15,855 matches
-
pentru prima dată pedeapsa rezultantă. În această situație tranzitorie, nu există temei legal pentru a aplica tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni prevăzut de noul Cod penal. Sub un alt aspect, se reține că în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că forța obligatorie ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea a reținut că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014). Prin Decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 8 septembrie 1997, Curtea Constituțională a statuat în considerentele hotărârii că "situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2012, Decizia nr. 1.483 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011. În considerentele deciziilor amintite s-a statuat că "în ceea ce privește criteriile de delimitare a normelor de drept penal de cele de procedură penală, așezarea acestor norme în Codul penal sau în Codul de procedură penală nu constituie un criteriu pentru deosebirea lor. De asemenea, dacă se ia în
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
pentru atribuirea contractelor de finanțare din bugetul Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) pentru organizarea în România a acesteia în vederea atingerii scopului propus prin obiectivele stabilite în conformitate cu interesul național și reprezentarea României la nivel de excelență sportivă. ... Prin prezenta metodologie se statuează cerințele, criteriile și modul de finanțare din bugetul MTS, pe principii de transparență și nediscriminare. (2) În vederea încurajării excelenței în sport, se organizează și se definește activitatea sportivă de excelență. Activitatea sportivă de excelență va face parte dintr-un program
METODOLOGIE din 7 ianuarie 2016 de alocare a fondurilor pentru activitatea Sportivă de excelenţă a federaţiilor Sportive naţionale pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268247_a_269576]
-
de 5 ani de la data ultimei plăți se constată următoarele situații: ● obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanțare sau sunt închiriate (date în folosința unei terțe persoane); ● proiectului i se aduc modificări substanțiale; ● nerespectarea obligațiilor statuate prin acest contract; Autoritatea Contractantă va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficiențele identificate. Beneficiarul are obligația de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficiențelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale Autorității Contractante și/sau CE. În
ANEXĂ din 4 noiembrie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2.281/2015 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (Anexele 1-3). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268301_a_269630]
-
nr. 291 din 22 aprilie 2014, sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, a răspuns unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor din cauza de față, statuând constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. 18. Astfel, cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), prin Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , precitată, Curtea a statuat că "legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de
DECIZIE nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268086_a_269415]
-
de neconstituționalitate asemănătoare celor din cauza de față, statuând constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. 18. Astfel, cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), prin Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , precitată, Curtea a statuat că "legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel și a cuantumului lor, este o opțiune
DECIZIE nr. 673 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268086_a_269415]
-
de procedură civilă, recursul în interesul legii fiind exercitat de către colegiile de conducere ale Curții de Apel Constanța și Curții de Apel Suceava. Articolul 515 din Codul de procedură civilă, care reglementează condițiile de admisibilitate ale recursului în interesul legii, statuează că acesta este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. Norma legală impune, astfel, trei condiții de admisibilitate distincte, dar care nu
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
s-a realizat intabularea, deși nevalabil, se curăță de viciile sale prin trecerea termenului de 10 ani, devenind pe deplin valabil. În jurisprudența mai veche a instanței supreme (Decizia nr. 493/1968 a fostului Tribunal Suprem, Secția civilă) s-a statuat că, în ipoteza prevăzută de art. 27 din Decretul-lege nr. 115/1938 , legiuitorul reglementează un caz special de uzucapiune, având drept scop "asanarea" titlului nevalabil în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. Această uzucapiune se produce cu efect retroactiv, astfel încât
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
s-a realizat prin Decizia nr. LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008). Prin această decizie s-a statuat că, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996 , acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
drept analizată prezintă similitudini cu cea dezlegată prin Decizia în interesul legii nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, prin care s-a statuat că prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
fiecare în parte, au un regim juridic bine definit, care le-a scos din categoria substanțelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011 . Cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că «nu poate fi considerată "lege" decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să-și regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
instanțe, inclusiv a curții de apel, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, legiuitorul utilizează termenul "persoană" pentru definirea subiectului activ al infracțiunii, fără a face vreo referire la calitatea acesteia. Statuând asupra regulilor de interpretare a normei penale, doctrina și jurisprudența au stabilit că ori de câte ori legiuitorul folosește expresia "fapta persoanei" în cuprinsul Codului penal sau al normelor de incriminare din legile speciale care conțin dispoziții penale, fără a face vreo referire
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiție, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci
DECIZIE nr. 619 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266549_a_267878]
-
cererii de revizuire se examinează de către instanță "fără citarea părților" este neconstituțională, remediind și în acest caz, prin decizia anterior citată, constituționalitatea procedurii supuse controlului. 17. Pentru pronunțarea deciziilor anterior menționate, instanța de contencios constituțional a avut în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 2 martie 2015, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care instanța
DECIZIE nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266533_a_267862]
-
să fie preocupat în mod constant de adaptarea legislației la realitățile de fapt existente la un moment dat. 45. De altfel, în acest sens, Curtea Constituțională Federală Germană, având a se pronunța asupra legitimității constituționale a votului prin corespondență, a statuat că "prin introducerea votului prin corespondență, legiuitorul nu și-a depășit marja de manevră de care dispune. Votul prin corespondență le deschide posibilitatea participării la alegeri și celor care, altminteri, fie din motive de sănătate, fie din alte motive temeinice
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
de discreția necesară oricărui proces electoral, are toate garanțiile necesare asigurării caracterului secret al votului. În consecință, nu se pot reține criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea caracterului secret al votului. 79. În același sens, Curtea Constituțională federală germană a statuat că, "la exercitarea votului prin corespondență, alegătorul este lăsat în mare măsură să poarte singur grija de a asigura secretul și libertatea votului. De asemenea, alegătorul trebuie să ia inițiativa de a-și procura documentele necesare votului prin corespondență. Totodată
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
atât a unui cadru normativ apt să garanteze exigențele anterior arătate, cât și a unui mecanism administrativ eficient care să răspundă la problemele inerente de punere în aplicare a prezentului act normativ. 83. Obiter dictum, Curtea Constituțională federală germană a statuat, în același sens, că "Legiuitorul și autoritățile de reglementare trebuie să verifice permanent atât normele existente, cât și formele de manipulare a votului prin corespondență, în funcție de noile evoluții ce pot releva pericole neprevăzute până atunci pentru integritatea alegerilor. Iar dacă
DECIZIE nr. 799 din 18 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266524_a_267853]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 25 noiembrie 2005, jurisprudență menținută prin Decizia nr. 353/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că: "Textul de lege supus controlului de constituționalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al persoanelor cu handicap, iar din cadrul acestei categorii, numai a acelor persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în sistemul public
DECIZIE nr. 16 din 21 septembrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume stabilirea înţelesului termenului "nevăzător". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266561_a_267890]
-
pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri
DECIZIE nr. 657 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266624_a_267953]
-
aprilie 2015). 18. Întrucât în cauza de față sunt formulate critici similare celor analizate de Curtea Constituțională prin deciziile menționate și având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea cele statuate prin deciziile amintite. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 657 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266624_a_267953]
-
și efectele pe care acestea le produc. În acest sens a arătat că în jurisprudența sa ( Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013), Curtea Constituțională a statuat asupra competențelor pe care instanța de contencios constituțional le are, comparativ cu instanța supremă, în ceea ce privește efectele deciziilor pe care le pronunță, stabilind că în timp ce deciziile sale poartă asupra neconstituționalității dispozițiilor legale, hotărârile instanței supreme nu pot statua decât asupra modului
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
Curtea Constituțională a statuat asupra competențelor pe care instanța de contencios constituțional le are, comparativ cu instanța supremă, în ceea ce privește efectele deciziilor pe care le pronunță, stabilind că în timp ce deciziile sale poartă asupra neconstituționalității dispozițiilor legale, hotărârile instanței supreme nu pot statua decât asupra modului de interpretare și aplicare a conținutului normelor juridice, neputând viza deciziile Curții Constituționale și modul în care pot fi interpretate efectele acestora. În aceeași sferă de argumentare, a susținut că, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
în care pot fi interpretate efectele acestora. În aceeași sferă de argumentare, a susținut că, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 1995 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995), Curtea Constituțională a statuat că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii. În consecință, dacă instanța constituțională s-a pronunțat în chiar cuprinsul deciziei sale cu privire la efectele cu relevanță constituțională ale acesteia, instanțele urmează să aplice decizia Curții Constituționale, transpunând efectele
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]