14,906 matches
-
infracțiuni rutiere înaintea perioadei alegerilor. Diferența dintre amnistie și pardon prezidențial este că prima elimină consecințele următoare ale sentinței, ca și cum infracțiunea nu a fost comisă, în timp ce a doua doar termină sentință, fără însă de a elimina eventualele consecințe. În urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-a redus de la 7 la 5 ani, iar primele alegeri pentru un cincinat prezidențial au avut loc în anul 2002. Nu există un număr limită de termene, astfel că, fostul președinte Chirac, care
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile, perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări constituționale sau să ceară un referendum. Până în momentul de față, doar Alain Poher a trebuit să își asume această sarcină, cu ocazia demisiei lui Charles de Gaulle și a decesului lui Georges Pompidou.
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
în 1946. Fiind numit în fruntea Consiliului de Stat în 1958, Generalul de Gaulle a însărcinat o echipă condusă de Michel Debré (viitor prim ministru și apropiat al acestuia) să pregătească un proiect de constituție care a fost aprobat prin referendum la data de 28 septembrie 1958, cu o majoritate de 79,2%, ceea ce a devenit Constituția din 4 octombrie 1958 deseori numită Constituția celei de a Cincea Republici (). A cincea republică acordă o putere mai importantă Președintelui față de cea de
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dată, în 10 decembrie 1958, ulterior, o modificare constituțională, ce prevedea alegerea președintelui prin sufragiu universal, a fost aprobată prin referendum, de atunci această opțiune nefiind contestată decât marginal. Aceste noi puteri ale președintelui, precum și importanța faptului că acesta este ales în mod direct, lucruri cuplate cu reorganizarea forțelor politice care au permis formarea de majorități parlamentare stabile, au dus la
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
număr important de unități navale au supraviețuit războiului, deși s-au aflat la sfârșitul conflictului într-o stare tehnică proastă. Astfel, la sfârșitul războiului, marina italiană mai dispunea de: Monarhia italiană a fost abolită pe [[2 iunie]] [[1946]] în urma unui referendum. Regatul Italiei ș-a încetat existența și a fost înlocuit de [[Italia|Republica Italiană]]. "Regia Marina Italiana" a fost transformată în "[[Marina Militare Italiana]]". [[Tratatele de pace de la Paris, 1947|Tratatul de pace]] semnat pe 10 februarie 1947 între Republica
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
împotriva URSS. Anexarea "Anschluss" s-a realizat practic fără nicio rezistență armată. Totuși din partea austriecilor a existat o nemulțumire generală, majoritatea populației fiind antinazistă, lucru vizibil în numeroasele acte de sabotaj din timpul războiului. Pe 10 aprilie 1938, are loc referendumul care ar fi trebuit să legifereze actul Germaniei. Procesul electoral a fost pur formal, supus presiunilor lui Hitler. În perioada premergătoare votului fiind arestați evreii și majoritatea potențialilor opozanți (circa 70.000 de persoane). Conform rapoartelor oficiale naziste 99,73
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
obtin o victorie netă asupra celorlalte partide, iar Vranitzky începe un nou mandat în funcția de cancelar. În 1992, Thomas Klestil, candidatul Partidului Popular, îl succedează pe Waldheim în funcția de președinte, iar în 1998 este reales în această funcție. Referendumul din iulie 1994 demonstrează clar opțiunea Austriei de a fi membru al Uniunii Europene. La alegerile generale din octombrie 1994, aceeași "mare coaliție" dintre social-democrați și cei ai Partidului Libertății, continuă să domine viața politică sub conducerea aceluiași Vranitzky. În
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost un referendum pentru trecerea de la actualul Parlament bicameral (cu aproximativ 137 de senatori și 334 deputați) la un Parlament unicameral (cu cel mult 300 de deputați). La 29
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost un referendum pentru trecerea de la actualul Parlament bicameral (cu aproximativ 137 de senatori și 334 deputați) la un Parlament unicameral (cu cel mult 300 de deputați). La 29 octombrie 2009, patru ONG-uri: Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România și
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
cu cel mult 300 de deputați). La 29 octombrie 2009, patru ONG-uri: Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
România și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost: Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
două întrebări au fost: Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Autoritățile au anunțat că 50,16% din electorat și-au exprimat voturile ceea ce a determinat validarea referendumului. Potrivit datelor parțiale ale BEC, 77,78% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral. Întrucât conform Constituției României, poporul își exercită suveranitatea atât prin reprezentanții aleși în Parlament, cât și direct, prin referendum, Parlamentul este obligat
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
a determinat validarea referendumului. Potrivit datelor parțiale ale BEC, 77,78% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral. Întrucât conform Constituției României, poporul își exercită suveranitatea atât prin reprezentanții aleși în Parlament, cât și direct, prin referendum, Parlamentul este obligat să acționeze în sensul dat de rezultatul înregistrat. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
exercită suveranitatea atât prin reprezentanții aleși în Parlament, cât și direct, prin referendum, Parlamentul este obligat să acționeze în sensul dat de rezultatul înregistrat. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată în Parlament și promulgată de șeful statului. Ca răspuns la apelul la referendum făcut de președintele Traian Băsescu, Partidul Național Liberal a introdus în 2009 un proiect de
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată în Parlament și promulgată de șeful statului. Ca răspuns la apelul la referendum făcut de președintele Traian Băsescu, Partidul Național Liberal a introdus în 2009 un proiect de lege care ar fi redus numărul de parlamentari la un total de 316 de reprezentanți - 99 de senatori și 217 de deputați. Proiectul a rămas
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
Traian Băsescu, Partidul Național Liberal a introdus în 2009 un proiect de lege care ar fi redus numărul de parlamentari la un total de 316 de reprezentanți - 99 de senatori și 217 de deputați. Proiectul a rămas fără efect. După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
316 de reprezentanți - 99 de senatori și 217 de deputați. Proiectul a rămas fără efect. După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
deputați. Proiectul a rămas fără efect. După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009. În noiembrie 2015, numărul de
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588, și în cei 6 ani de la
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588, și în cei 6 ani de la referendum, salariile, pensiile și privilegiile pentru parlamentari au tot sporit. In
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum. Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588, și în cei 6 ani de la referendum, salariile, pensiile și privilegiile pentru parlamentari au tot sporit. In data de 23 ianuarie 2017, președintele Klaus Iohannis a propus un nou referendum pe tema modificării Codului Penal prin ordonanță de urgență și a ordonanței grațierii.
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
din 2009. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588, și în cei 6 ani de la referendum, salariile, pensiile și privilegiile pentru parlamentari au tot sporit. In data de 23 ianuarie 2017, președintele Klaus Iohannis a propus un nou referendum pe tema modificării Codului Penal prin ordonanță de urgență și a ordonanței grațierii.
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]