> ghenar 10, de au trimis nemții pe Frănță căpitanul, și au venit cu nemții și cu cătane ca să ni ia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
XIV Ca de fiecare dată, răspunsul tău este plin de miez și bine cântărit. Discreția ta e de pomină. Mă așteptam să mă întrebi de ce nu mai fac referiri la articolele mele. Apoi, dragă prietene, află că nu te voi ierta atunci când vom călca pe locuri despre care am scris cândva. Să pornim din nou la drum, dragul meu, ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cărui școală avea tot profil agricol. Un ultim document spune că la 13 februarie 1946 Olga Sturza, în calitate de proprietar, a donat statului moșia și palatul de la Miroslava. Dacă m-am întins prea mult la vorbă, tu, dragă prietene, mă vei ierta și îmi vei face plăcerea de a-mi comunica părerile tale referitoare la locurile călcate în această drumeție. Cu bine și pe curând . XVI Nu știu dacă eu aș fi răscolit atâtea documente, dacă tu nu ai fi insistat s-
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a castra" și "a circumscrie" sunt puse între paranteze deoarece ele desemnează semnul lingvistic, cu semnificantul și semnificatul său. Contrastul dintre întrebuințarea autonimică și întrebuințarea în modalizare autonimică apare net în următorul exemplu luat din același roman: Deși nu-i iertase niciodată "doctorului" îngrozitorul cuvânt "sifilis", ea avea multă simpatie pentru el169. "Sifilis" este luat aici ca mențiune pentru a trimite la cuvântul în sine; în schimb, în modalizarea autonimică "doctor", enunțătorul arată că marchează o rezervă, că în același timp
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mâncat de vreme, olog, chior și schilod, clătinându-se la fiecare mișcare și gata să își dea duhul în orice clipă, ar trebui o descriere care ar lungi prea mult această povestire și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o. Dușumeaua roșie a fost de atâtea ori spoită și frecată, încât a ajuns numai găuri. Pe scurt, aci domnește mizeria lipsită de orice poezie: o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă nu-i astupată de noroi, e
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
După recreație, mai urmăriți-l până la sala de meditație, suiți-vă cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți: Domnului Jacques Eyssette, strada Bonaparte, la Paris "Iartă-mi, mult iubitul meu Jacques, durerea pe care ți-o pricinuiesc. Pe tine, care nu mai plângeai, te voi face să mai plângi o dată. Va fi ultima, într-adevăr... Când vei primi scrisoarea aceasta, bietul tău Daniel va fi mort
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
secvență: de exemplu, nimeni nu ne oprește să trimitem o scrisoare concepută la perfect simplu. Dar genul epistolar se încadrează în registrul conversației, așa cum reiese și de aici: perechea eu-tu permite apariția vocativelor ("mult iubitul meu Jacques"), a injoncțiunilor ("iartă-mi"), a deicticelor raportate la situația de enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o sancțiune, le cer unora dintre cunoscuți să stea la câțiva metri distanță de mine, într o poziție care să subînțeleagă salutul prin ridicarea brațului la caschetă: Eu am făcut războiul și sunt ofițer superior în rezervă. Să mi se ierte încălcarea promisiunii de a nu mai face nici o referire, nici măcar sugerată, la profesia mea. Stau în groapa gropilor de până acum, i-am răspuns soției, întorcându-i gluma, acolo, în prăpastie, făcând trimitere la o realitate, cunoscută în familie și
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
voință și încăpățânare de a mai lucra și face mișcări, mă face să uit că timpul fuge, că anii te trag tot mai jos. De aceea trebuie să nu las ca timpul să treacă oricum pe lângă mine, pentru că el nu iartă, să-l folosesc deci cu pricepere și dragoste cât mai pot. Cred că nimic nu este întâmplător în viață. De la o anumită vârstă zilele și nopțile încep să semene îngrozitor de mult și acest lucru te deprimă și greu găsești un
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
rebutul este prezent nu numai în fapte, ci și în idei. Am căutat să scot din preocupările mele de medic, câteva părți din jarul și nu din cenușa care la adierea vântului se spulberă, iar micile greșeli omenești se pot ierta. Nu aștept răsplată pentru ce am făcut, totul cu și din dragoste pentru om și copilul cu dizabilități, dar recunosc că am obținut și unele merite în această direcție. Medicul este medicamentul cel mai des utilizat în medicina generală, iar
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care să depășească cadrul legal. Desigur că asta creează uneori nemulțumiri individuale, însă acestea, legea și favoritismul nu trebuie confundate. Detest falsitatea, lenea și urăsc vicleșugul unora de a se sustrage într-un fel sau altul de la muncă și îndatoriri. Iert la jumătate sau total greșeala imediat recunoscută și o amplific pe măsură ce timpul se scurge de la comitere și până la recunoaștere sau depistarea ei. Ador disciplina, ordinea, curățenia, frumosul și sinceritatea. Nu-mi plac oamenii ursuzi, posaci, încrezuți, vicleni sau cei care
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de astăzi nu mai sunt. Văd în voi steaua României care n-a apus. Studenții le-au urat la mulți ani, au cântat Hai să dăm mână cu mână și apoi au plecat. Organele Comuniste de atunci nu l-au iertat pe profesorul Pamfil, arestându-l și condamnându-l ca vinovat de comportare naționalistă alături de cei câțiva studenți. Apoi l-au îndepărtat de la Universitate și de la Clinica de Psihiatrie din Cluj și ulterior l-au izolat la căminul spital 54 din
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
felinele domestice. Spre deosebire de Manu- che, pisica despre care am scris altă dată, pe Bubu nu-l interesează vânatul decât ca informație științifică: cum se comportă vietățile în captivitate și în condiții de tortură fizică și psihică. Manuche, da, ea nu ierta nimic. Făcea mormane din păsările și din șoarecii pe care îi vâna. Cu timpul, calificarea și pretențiile ei crescuseră peste măsură, strechieta trecând la vânătoare de iepurași. Nu de câmp, ci capturați din curtea unui vecin, care, neavând ceva mai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Își punea mare nădejde în Hossu, episcop tânăr și suflet mare. Am mâncat și eu din omletă...Aș, ți-ai găsit, n-a venit...N-a venit, și ziarele din Budapesta au putut scrie Erdely non coronat...Dumnezeu să-l ierte că a murit ca un erou și un martir..." 13. Este, acest experiment, un alt argument al literarității cărții lui Steinhardt și încă un semn ce ne îndreptățește să credem că acesta avea conștiința intenționalității literare a cărții sale. Numai
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în bunul ,,spirit balcanic" ,,fii zelos; asta nu-i cea din urmă Cameră", este interpretată de Steinhardt cu totul diferit, el considerând că în final personajele caragialiene se înțeleg între ele datorită unei bunătăți și a unei puteri de a ierta, caracteristice poporului român. ,,Actul al IV-lea este acela unde, pentru cine are ochi de văzut, urechi de auzit, inimă să-i bată, autorul Scrisorii saltă peste comedia de moravuri, peste genul realist, peste teatru și ne duce cu iuțeală
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ce-i această lume și care-i punctul precis din care începe să se arate privitorului? Este lumea minunată a echilibrului românesc, iar de arătat se arată în punctul magic în care Cațavencu își cere iertare și coana Joițica îl iartă. Căci întreg secretul actului, al piesei și al operei de care vorbim acesta este: că lumea românească e o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului; e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții, dulcii împăcări, echilibrului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Țin minte că, pe când începuse discuția să se închege, a apărut un grup de pelerini. Părintele Nicolae, fiind de serviciu, a trebuit să se ocupe de primirea acestor oameni, veniți cu probleme de natură duhovnicească. Și atunci mi-a spus: "Iartă-mă, frate Dorine, dar trebuie să-i primesc pe oamenii aceștia. O să mai discutăm, o să reluăm discuția altă dată". Seara nu am mai reușit să ne întâlnim, iar a doua zi, am fost nevoit, din cauza unei situații familiale neprevăzute, să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mod evident, nu și una duhovnicească. A.S.: Era o propunere... R.D.M.: Repet: eu am o oarecare rezervă. Încă o dată, în modul în care l-am perceput, și sper să nu greșesc, să nu mă înșel (dacă o fac să mă ierte Dumnezeu și părintele Nicolae), el ajunsese la o profundă înțelegere teologică și la o exemplaritate morală. Nu cred însă că avea deja acea uriașă statură duhovniceasca, acel ceva care învăluie anumiți oameni, încă din această viață, în aura sfințeniei. În
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Caragiale nu e una creștină în sine, este, însă, creștină în raport cu ceea ce s-a întâmplat după '45. Este preferabilă oricând această lume, cu toate defectele ei, cu toate bârfele, toate frivolitățile, este preferabilă oricum lumii comuniste. Zoe Trahanache îl iartă pe Cațavencu la urmă, în ciuda bătăliei dintre cele două tabere. Este o iertare creștină comparativ cu ceea ce s-a întâmplat după '48, când câștigătorul nu și-a mai iertat victima. Limbajul personajelor caragialiene este, evident, un limbaj plin de defecte
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
bârfele, toate frivolitățile, este preferabilă oricum lumii comuniste. Zoe Trahanache îl iartă pe Cațavencu la urmă, în ciuda bătăliei dintre cele două tabere. Este o iertare creștină comparativ cu ceea ce s-a întâmplat după '48, când câștigătorul nu și-a mai iertat victima. Limbajul personajelor caragialiene este, evident, un limbaj plin de defecte, dar, așa cum este, nu e dominat de efectul cenzurii și al autocenzurii. Lumea lui Caragiale este creștină sau paradisiacă dacă o raportăm la comunism. Vedeți, aici, el îl continuă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
al policlinicilor și al spitalelor. Cozmescu vorbește despre acestea. Vorbește, însă, și despre vizitele la Paris și despre schimburile epistolare, care interesau foarte mult Securitatea. Apropo de chestia aceasta, dacă Steinhardt a știut și, dacă a știut, dacă i-a iertat? Eu cred că da. Steinhardt poate să înțeleagă că oamenii sunt diferiți, că unii pot să cedeze, alții nu. El spune la un moment dat că nu oricine poate să fie erou sau martir. Harul sfinților de la Lyon nu-l
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
i-am supărat în această viață. Îmi cer iertare de la toți cei față de care am greșit. Îmi cer iertare de la toate sufletele pe care le am supărat. Îmi cer iertare și de la cei față de care voi greși în viitor. Vă iert și eu pe toți! Mulțumiri Sunt profund recunoscătoare și mulțumesc în mod deosebit Divinității care mi-a trimis acest înger minunat întruchipat în fiica mea Timeea Florina. Îți mulțumesc, Doamne! Le mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat în viață
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
cu această viață. Am avut odată gânduri de moarte, atunci când în proprii mei ochi m-am simțit o ființă pierdută, atunci când nu știam cine sau ce sunt, o ființă fără rost mergând nicăieri și văzând nimic. Este foarte greu să ierți din suflet pe alții, însă cel mai greu este să te ierți pe tine însuți. Nu sunt mulți oameni care au curaj să scrie despre ei fără ascunzișuri, fără a omite intenționat aspecte mai puțin plăcute din trecutul lor. Își
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]