144,219 matches
-
Lovirea cu pantoful în masă a fost un incident în care a fost implicat Nikita Hrușciov, în timpul celei de a 902-a plenare a Adunării Generale a Națiunilor Unite ce s-a ținut în New York la 12 octombrie 1960. Se afirmă că liderul Uniunii Sovietice, furios, ar fi lovit cu pantoful în masa sa ca protest față de un discurs al delegatului filipinez Lorenzo Sumulong, care
Lovirea cu pantoful în masă de către Hrușciov () [Corola-website/Science/323816_a_325145]
-
cu o mișcare în sus a brațului drept — fără a-l atinge — și a început o îndelungată denunțare a lui Sumulong, etichetându-l (printre altele) ca „nemernic, servil și lacheu”, și „sicofant al imperialismului american” și i-a cerut președintelui adunării, Frederick Boland (Irlanda), să-l mustre pe Sumulong. Boland l-a avertizat pe Sumulong să „evite să declanșeze o polemică ce va provoca în mod sigur mai multe intervenții”, dar i-a permis să vorbească în continuare, trimițându-l pe
Lovirea cu pantoful în masă de către Hrușciov () [Corola-website/Science/323816_a_325145]
-
cuvânt s-a înscris și vice-ministrul de externe român Eduard Mezincescu. Mezincescu l-a denunțat și el pe Sumulong după care și-a îndreptat mânia spre Boland, reușind să-l provoace, să-l insulte și să-l ignore pe președintele Adunării până într-acolo încât i s-a închis microfonul, ceea ce a declanșat un cor de strigăte și proteste din partea delegațiilor din blocul sovietic. Scena a luat sfârșit când Boland, roșu la față de nervi, a declarat ședința închisă și a lovit
Lovirea cu pantoful în masă de către Hrușciov () [Corola-website/Science/323816_a_325145]
-
Zoey să bea sânge, care, nenecesar la acest punct, ar fi făcut un inițiat normal să se simtă rău. Zoey dimpotrivă simte o nevoie pentru sânge și se oprește cu greu. Afrodita o tachinează cu această nevoie și Zoey părăsește adunarea speriată de acest efect. Afară se întâlnește cu Erik Night, și, ulterior cu Heath, fostul ei iubit, care se strecurase în Casa Nopții împreună cu cea mai bună prietenă a ei ca să o „salveze” pe Zoey, fără să știe că biologia
Semnul (roman) () [Corola-website/Science/323822_a_325151]
-
limba latină: ""DEO CREATORI REDEMTORI SANCTIFICATORI SACRUM JOSEPHO.II. AUGUSTO PRINCIPE ANNUENTE COETUS FIDELIUM HELVETICAE CONFESSIONIS POSUIT. MDCCLXXXVI."", în traducere aproximativă ar fi ""Lui Dumnezeu creatorul, mântuitorul și sanctificatorul, augustul principe Iosif al II-lea a înălțat (această biserică) pentru adunarea credincioșilor de confesiune helvetică. 1786."". Clădirea bisericii apare pentru prima dată pe o hartă a orașului Sibiu din 1829. În secolul al XIX-lea, biserica era înconjurată pe latura de vest de un gard din lemn, care a fost înlăturat
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
își subordona Dieceza de Iași acum desfiițată de regimul comunist, prin comasarea acesteia cu Arhidieceza de București. Astfel s-a ajuns la situația fără precedent în care un episcop să fie subordonat unui simplu preot, printr-un document al Marii Adunări Naționale, care prevedea că toate diecezele catolice care nu aveau un număr de 750.000 de credincioși vor fi desființate iar toți conducătorii acestor dieceze să îndeplinească funcța de pro-vicari. ""Francisc Augustin (...)care a condus Arhiepiscopia Catolică de București după ce
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
și în urma rechizitorului No. 1463 din 28 Iulie 1953, Francisc Augustin a fost condamnat pentru complicitate la crima de înaltă trădare, la 3 ani temniță grea, împreună cu toți preoți arestați în același dosar. Francisc Augustin a fost "membru al Marii Adunări Naționale și un instrument docil al organelor de stat. În calitate de colaborator al Securității, conspirat între anii 1960 și 1969 sub numele de „Matei Popescu“ (după ce devine deputat în M.A.N. este folosit de Securitate doar ca „persoană de încredere
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
În electronică un sumator este un circuit digital (circuit integrat logic) care realizează adunarea a două sau mai multe numere. În cele mai multe calculatoare sumatoarele sunt folosite nu numai în unitățile aritmetice logice (UAL, în engleză "ALU") ci și în alte părți ale unităților centrale de procesare (UCP, în engleză "CPU"), unde ele servesc la
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
numai în unitățile aritmetice logice (UAL, în engleză "ALU") ci și în alte părți ale unităților centrale de procesare (UCP, în engleză "CPU"), unde ele servesc la calculul adreselor, de indici tabelari etc. Sumatorul digital poate să execute nu numai adunări ci și operația aritmetică de scădere, caz în care se folosește reprezentarea numelor în cod invers sau în cod complement. Este vorba de utilizarea aceleiași funcții de adunare, de această dată cu un exponent număr negativ. Cu toate că sumatoarele pot fi
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
adreselor, de indici tabelari etc. Sumatorul digital poate să execute nu numai adunări ci și operația aritmetică de scădere, caz în care se folosește reprezentarea numelor în cod invers sau în cod complement. Este vorba de utilizarea aceleiași funcții de adunare, de această dată cu un exponent număr negativ. Cu toate că sumatoarele pot fi construite pentru diferite reprezentări numerice, cele mai multe dintre ele operează cu numere binare. După modul de lucru cu cifrele binare, sumatoarele sunt: Circuitul sumator combinațional este o transpunere electrotehnică
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
vectorilor de intrare (valori binare) are ca urmare, la ieșiri, o configurație de stări precis definită. Circuitele sumatoare secvențiale au legături inverse (reacții) și au valorile de ieșire dependente de intrări și de stările lor interne. Un sumator care face adunarea a două numere binare și totodată poate să preia o valoare de "transport" rezultată din o adunare anterioară, realizând o sumă-rezultat (S) și eventual un "transport" de ieșire este denumit sumator integral sau "sumator complet". Un sumator integral face astfel
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
sumatoare secvențiale au legături inverse (reacții) și au valorile de ieșire dependente de intrări și de stările lor interne. Un sumator care face adunarea a două numere binare și totodată poate să preia o valoare de "transport" rezultată din o adunare anterioară, realizând o sumă-rezultat (S) și eventual un "transport" de ieșire este denumit sumator integral sau "sumator complet". Un sumator integral face astfel în fapt, adunarea a trei numere binare de 1-bit (un bit), și scoate rezultatul prin două ieșiri
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
numere binare și totodată poate să preia o valoare de "transport" rezultată din o adunare anterioară, realizând o sumă-rezultat (S) și eventual un "transport" de ieșire este denumit sumator integral sau "sumator complet". Un sumator integral face astfel în fapt, adunarea a trei numere binare de 1-bit (un bit), și scoate rezultatul prin două ieșiri binare. Intrările circuitului sunt frecvent notate cu A, B (cele două numere de adunat) și T (în engleză: "C"), iar ieșirile cu S și T (în
Sumator (electronică) () [Corola-website/Science/323022_a_324351]
-
concurenți din Austria și U.R.S.S. Primul Campionat Mondial sub egida CMAS a avut loc în Iugoslavia în 1973 și a atras 150 sportivi din 15 țări. Până în anul 1969 principalul factor decisiv al concursului a fost precizia, iar la Adunarea Generală CMAS din Monaco din același an, la propunerea U.R.S.S. este introdus și factorul de viteză sub forma unui tabel cu punctaj. Traseul în cinci puncte este introdus pentru prima dată la concursul din Crimeea în anul 1968 și
Orientare subacvatică () [Corola-website/Science/323126_a_324455]
-
și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. Din anii 1930, mai multe companii (de exemplu Friden, Marchant Calculator și Monroe) au realizat calculatoare mecanice de birou capabile să efectueze adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. În 1948 a apărut Curta, un mic calculator mecanic, portabil. Primul calculator de birou electronic a fost calculatorul britanic ANITA Mk.VII (1958), care folosea pentru afișaj tuburi Nixie și 177 de tiratroane miniaturizate (tiratronul este
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
datelor: practic toate calculatoarele moderne utilizează această arhitectură (vulnerabilă la viruși). În 1943 -1945 ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost construit în Statele Unite, el a fost primul calculator electronic generic care efectua pe secundă 5000 de operații de adunare și scădere, fiind de o mie de ori mai rapid decât alte mașini care efectuau aceste operații. Era un calculator numeric Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme de calcul. Mașina cântărea 30
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
acestuia Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, clasa a III-a și l-a avansat la gradul de general de brigadă în rezervă. În zilele de 3 și 4 ianuarie 1929 în casele generalului din Iași a avut loc prima adunare națională a șefilor de cuiburi legionare, ocazie cu care a fost înființat Senatul legionar, un organ consultativ al Mișcării Legionare. Ion Tarnoschi s-a numărat între primii senatori ai Legiunii. Cu această ocazia a depus și jurământul de credință față de
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
Comuna insurecțională din Paris și de către secțiunile revoluționare pariziene; după mai multe asalturi, poporul a cucerit palatul Tuileries, centrul puterii executive. Dar a fost și prima oară, de la începutul Revoluției, când acțiunile revoluționare au fost îndreptate în egală măsură împotriva Adunării Naționale. Această zi revoluționară a consemnat prăbușirea monarhiei constituționale. Pregătirea sa este prea complexă pentru ca responsabilitatea sa să poată fi atribuită unei singure persoane sau facțiuni. Acesta a fost și începutul primei Terori, al cărei punct culminant au fost masacrele
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
constituit unul din importantele evenimente ale Revoluției, la Tuileries s-a reinstalat o monarhie sub tutelă, total discreditată, care nu mai inspira poporului niciun respect, și care nu a mai regăsit puterea decât prin voința deputaților constituționali și regaliști din Adunarea Constituantă, dintre care s-a remarcat triumviratul: Barnave, Alexandre de Lameth, Adrien Duport, precum și la Rochefoucauld și La Fayette. Din acest moment, , care nu a acceptat niciodată pierderea puterilor sale absolute, nu a mai crezut că le va putea recuceri
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
bătălii au fost un dezastru pentru Franța, iar Prusia s-a alăturat Austriei într-o alianță împotriva Franței. La început, întârzierea necesară pregătirilor a permis Franței să-și strângă o armată. La acea dată, Revoluția era în curs de radicalizare. Adunarea legislativă a adoptat o serie de decrete, în special împotriva „clericilor refractari”, care refuzau să se supună Constituției Civile a Clerului, ceea ce a declanșat, la începutul lui iunie, un conflict între Ludovic al XVI-lea și miniștrii săi girondini. Când
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
a declanșat, la începutul lui iunie, un conflict între Ludovic al XVI-lea și miniștrii săi girondini. Când regele a pus la cale formarea unui nou guvern cu Feuillanții, monarhiștii constituționali moderați, prăpastia dintre rege și mare parte din liderii Adunării s-a lărgit, ca și cea între rege și poporul parizian. La 20 iunie, mulțimea înarmată a invadat sala Adunării Legislative și apartamentele regale de la Tuileries, dar nu s-a îndreptat împotriva regelui. Eșecul insurecției a provocat o mișcare de
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
pus la cale formarea unui nou guvern cu Feuillanții, monarhiștii constituționali moderați, prăpastia dintre rege și mare parte din liderii Adunării s-a lărgit, ca și cea între rege și poporul parizian. La 20 iunie, mulțimea înarmată a invadat sala Adunării Legislative și apartamentele regale de la Tuileries, dar nu s-a îndreptat împotriva regelui. Eșecul insurecției a provocat o mișcare de simpatie față de rege. La Fayette a încercat să profite de ocazie pentru a pune capăt conflictului intern din Paris, dar
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
ultimă propunere a girondinilor a fost refuzată și Feuilanții s-au prăbușit. Girondinii au efectuat și ei o schimbare de poziție spre stânga, unindu-se cu cei pregătiți să recurgă la forță pentru a răsturna monarhia. Într-un discurs adresat Adunării, Pierre Victurnien Vergniaud s-a adresat direct regelui prin întrebări retorice: „Constituția vă dă dreptul să alegeți miniștrii pentru binele nostru sau pentru ruinarea noastră?” Brissot a fost și mai direct: „Vă spun că a lovi în curtea de la Tuileries
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
se fac toate manevrele și de unde pleacă toate impulsurile. Națiunea este jucăria acestui cabinet, adică a acestor câțiva intriganți care îl domină; iată secretul situației noastre, iată izvorul răului, iată unde trebuie dată soluția, o soluție viguroasă.” La 5 iulie, Adunarea a declarat patria „în pericol”. Toți cetățenii capabili să poarte arme și să se înroleze în Garda națională au fost activați. Celor care nu-și puteau procura arme li s-au dat sulițe, iar în spațiile publice s-au pus
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
regelui, a fost făcută cunoscută la Paris la 1 august și a agitat pe revoluționari și republicani. Marea personalitate a acestei noi revoluții a fost Danton, un avocat în vârstă de 32 de ani, care nu a fost membru al Adunării, dar a condus clubul Cordelierilor, una din multiplele grupări republicane, și care avea mare priză la parizieni. Danton, împreună cu prietenii și aliații lui — Maximilien de Robespierre, Camille Desmoulins, Fabre d'Églantine, Jean-Paul Marat, printre alții — au profitat în acțiunile lor
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]