16,541 matches
-
suflet după ce termină o carte, după ce o publică. Un soi de greutate sufletească m-a apăsat totdeauna după ce am scris o carte. Un soi de nemulțumire, care m-a pus în gardă. În acele momente știam că mi s-a dăruit ceva și va trebui să fiu foarte atent ce fac cu acel ceva. Am trăit și astfel de momente. Nu am ieșit să trâmbițez darul în lume. Nu am vrut niciodată să mă laud cu astfel de împliniri. Am lăsat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu acel ceva. Am trăit și astfel de momente. Nu am ieșit să trâmbițez darul în lume. Nu am vrut niciodată să mă laud cu astfel de împliniri. Am lăsat să curgă totul de la sine. Atunci simțeam că Dumnezeu îmi dăruiește ceva liniștea de a merge mai departe. Mă simt chinuit când sunt pus la cazne de cărțile mele. Consideram că sunt pus la o pedeapsă de viața lor care-și cerea drepturile. Căutam atunci căile cele mai decente. Lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și după Auschwitz se poate scrie poezie, de calitate, chiar înnobilată cât a lui Nelly Sachs), de parcă ar fi vorba de Herder, pe care îl lua până și Hoișie-Corbea, din rațiuni estetice, cu siguranță, că nu i-l vor fi dăruit din considerente etnice, nici pentru că figurează pe amorala listă a "persoanelor de sprijin" de la Casa Patrată a țâțoasei Ghițulica! Esteticul și imoralul, o pubelă de dânșii inventată? Nici nu merită problematizată afacerea. Un Nobel, belit prin 1930-1940-1950, fie și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vasiliu? Ai călătorit în Franța, în Germania, în Belgia, în S. U. A., în China... Ai resimțit "șocul civilizațiilor" ca o accentuare a anonimatului în care trăiește scriitorul (universal) dintotdeauna sau ca o accedere spre universalitate...? Nu sunt un orgolios. Mă dăruiesc celorlalți. Pe unde am avut șansa călătoriei culturale, m-am simțit ca o ramură de gutui înflorit în ograda bunicii mele de la țară. Așadar, pretutindeni fiind, mă regăseam în pântecul matern, moldo-român, european... Cu Aurel Dumitrașcu ai avut o relație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
felul lui spectaculos și la vedere, Ileana avea tot mai mari probleme morale: Păunescu era căsătorit și avea doi copii cu Constanța Buzea, împreună cu care am petrecut câteva după-amieze frumoase acasă la ei, pe str. Dionisie Lupu, când ne-a dăruit volumele sale de versuri cu dedicații generoase, a scris apoi o cronică entuziastă despre volumul Ilenei, în Amfiteatru, soră-mea nu era femeia care să cadă imediat după aceea în brațele lui Păunescu, noi ne-am străduit cât am putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aceea avem copii și tineri vopsiți În cap de toate culorile. Că nu se Învață și suntem prea comozi. Ne-am Învățat să ne scuzăm În tot felul și să dăm vina pe alții. Nu vrem să ne ostenim, să dăruim cu dragoste, să punem suflet, să facem ceva bun și frumos ca să-L bucurăm pe Dumnezeu. Acolo, la acea peșteră, se mai păstrează și azi locul. Este marcat cu o stea de argint și În mijlocul ei poți pune mâna atingând
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de Lumină Divină Va coborî și poposi În Inima și Sufletul cititorului Această carte este lucrarea SF. Duh În inima mea Cu dragoste și respect pentru cei care o vor citi. Doamne-Ajută! Prefață Doamna Maria Moșneagu, venerabila pelerină botoșăneancă, ne dăruiește o nouă bucurie În suflete. Cu binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu, credincioasa enoriașă a bisericii „Vovidenia" din orașul Botoșani, și-a Împlinit, o altă mare dorință, pe lângă aceea de a vizita Locurile Sfinte din Israel, aceea de a face un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pentru Lună pentru Stele Pentru Apa care-o beau Pentru Crucea care-o am Tu Cerescule-Împărat Mamă bună Tu mi-ai dat Tu, iubindu-mă mereu Mă aduci la Sânul Tău Ce mult Doamne mă iubești Și de toate-mi dăruiești Pentru tot Îți mulțumesc Părintele meu Ceresc! Prețuind iubirea Ta, Niciodată n-oi uita N-oi uita spunând mereu Darnic este DUMNEZEU! Și Natura strigă așa: Mare e puterea Ta! Mama 20-03-2006 Tu chip frumos Ești ca o privăvară! Când
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
au acoperit Și abia mai pot să strig Glasul mi-i sfâșietor Din cauza păcatelor... Auzi-mă, auzi-mă! Sfântă Mamă! Tată Bun 01.06.2006 Cât de mult, Tu ne iubești De rele ne ferești Bolile tămăduiești Pâine, Tu ne dăruiești Pâinea și cu vin Acela-i Trup Divin Și e Cina ce de Taină Să luăm bine seamă! Cu Tine prăznuim Inimi curate să fim Un ogor curat Cu grâu nou Însămânțat Roadă multă, rod bogat Și cu fapte Încărcat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
M-ai hrănit, m-ai săturat Tot cu Darul Tău bogat Milă cu noi ai avut Chiar de nu am priceput Taina iubirii Tale Ce nu are asemănare Nimeni ca Tine nu este Ne hrănește, ne iubește De toate ne dăruiește Chiar și-n frunza pomului Vedem Taina Domnului Pomul cu umbra lui Dă putere omului Răcorindu-l de căldură Odihnindu-l pe măsură Privește Cerul depărtat Că acolo locuiște Tatăl ce-L ce ne iubește Și de toate se-ngrijește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
miros Iar corul cântă Tot mai duios Înalță către Cerul La Tronul Dumnezeiesc Un stol de păsărele Pe-o creangă de copac Cântă slavă Stăpânului Împărat! Momentul Sacru, a-nceput Iisus, e „Jertfa“ Fără de sfârșit Pentru noi toți S-a dăruit! O, scumpă-jertfă-! Tu n-ai asemănare... Iubire nesfârșită La toți e dăruită! Să guste din Ea. Ea este Învierea E viața mea, și-a ta! Să ne grăbim cu toți Ca să gustăm din Ea! O rază de soare Prin geam
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-mi cureți inima Ca să faci Lumina multă Să o dau la cine o ascultă Să știe fiecare Că Tu ești un Rai frumos, Miluiești, ridici de jos, Chiar de este un păcătos. Îl ierți și-l curățești Haine noi Îi dăruiești Lumină-n Suflet i-ai dat, Să nu moară În păcat. Mare este Mila Ta! C-am simțit-o-n viața mea Cum să fac și cum să spun Cum pot oare eu s-adun Căci În toată viața mea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
plini de lacrimi Și munții de păcat Iar inima-ți e frântă Părerile de rău Te bat și te frământă Și-i gol În jurul tău Să lași mărgăritare, Un pom, să răsădești Copii să naști... O floare Cu drag să dăruiești La cei În suferință Arată-i mila ta, De vezi plângând o mamă Îmbărbăteaz-o n-o lăsa, Că mult poate zidi, Inima ta O, păcătoase, du-te O, suflete al meu Pe calea mântuirii Oricât va fi de greu. La
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Mari și mici Dau concert aici! Drag Copil 02.01.2003 Drag Copil, frumos mai ești! Vezi, să nu te rătăcești O comoară sfântă ai Dar, doar Lui Iisus s-o dai! A ta inimă curată Lui Hristos s-o dărui toată Cu Hristos să locuiască De rele să te ferească. Când În lume vei pleca Multe Încercări vei avea Să te rogi la Sfântul Duh, Să fie cu tine oricând. La bine și la greu, Să te știi cu Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
am auzit din nou Chemarea Ta duioasă: Aud și-acum al ei ecou: O, lasă-mă În casă! Mă lasă-n suflet să străbat... Cu pacea mea Cerească Cum Ceru-n lung, Și lumea-n lat Nu pot să-ți dăruiască. Dar lumea-mi spune Să Te las Afară și astă dată Tu tot la ușă ai rămas La ușa Încuiată Te-am auzit ani mulți pe rând Chemându-mă pe nume Dar n-am deschis Iar Tu plângând Te-ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și suflet) Doamne, Împărate... Doamne Împărate Mult m-ai Înzestrat Cu de toate, trupul Mi l-ai Îmbrăcat Ca să merg pe cale Picioare mi-ai dat, Dar pe căi străine Eu m-am Îndreptat. Mâini de aur Doamne Tu, mi-ai dăruit Doar eu cu trufie Nu le-am socotit Ochilor lumină Tu le-ai dat din plin, Să-mi fie privirea Ca Cerul senin Dar cu nepăsare Eu i-am ațintit Spre lucruri deșarte Care m-au orbit Mi-ai dat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ale Moldovei, dragile mele dealuri”, cum mărturisea Alexandru Vlahuță în România pitorească, ținutul Fălciu a atras atenția călătorilor în Evul Mediu și cercetătorilor în Epoca Modernă, impresii care conturează o evoluție istorică interesantă, prezentată cititorului răbdător în paginile următoare. * Frumos dăruită de natură și de oameni, zona Hușilor a fost locuită din timpuri preistorice. Întrebarea frecventă, cu răspuns încă nefinalizat, este: de când datează nivelul cel mai vechi de locuire în zonă ? În acest stadiu de cercetare, s-a ajuns la concluzia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost recuperate vase, cuțite, fragmente de zgură de fier, care atestă aici existența unor ateliere pentru redus minereul. Acestora, însă, li se adaugă numeroase alte izvoare istorice, care vor creiona împreună istoria locală hușeană. II. EVOLUȚIA POPULAȚIEI HUȘILOR O zonă dăruită de la natură cu toate cele necesare traiului este puțin probabil să fi rămas vreodată, pe parcursul istoriei, nelocuită, iar acesta nu a fost, nicidecum, cazul Hușilor. Teritoriul orașului Huși a fost locuit din Neolitic, fapt dovedit de descoperirile arheologice, până în Epoca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în documente, în această perioadă, nu mai există sau, poate, altele și-au schimbat denumirea. Însă cea mai însemnată localitate, în jurul căreia a gravitat dezvoltarea întregului ținut al Fălciului, este Huși. Într-un document (circa 1415), Alexandru cel Bun a dăruit zugravilor Nichita și Dobre două sate pe Drăslivița (Crăinicești și Leucușești), cărora li se arată hotarele. Acest uric este foarte important, deoarece în el erau menționate numele celor doi zugravi, care din porunca domnului Alexandru cel Bun au zugrăvit din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnească, așezată la nord de moșia Husului; deci, se învecina „din veac” cu acea moșie care se întindea la vale, de-a lungul Săratei. Este știut faptul că târgurile erau proprietăți domnești și că posedau întinse teritorii în jurul lor, domnii dăruindu-le moșii și sate. Un an mai târziu, într-un uric din 13 septembrie 1503, se menționa un loc lângă Sărata, mai jos de gura pârâului Căpățâroasa, aflat în jos de gura pârâului. În hotarnică era consemnat Troianul, dovadă că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu românesc satul cu același nume, pe care Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) îl dăruia Episcopiei de Huși. Este adevărat că în România întâlnim multe localități cu numele de Broască, Broscari, Broscăuți, Broșteanca, Brosceni, Broscoșești, în total 23 astfel de toponime. Dar în cazul nostru, numele satului a fost pus în legătură și cu un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai multe rânduri. La 10 martie 1635, Vasile Lupu îi reconfirma siliștea Stănileștilor, fostă proprietate domnească „lângă târgul Huși și a avut și sate de ocol”. Siliștea Stănilești îi aducea acestui mare proprietar din zonă venituri consistente, căci Vodă o dăruia „cu bălți de pește și cu vad de moară în Prut..., care acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și sate de ocol” . După cum arată uricul din 10 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cătră răsărit de piscul lui Vodă, unde a fost cimitirul Unguresc, se fac și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar acesta a colonizat aici poslușnici aduși din Ungaria. Este foarte posibil ca Gh. Ghibănescu să fi făcut referire la aceștia. Așezarea poslușnicilor pe moșia domnească a contribuit la dezvoltarea curții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]