15,571 matches
-
acestea reprezentând modalitatea internă integratoare a întregului psihism individual. Disfuncția auditivă nu are efect defavorabil asupra dezvoltării psihofizice generale a copilului prin ea însăși, ci prin mutitate, prin neînsușirea limbajului ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Depistarea surdității se realizează de obicei în familie, iar diagnosticul se pune de specialist pe bază de observații, teste, chestionare, probe neverbale care vizează inteligența senzorio motorie și capacitățile preoperaționale. În majoritatea factorilor de risc se citează maladiile mamei apărute în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea posibilităților de învățare a limbajului și comunicării, exersării cogniției și a întregului potențial psihic în grădinițe, scoli și cabinete logopedice dotate corespunzător. În funcție de acești factori, de vârstă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lenea patologică, refuzul de a colabora cu terapeutul cu membrii familiei și cu alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca și dificultățile de coordonare manuală sunt alte aspecte care trebuie testate. Observațiile enumerate sunt extrem de utile în depistarea problemelor de risc în terapia comunicării și a comportamentului, în educarea auzului fonematic, precum și a celui fiziologic la cei care prezintă hipoacuzii de diverse grade: ușoare, medii, grave, sub 40 db. Nu putem da rețete în terapia cazului cu care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semnificative asupra tulburărilor în rândul populației preșcolare și școlare. Astfel în anii școlari 1973-1974 și 1975, cercetarea a fost condusă pe loturi mai puțin numeroase fără a produce modificări importante asupra procentajului tulburărilor. (Vezi anexa nr. 2 și 3). Pentru depistarea cazurilor s-au folosit următoarele metode de investigare: discuții individuale cu cazurile indicate de cadrele didactice, lectură pe texte special întocmite, iar pentru preșcolari lectură pe imagini; colectarea unor texte scrise în urma unei dictări efectuată cu întreaga clasă. Această metodologie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
normală a limbajului este generată de sincronicitatea și ritmicitatea factorilor implicați în procesul de organizare a acestui fenomen complex. Având în vedere dificultățile provocate în dezvoltarea dizarmonică a personalității copilului și adolescentului cu tulburări de limbaj, se impune cu necesitate depistarea acestora din mica copilărie în scopul înlăturării factorilor favorizanți și a instituirii unor măsuri profilactice. Corectarea și recucerea limbajului are în vedere latura fonetică, semantică, gramaticală, orală și grafică. Adoptarea măsurilor cu caracter profilactic și terapeutic cât mai timpurie reduce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
determinată de un complex de factori etiologici cu acțiune nefavorabilă asupra creierului și are ca urmare: oprirea sau încetinirea ritmului de evoluție și în special a factorilor cognitivi; diminuarea competenței sociale. În scopul adoptării unui punct de vedere unitar în ceea ce privește depistarea debilității mintale de diverse grade, deficiență care însoțește adesea majoritatea handicapurilor, 172 diagnosticul capătă o extindere mai marcantă determinată de complexitatea fenomenelor implicate și în acest sens este cazul să folosim toată tehnica metodelor psihopedagogice și medicale care să ne
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să-și reorienteze specialitatea și domeniul de activitate. Sigur, profilaxia este un bun câștigat al medicinii sociale și ea implică un interes major pentru cunoașterea și combaterea cauzelor deficienței mintale, pe de altă parte, nouă, psihopedagogilor speciali ne revine sarcina depistării precoce a deficienței mintale precum și a tratării, introducerii în forme terapeutice și recuperatorii cât mai timpurii a copiilor handicapați mintal: grădinițe, școli ajutătoare sau cu profil fizic, motor, senzorial, comportamental. Diferențierea umană pe baza Q.I-ului a dus la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și practic, în comunicarea de față ne-am propus să prezentăm rezultatele unui experiment ce cuprinde două etape: una constatativă și alta formativă. Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 1989 1990. În etapa constatativă s au aplicat probe pentru depistarea tulburărilor de limbaj la un lot de 64 subiecți de același sex din câte două clase paralele de clasa I și două de clasa a IV-a, din Școala Ajutătoare de Băieți Brăila. La 50% din acești subiecți s-au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sa, la diferite nivele. După majoritatea autorilor frecvența oligofreniilor variază între 3 și 5% din totalul populației de vârstă școlară, dar se pare că incidența se află în creștere. Această creștere este pe de o parte relativă, în sensul unei depistări mai active a deficienților mintali în rândul populației tinere, pe de altă parte este reală, exigențele vieții sociale devenită tot mai complexă, ritmul rapid al tehnicizării, procesul de urbanizare etc. solicită un grad de adaptare și un nivel intelectual din ce în ce mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acelei date (e.g. Hall 1891). Însă în majoritatea scrierilor din acest domeniu înșelătoria este un fenomen care trebuie cercetat, și nu ceva practicat de către cel care investighează. Lista cerințelor oferită de Hartshorne și May (1928:48) necesară unui test pentru depistarea înșelătoriei conține avertismentul: "Cel care examinează ar trebui să-și ia măsuri de protecție pentru a nu induce în eroare el însuși, atunci cînd îl testează pe subiect". Acest precept din 1928 a fost abandonat mai tîrziu de numeroși psihologi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mare mincinos, se văicări, Dar ăștia chiar m-au întrecut în a minți! (Smith 1973:92) Aceste versuri scrise de William James Linton și publicate în 1850 în Red Republican sînt un comentariu adecvat la adresa mijloacelor de comunicare în masă. DEPISTAREA MINCIUNILOR Ținînd cont de răspîndirea minciunii, este evident că a fi în stare să le depistăm constituie un avantaj. Oare capacitatea de a minți implică și iscusința de a detecta minciunile? Cercetările arată că nu. Pe baza unui experiment de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păcate, majoritatea cercetărilor psihologice asupra capacității copiilor de a depista minciunile s-au bazat pe observații de laborator și nu pe studii asupra vieții reale. În aceste experimente, abilitatea de a discerne o atitudine nesinceră de una sinceră (precizia în depistarea minciunii) se distinge de capacitatea de a identifica adevăratele gînduri ale mincinosului (precizia în sesizarea adevărului). Asemenea adulților, copiii încearcă să găsească o compatibilitate între ceea ce se spune și modul în care se spune acest lucru, atunci cînd vor să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai bine să sesizeze semnalele care țin de tonalitatea vocii decît să interpreteze expresiile feței. De asemenea, îi ajută mai mult și anumite indicii care țin de context, cînd există într-adevăr un mesaj înșelător, cînd au deja experiență în depistarea minciunilor și cînd persoanele nesincere sînt cunoscuți și nu străini. DePaulo și Jordan (1982:169) observă că aceste condiții favorabile sînt prezente în numeroase jocuri și sporturi. La vîrsta pubertății, capacitatea de a depista minciunile poate avea consecințe nefaste, atît
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
evidente ale nesincerității sau să ascundă faptul că le sesizau și pe cele subtile. Rezultate similare au fost obținute prin experimentele psihologice al căror obiect de studiu au fost studenții din învățămîntul universitar. Care sînt consecințele personale și interpersonale ale depistării minciunilor? Cercetările arată că femeile au, mai mult decît bărbații, tendința de a nu observa sau a se preface că nu observă semnalele pe care mincinosul vrea să le ascundă. De exemplu, femeile se pricep mai bine decît bărbații să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau a se preface că nu observă semnalele pe care mincinosul vrea să le ascundă. De exemplu, femeile se pricep mai bine decît bărbații să facă diferența între simpatia sinceră și antipatia sinceră, însă ele nu sînt superioare bărbaților în depistarea minciunilor. Această diferență între sexe devine probabil mai accentuată odată cu vîrsta; femeile bătrîne sînt chiar mai politicoase decît bărbații bătrîni (DePaulo et al. 1985:361). DePaulo și Jordan (1982:175-176) comentează că aceste rezultate par să arate că abilitatea de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care a scris-o în 1730, intitulată "Program eficient pentru prevenirea infracțiunilor", Defoe observa că "în sîngele unui hoț există o anume tensiune care, dacă ar fi vizibilă, l-ar da de gol" (Moore 1955; cf. Lykken 1984:484). Tehnologia depistării minciunilor, exemplificată de aparatele de detectat minciuni (Gale 1988) și aparatele care analizează tonalitatea vocii, se bazează pe presupunerea că anumite procese fiziologice, inclusiv conductibilitatea electrică a pielii, nu pot fi controlate conștient, însă prezintă modificări atunci cînd o persoană
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
discută pe scurt avantajele și dezavantajele detectării minciunii, menționînd interesele naționale, intențiile altruiste și dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor în anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate, erau tăinuite. În capitolul 6 am menționat comentariul lui Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
descoperite. Ambele extreme, lipsa dezvăluirii și dezvăluirea absolută, trebuie evitate. Totuși, avantajele și dezavantajele detectării minciunii nu pot fi analizate separat de un alt fenomen, demascarea. Majoritatea celor care au scris despre minciună par să fi neglijat acest aspect important. Depistarea minciunii îl afectează pe cel păcălit, însă numai odată cu demascarea începe acest lucru să îi afecteze și pe alții în mod direct, inclusiv pe mincinos. Păcăliții trebuie să suporte singuri consecințele minciunii nedemascate, însă dacă are loc o demascare, consecințele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pluralitate ar diversifica minciunile. Diversitatea subminează puterea minciunii. În aceste domenii ambigue are o mai mare relevanță recomandarea noastră vagă cu privire la minciunile mai puține, însă mai eficiente. Totuși, recomandarea nu are nimic vag atunci cînd îndeamnă la o mai precisă depistare a minciunii, o înțelegere a caracterului său inevitabil, dezavantajos în același timp, precum și benefic și la o conștientizare a posibilității ca fiecare dintre noi să fie păcălit. Ar trebui să ne amintim avertismentul și promisiunea lui Hobbes (1839:36): Vorbirea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A spune și a depista minciunile Socializarea și personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie 345 Referințe bibliografice 351 În aceeași colecție au mai apărut: 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Relațiile de dominare 229 Relațiile de subordonare 254 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună 247 Auto-amăgirea și autoiluzionarea 253 Acordul tacit 282 A spune și a depista minciunile 261 Socializarea și personalitatea 271 Învățarea artei de a minți 273 Limbajul 281 Depistarea minciunilor 302 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 301 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 318 Evaluări 317 Evaluări 350 Sînt minciunile necesare? 329 Perspective evolutive 343 Aranjamente optime 349 Concluzie 352 Sociologia minciunii 387 Referințe bibliografice 390 Sociologia minciunii 389 Cuprins 392 Sociologia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului. Art. 34. - (1) Serviciul public de asistență socială va lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie. (2) Orice separare a copilului de părinții săi, precum și orice limitare a exercițiului drepturilor părintești
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
internațional pentru comiterea de infracțiuni având ca obiect traficul de droguri; - dotarea corespunzătoare a unităților specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Direcției Generale a Vămilor și al Inspectoratului General al Poliției Române cu mijloace tehnice de detectare și depistare a drogurilor; - preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficientă luptă împotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere în aplicare a Legii privind protecția martorilor și Legii privind prevenirea și combaterea criminalității organizate). B. Cadrul juridic
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
individual, cu membrii familiei sau la nivel psihosocial, cu familia, pentru a solidifica relațiile într-o manieră preventivă; b) grupuri multifamiliale ce oferă psihoeducație și întărirea relațiilor familiale ca intervenție preventivă; c) screening continuu pentru pacienți și membrii familiei, în vederea depistării anxietății excesive, a conflictului în familie și a izolării sociale; d) „grupuri de suport” pentru familie, incluzând autoajutorarea și întrajutorarea pentru prevenția primară și grupuri de suport conduse de profesioniști pentru prevenția secundară și terțiară. III. Terapie de familie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru un model de inginerie graduală, care se realizează prin intermediul unor reforme treptate. Schimbarea socială completă și rapidă este considerată a fi o adevărată iluzie de către conservatori. Așa cum arată și filosoful politic Karl Popper, "adeptul ingineriei graduale va adopta (...) metoda depistării și combaterii celor mai presante rele ale societății, și nu pe cea a căutării binelui suprem și ultim și a luptei pentru înfăptuirea lui. Desigur, și ideologia conservatoare trebuie să facă față unor critici. Dar, dincolo de prezența acestora, ea rămâne
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]