14,684 matches
-
în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea materială a bunurilor materiale și rânduia pentru monahi îndeletniciri care luau forma diferitelor profesii ce se practicau în comunitate. Dar roadele muncii lor nu le aparțineau lor, ci întregii comunități; ele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
relativ. Adevărul este absolut și nu relativ, consideră Fericitul Augustin, iar la el se ajunge prin intermediul credinței. Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Omul crede ceea ce înțelege dar nu este capabil să înțeleagă ceea ce nu crede. Nu prin rațiune discursivă ajunge la adevărul ultim, ci prin trăirea lui ca atare în sufletul nostru. Creștinismul nu trebuie doar înțeles, ci trăit în conștiință, această trăire fiind rezultatul întregii noastre atitudini, nu numai al inteligenței. Toate adevărurile sunt de origine divină și nu pot fi aflate decât prin cunoaștere mistică, după ce mintea noastră a fost purificată prin rugăciune și contemplare. Idealul său era opus oricărei alte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întruchipare a înțelepciunii și a echilibrului, un exemplu demn de urmat de către elevii săi. În lucrările Confesiuni și Despre instrucțiunea începătorilor în crștinism, Augustin susține necesitatea adaptării educației la individualitatea copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spiritualitate. Aceasta este atributul distinctiv al personalității noastre umane, este „ecoul dreptății veșnice a lui Dumnezeu” Componentele conștiinței sunt cunoștiințele, sentimentele, convingerile și atitudinile morale. Prin asimilarea și prin interiorizarea cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Prin asimilarea și prin interiorizarea cunoștiințelor morale (noțiuni, norme, principii morale) se dezvoltă sentimente morale ( trăiri afective ale cunoștințelor morale). Acestea stau la baza dezvoltării convingerilor și atitudinilor morale (manifestate față de semeni, față de sine, față de întâmplări și de evenimente etc.). Trăirea învățăturilor creștine cuprinse în Sfânta Scriptură constituie garanția formării unei conștiințe fundamentate pe valori eterne, imuabile, date de Dumnezeu Binele suprem: Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece( Mt.24, 35). 3.1.2. Formarea conștiinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
despre suflet, despre idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află în strânsă legătură cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de dezvoltare devine un imperativ. Copiii dispun de o bogată viață afectivă și de o mare sensibilitate, ceea ce-i face foarte receptivi la tot ce este adresat sferei sentimentelor. Fundamentarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
imorală nu i se opune nimeni, acesta va prinde curaj, se va considera intangibil și se va baza pe nepăsarea și toleranța celorlalți, continuând să se comporte nepotrivit. La religie, în cadrul unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur cunoștințele ce trebuie să le învețe și apoi de a le reproduce într-o formă liberă, personală, desigur respectând adevărul științific. Exemple: Clasa a VII-a Unitatea de învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute de elevi și posibilitatea sintetizării concluziilor. La unitatea de învățare Trăirea învățăturii creștine, folosind această metodă, elevii vor fi sprijiniți în: identificarea datoriilor membrilor unei familii, pe baza analizei relației dintre ei; dezvoltarea atenției și înțelegerii față de problemele celor din jur; formarea deprinderii de a practica virtuțile. Exemple: Tema: Pilda Samarineanului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
narațiunii, domnitorul Constantin Brâncoveanu, apare atât în planul evocării istorice propriu-zise, în episoade cu inflexiuni baladești, cât și în cel al prezentului, în imaginația și halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o cale spre a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din planul prezentului interiorizează destinul eroului istoric văzut ca simbol. Compozițional, romanul este conceput ca un monolog interior, formulă adecvată atâta timp cât nu coboară în idealizare naivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este pândită. Din acest punct de vedere este util un scurt comentariu în legătură cu această tentativă. În primul rând, din perspectiva metodei utilizate în elaborarea ei, Gurvitch folosește o metodă mixtă: analiza sociologică a proceselor obiective combinată cu analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Analiza sociologică scoate în evidență durate, succesiuni, schimbări de evenimente cu structuri distincte. De exemplu, o societate stabilă este caracterizată prin repetarea, în cadrul unor cicluri de diferite amplitudini, a acelorași evenimente: strânsul recoltei, sărbători, însămânțare etc. Sunt și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însă inclusă și atitudinea psihologică: semnificația subiectivă mai mare sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică este deci dacă aceste tipuri de temporalitate au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la nivelul experienței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică este deci dacă aceste tipuri de temporalitate au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la nivelul experienței fiecăruia dintre noi) sau și una obiectivă. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la nivelul experienței fiecăruia dintre noi) sau și una obiectivă. Cu alte cuvinte, dacă ele sunt tipuri de temporalitate reală, obiectivă (timpul social de care vorbesc unii filosofi) sau sunt doar tipuride trăiri psihologice ale temporalității. De asemenea, ne putem întreba dacă acestea sunt doar tipuri de trăiri individuale (percepții individuale ale temporalității) sau sunt totodată și tipuri colective de percepere a timpului, fixate în forme culturale. Analiza lui Georges Gurvitch nu răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și una obiectivă. Cu alte cuvinte, dacă ele sunt tipuri de temporalitate reală, obiectivă (timpul social de care vorbesc unii filosofi) sau sunt doar tipuride trăiri psihologice ale temporalității. De asemenea, ne putem întreba dacă acestea sunt doar tipuri de trăiri individuale (percepții individuale ale temporalității) sau sunt totodată și tipuri colective de percepere a timpului, fixate în forme culturale. Analiza lui Georges Gurvitch nu răspunde la aceste întrebări. Ea este destul de puțin elaborată, fiind mai mult rodul speculării asupra unui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reconsiderată într-o perspectivă diferită de cea a filosofiei secolului al XVIII-lea. Ea nu este ceva dat, universal, ci există numai în istorie. Este o rațiune istorică, niciodată constituită, ci formându-se indefinit. În fapt, ceea ce este fundamental este trăirea. Dincolo de fapte există mereu un ansamblu psihic ca totalitate singulară la care trebuie să pătrundem pentru a înțelege semnificația actului uman. De aceea, psihologia (o psihologie descriptivă) trebuie pusă la fundamentul științelor umane. Sarcina acestor științe este deci de a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării filosofice germane postkantiene este accentul pe o subiectivitate creatoare, unde sentimentul, trăirea ocupă locul central. O asemenea realitate subiectivă nu poate fi analizată cu mijloacele obiective ale științei. Singura posibilitate de sesizare a ei este ca subiectul cunoscător să-și utilizeze capacitatea sa naturală de intuire a celuilalt, de empatie, să caute
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Într-un spirit mai pozitivist britanic, Collingwood mută însă accentul de la trăit la „idee”, la rațional. Pentru el, înțelegerea nu înseamnă „retrăirea”, ci „reacțiunea”, adică reconstituirea gândului actorului istoric. În mod explicit, el pornește de la ideea că starea de spirit, trăirea subiectivă, este dificil de reconstituit. Ea rămâne individuală și greu de comunicat, însăconținutul de idei este posibil de pătruns printr-un act intuitiv. Pe această linie „raționalistă” au mers și alți filosofi englezi ai istoriei. Înțelegerea echivalează pentru ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]