15,607 matches
-
o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul 2006 la 2917 locuitori. Subsolul comunei evidențiează prezența unor mari depozite de nisipuri sub 3 mm, argilă, dar și gaze naturale insuficient cercetate. Printre sate curge pârâul Desnățui care asigură, printre altele, apa pentru sistemul local de irigații. Încă două sisteme, unul județean și altul național fac posibilă irigarea suprafeței de 2048 ha
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
nisipoase, evoluate, cu mult humus, cu apa freatică la adâncimea de 4-5 m și în compoziție pură, nesuportând în preajma sa alte specii. Istoric, se știe că a luat ființă în jurul anilor 1880 - 1883, ca pepinieră de produs puieți, pentru fixarea nisipurilor zburătoare din zonă; acestea făceau imposibilă existența satelor și a oamenilor, din cauza năvalei nisipului mișcat mai tot timpul de vânt, care le invada casele sau bordeele și le mai făcea și imposibilă cultivarea lor pentru hrana de zi cu zi
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
în compoziție pură, nesuportând în preajma sa alte specii. Istoric, se știe că a luat ființă în jurul anilor 1880 - 1883, ca pepinieră de produs puieți, pentru fixarea nisipurilor zburătoare din zonă; acestea făceau imposibilă existența satelor și a oamenilor, din cauza năvalei nisipului mișcat mai tot timpul de vânt, care le invada casele sau bordeele și le mai făcea și imposibilă cultivarea lor pentru hrana de zi cu zi. Se spune că Domnitorul Carol I, cu ocazia venirii la Poiana Mare, în anul
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
armatei turcești cantonate peste Dunăre, la Widin și stabilirii Cartierului general al armatei în proprietatea prințului sârb Obrenovici, actualul parc al comunei, nu a mai putut suporta în acea primăvară, când vânturile bat cu cea mai mare intensitate, spulberișurile de nisip și a dat ordin să se planteze terenurile nisipoase de aici. În urma diligențelor purtate, în anii următori a fost adus în zonă un inginer polonez Mitkiewici, ce s-a ocupat mult timp pentru stăpânirea invaziei nisipurilor prin plantarea unor întinse
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
mare intensitate, spulberișurile de nisip și a dat ordin să se planteze terenurile nisipoase de aici. În urma diligențelor purtate, în anii următori a fost adus în zonă un inginer polonez Mitkiewici, ce s-a ocupat mult timp pentru stăpânirea invaziei nisipurilor prin plantarea unor întinse suprafețe cu puieți de salcâm. După cultivarea mai mulți ani dearândul a suprafeței Ciurumelei, în scopul producerii de puieți și epuizării inevitabile a potențialului solului, pepiniera a fost abandonată, în urma sa dezvoltându-se un arboret, o
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
de km Sud de municipiul Craiova și 3 km Sud de localitatea Rojiște, este situată localitatea Tâmburești, mărginită dinspre Vest de râul Jiu iar spre Est de o Stațiune pomicolă experimentală a Facultății de Agronomie din Craiova. Puternic ancorat în nisipurile care, prin instabilitatea lor în fața vânturilor din Câmpia Olteniei și-au căpătat denumirea de “nisipuri zburătoare”, satul Tâmburești dăinuie de peste 200 de ani, în stânga Jiului, lângă șoseaua Craiova - Bechet. Vecinii cei mai apropiați sunt cei de la Rojiște, la Nord (la
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
localitatea Tâmburești, mărginită dinspre Vest de râul Jiu iar spre Est de o Stațiune pomicolă experimentală a Facultății de Agronomie din Craiova. Puternic ancorat în nisipurile care, prin instabilitatea lor în fața vânturilor din Câmpia Olteniei și-au căpătat denumirea de “nisipuri zburătoare”, satul Tâmburești dăinuie de peste 200 de ani, în stânga Jiului, lângă șoseaua Craiova - Bechet. Vecinii cei mai apropiați sunt cei de la Rojiște, la Nord (la circa 3 km), Murta - la Sud, Padea - la Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
de “nisipuri zburătoare”, satul Tâmburești dăinuie de peste 200 de ani, în stânga Jiului, lângă șoseaua Craiova - Bechet. Vecinii cei mai apropiați sunt cei de la Rojiște, la Nord (la circa 3 km), Murta - la Sud, Padea - la Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
comunei cuprinzând două unități geografice: dealuri colinare, care aparțin podișului Getic, puternic fragmentate de râul Gilort (având culmile orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite) sunt adâncite și prezintă maluri abrupte. Rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic al râului Gilort care primește în aceasta apele din văile satelor comunei. Solurile - formate pe rocile argiloase sunt solurile
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
era des inundată de pârâul Balta Dudăilor. Era prevăzută cu o tindă, în față cu niște grinzi de jur împrejur care serveau drept scaune întrucât acesta a fost cel mai vechi local de învățătură. La centrul acestei tinde era așternut nisip pe care anumiți copii învățau scrisul prin apăsare cu degetul sau cu un bețisor. Cititul se învăța pe cărțile din biserică, toate fiind scrise cu alfabetul slavon. Învățătorii erau popi și dascăli (cântăreți). Printre primii popi care au învățat pe
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Zona unde se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
se află orașul Mătăsari e o zonă în același timp colinara, subcolinară și de depresiune plata, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
avut o apă limpede și curată iar vara, în lunile iulie-august, când era secetă, seca, rămânînd doar salba sa de lacuri.Acum nu mai seacă vara, dar este murdar. La nord de sat de află un brâu din dune de nisip alb, zburător, lat de câteva sute de metri, ce se întinde de la răsărit, dinspre Urzicuța, până dincolo de Băilești. Acest nisip a fost modulat de către vânturile predominante, ce au direcția est-vest iarna și invers vara, formând dune cu diferențe de nivel
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
lacuri.Acum nu mai seacă vara, dar este murdar. La nord de sat de află un brâu din dune de nisip alb, zburător, lat de câteva sute de metri, ce se întinde de la răsărit, dinspre Urzicuța, până dincolo de Băilești. Acest nisip a fost modulat de către vânturile predominante, ce au direcția est-vest iarna și invers vara, formând dune cu diferențe de nivel mari între creastă și vale. Acestea au fost fixate prin plantarea de salcâmi prin 1890, plantații ce constituie azi pădurea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
doar dinspre Băilești. Dinspre sud, de pe Măgura cu Tei, se vede doar o dungă mai întunecată ,de verdeață, cu pete albe printre pomi, de la pereții caselor. Aspectul pozitiv al modificărilor climaterice prezentate mai sus a fost totuși plantarea dunelor de nisip cu salcâmi, prin 1890, pe vreo 100 de hectare, pădurea rezultată fiind devastată după retrocedare, dar s-a refăcut totuși din rădăcinile rămase. Până în 1960, când s-a înființat CAP-ul din Covei, la nord de sat a existat un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America, prin Turcia, în 1850, pentru a fi plantat pe nisipuri, s-a adaptat atât de bine de parcă ar fi fost aici de când lumea. Prin sat se mai întâlnește oțetarul fals sau puturos, denumit, tot impropriu castan, un arbore cu creștere rapidă și lemn bun mai ales pentru foc, cu un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente de vase, oase de animale, o plăcuță de cuirasă, fusoiale etc. Pe teritoriul satului se mai menționeată materiale de tip scitic dintr-un mormânt de incinerație din
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
rusofoni. Prima mențiune documentară a localității Reni are loc în anul 1548, perioadă când făcea parte din regiunea istorică Bugeac a Principatului Moldovei. Întemeietorul localității este considerat voievodul moldovean Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). Denumirea orașului provine de la cuvântul "nisip" ("arena" în limba latină). Reniul a fost unul dintre cele două porturi la Dunăre ale Principatului Moldovei (cel de-al doilea fiind orașul Galați). În anul 1621 orașul a fost cucerit de turci, care i-au dat numele de Tomarova
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi. Lunca
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. De asemenea, i-a dat dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani, care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe Olt și Valea lui Stan de pe Lotru. Pisania bisericii mănăstirii Cozia conține următoarele: Istoricii au convenit însă asupra faptului că anul 6809 (1301) inscripționat în piatra acestei pisanii este eronat, corect fiind anul 6894 (1386), așa cum apare în
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
realizat primul contact cu un trib aborigen cunoscut sub numele de Gweagal. După plecarea din Golful Botanic Cook a continuat spre nord unde a avut loc un incident pe 11 iunie când nava "Endeavour" a eșuat pe un banc de nisip în Marea Barieră de Corali. Nava a fost puternic avariată iar călătoria a fost amânată aproape șapte săptămâni cât au avut loc reparațiile pe plajă (în apropierea portului orașului Cooktown, Queensland de astăzi), la gura de vărsare a râului Endeavour
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
și le-au modelat cu unelte din bronz, dălți și percutoare de piatră dură. Extrem de riguroși, aceștia au ajustat perfect blocurile, dând astfel o mare soliditate zidurilor care au rezistat cutremurelor de pământ. Au obținut șlefuirea finală frecând blocul cu nisip. Această finisare a fost rezervată celor mai importante edificii din Machu Picchu, cum ar fi templele sau observatorul astronomic. Pentru a așeza materialele la locul potrivit, zidarii au folosit platforme de pământ pe care le-au înălțat în același timp
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
că era de preferat să trăiască în condițiile din Egipt, decât să moară în deșert. Evreii erau îngroziți de armata egipteană ce se îndrepta spre ei. Mulți credeau că ar trebui mai degrabă să se predea. Dar o furtună de nisip îi înconjură pe egipteni. Acum aveau ocazia - evreii se simțeau între ciocan și nicovală - ori se predau de bună voie egiptenilor și se întorceau la robie și muncile silnice sub soarele strălucitor al Egiptului, ori se duceau spre mare, riscând
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
litorale și regiunile lacustre care aparțin Câmpiei Nord-Europene. Se pot observa multe formări glaciare, cum ar fi tipuri diverse de morene încluzând colinele Wieżyca și Rowokół, cele mai înalte în regiune. Solurile sunt de slaba calitate, fiind deseori contaminate cu nisip sau erodate. Litoralul este în cea mai mare parte plan, dar partea sa de vest se deosebește prin prezența unor insule precum Rügen sau Wolin, peninsule precum Fischland-Darß-Zingst și lagune din care cea mai mare este Laguna Szczecin ("Zalew Szczeciński
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]