14,468 matches
-
10.000 volume și numeroase manuscrise și documente istorice. Drept recunoștință, Academia Română l-a ales pe Iosif Naniescu, în 1888, membru onorariu. În biblioteca mitropolitului moldovean se găsesc cărți de autori preromantici și romantici, mai ales francezi, italieni și englezi, dicționare și enciclopedii geografice și istorice. Literatura română este prezentă prin cele mai însemnate cărți ale secolului al XIX-lea și prin unele colecții de reviste, devenite astăzi rare. Pentru toată activitatea sa ca mitropolit, dar și ca om de cultură
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Veneția (1973), Paris (1974). Prof.dr. Leonid Teodorescu a fost membru în comitetele directoare ale mai multor societăți și organisme științifice naționale și internaționale și membru în comitetele de redacție ale mai multor reviste. Biografia sa a fost menționată în prestigioase dicționare și enciclopedii, dintre care amintim: Men of Achievement (1979), Who’s Who in Science (1968), Who’s Who in the World (1971) etc. Trecut în neființă la 11 septembrie 1992, a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. TRELEA, ANTONIE
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Geneză și Apocalipsă; Jurnalistul Camil Petrescu. LIVIU ANTONESEI, este prof. univ. dr. la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași, la Catedra Științele Educației. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Semnele timpului; Căutarea căutării; Jurnal din anii ciumei, 19871989; Scriitori ieșeni contemporani. Dicționar biobliografic; Paideia. Fundamentele culturale ale educației; Managementul universitar. De la viziunea coducerii la misiunea de succes; Literatura, ce poveste! Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei, Scriitorii și politica 19902007. De la Iliescu la Băsescu și retur (c) 2007, Institutul European Iași
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai vorbesc despre transformarea Academiei Române într-un fel de feudă proprie, pe care a exploatat-o în interes personal. Mă refer la transformarea institutelor de cercetare în anexe personale și a cercetătorilor într-un fel de iobagi, la cazul mutării Dicționarului Literaturii Române de la Iași la centru, la impunerea propriilor obsesii și idiosincrazii în forma finală a Dicționarului General al Literaturii Române ș. a. m. d. În ultimii vreo 15 ani, a cumulat atâtea funcții, poziții, cu veniturile aferente, că ar putea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
interes personal. Mă refer la transformarea institutelor de cercetare în anexe personale și a cercetătorilor într-un fel de iobagi, la cazul mutării Dicționarului Literaturii Române de la Iași la centru, la impunerea propriilor obsesii și idiosincrazii în forma finală a Dicționarului General al Literaturii Române ș. a. m. d. În ultimii vreo 15 ani, a cumulat atâtea funcții, poziții, cu veniturile aferente, că ar putea face invidioasă o mulțime de capitaliști serioși care-și pierde sănătatea încercând să facă o afacere cinstită
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
discuții pe acest subiect cu el și am fost surprins de subtilitatea unor observații și disocieri. Cum o redactează în română, ne vom putea bucura relativ repede de lectura acesteia! Iar Joanna Porawska tocmai va trimite la tipar un mare dicționar polon-român, la care a colaborat și Codruța puțin. Am rămas, de asemenea, în relații de prietenie cu mulți dintre foștii studenți ai Codruței, pentru că am mai ținut și eu câte o conferință, în limba română, la secție, am mai discutat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, se referă, în special, la partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete; MÂNĂ apare în locuțiunea adjectivală de mână: făcut cu mâna, lucrat manual; (despre unelte, instrumente) acționat manual. ÎN DICȚIONARE, TERMENUL MÂNĂ apare în numeroase construcții, cu sensuri dintre cele mai diferite: - pe (sau la) mâna dreaptă (sau stângă): pe partea dreaptă (sau stângă); - pe sub mână: pe ascuns, clandestin; - în mână, direct, personal; - mână-n mână: în colaborare, în înțelegere
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
aceste trei serii cu caracter religios, la editura Presa Bună au apărut și numeroase lucrări ale unor importanți oameni de cultură ai vremii, care au contribuit la promovarea culturii românești. Vom da doar câteva exemple în acest sens: A. Scriban, Dicționarul limbii românești (1936), G. Djuvara, Politica externă a regelui Carol I, (1943), P.I. Constantinescu, Tipărituri vechi românești necunoscute (1931), D. Gazdaru, Limba română în opera unui poliglot spaniol din sec. XVIII (1933), I Hudita, Contribuțiuni la istoria lui Cuza Vodă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nostra enciclica, 1903. Pius XI, Enciclica Non abbiamo bisogno, 29.VI.1931. Pius XI, Enciclica Quas primas, 1925. Pius XI, Enciclica Rerum omnium, 26.I.1923. Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943. II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Enciclica Mystici corporis Christi, 1943. II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului Statisticei Generale, București, 1901. Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993. Gabor, Iosif, Dicționarul comunităților catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului Statisticei Generale, București, 1901. Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993. Gabor, Iosif, Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Editura Conexiuni, Bacău, 1995. Idice dei Fondi e relativi mezzi di discrizione e di ricerca dell΄Archivio Segreto Vaticano, Citta del Vaticano, 2011. Idice delle
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului Statisticei Generale, București, 1901. Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993. Gabor, Iosif, Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Editura Conexiuni, Bacău, 1995. Idice dei Fondi e relativi mezzi di discrizione e di ricerca dell΄Archivio Segreto Vaticano, Citta del Vaticano, 2011. Idice delle opere citate-Romania 1243A-B, 1920-1933, 1933-1936, Citta del Vaticano, 2011. New Catholic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Archivio Segreto Vaticano, Citta del Vaticano, 2011. Idice delle opere citate-Romania 1243A-B, 1920-1933, 1933-1936, Citta del Vaticano, 2011. New Catholic Encyclopedia, Catholic University of America, 1967. New Larousse Encyclopedia of Mythology, Introduction by Robert Gravws, Crescent Books, New York, 1987. Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2007. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom I (alfabetic: 1820-1906), Descriere bibliografică de Hodoș, Nerva, Al. Sandi Ionescu, cu o introducere de Ion Bianu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1913
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2003. Publicațiile periodice românești (gazete, ziare, reviste), Tom V, Catalog alfabetic (1931-1935), Partea I, Descriere bibliografică de Desa Ileana Stanca, Mălușanu Elena Ioana, Prefață de Gabriel Ștrempel, Editura Academiei Române, București, 2009. Răduică, Georgeta, Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Recensământul general al populației din 6 aprilie 1941, București, 1941. Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. III
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Academiei Române, București, 2009. Răduică, Georgeta, Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Recensământul general al populației din 6 aprilie 1941, București, 1941. Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. III. Lucrări generale Alberigo, Giuseppe, Le concezioni della Chiesa e i instituzionali, în Chiesa e papato nel mondo contemporaneo, Laterza, Bari-Roma, 1990. Albert, Pierre, Istoria presei, traducere Irina Maria Sile, Editura Institutul European
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trăsătură umană, deoarece omul manifestă nevoia de a transmite mesaje. Odată cu evoluția omului și modernizarea societății, acesta și-a perfecționat și diversificat modalitățile de interacțiune cu ceilalți, ajungându-se astăzi la o adevărată industrie a comunicării, reprezentată tocmai de mass-media (Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993, p. 237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și față de cei din jurul său. Evoluția și dezvoltarea personalității umane-a societății în ansamblu ei depind de procesul de comunicare, de valențele și valorile pe care aceasta le promovează, fapt pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ansamblu ei depind de procesul de comunicare, de valențele și valorile pe care aceasta le promovează, fapt pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 75. 41 Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai mult o demonstrație tehnică decât una de entuziasm, care nu ne bântuie și e destul de previzibil. Ackroyd dă aici dovadă de oboseală și slăbiciune. Spiridușul spaimei din creație lipsește. Romanul nu are forță. Prima pagină e un articol de dicționar literar. Spune tot (și de fapt nimic) despre Thomas Chatterton (1752-1770), băiat născut la Bristol, care a învățat foarte de timpuriu cum să falsifice texte vechi, metodă prin care dă propriei poezii un aspect de document. El îl născocește pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui ca un radar, și sfârșește prin a fi înghițit de viziunile lui despre acest trecut, pe care îl alege ca loc de exil. Limba noastră e pentru el o limbă moartă. Încearcă s-o refacă prin glosar, un nou dicționar de termeni vechi, care ne face să zâmbim și să reflectăm la forța cuvântului. Creem cuvinte din care nu va rămâne mare lucru. Sunt ironizate limbajul de lemn din toate domeniile (inclusiv cel din critica literară), cuvintele folosite de unii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ca să răspund la întrebarea ta, realul, adevărul ce-o mai fi însemnând el nu prea are legătură cu scrisul. Student: M-a fascinat glosarul din The Plato Papers. Mă întreb dacă v-ați gândit să faceți din el un adevărat dicționar, ori să scrieți o carte pentru copii, în care să vă jucați cu vorbele, cam ca Lewis Carroll în Alice în țara minunilor. M-am tot gândit de ce n-ați continuat glosarul în carte. PA: Fiindcă n-am mai avut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
copii, în care să vă jucați cu vorbele, cam ca Lewis Carroll în Alice în țara minunilor. M-am tot gândit de ce n-ați continuat glosarul în carte. PA: Fiindcă n-am mai avut ce cuvinte să folosesc. Am folosit dicționarul Oxford și n-am mai găsit altele. Nu știu dacă aș vrea să fac o carte din acest procedeu, dar ar fi interesant. Sigur, numai copiii știu dacă le-ar place. Student: Când scrieți romane, ce e mai important: povestea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alții. Pentru început, ai accepta să fii privită ca o poetă Desperado? RUTH FAINLIGHT: Așa cum definești termenul, cred că sunt de acord că sunt ceea ce numești un poet Desperado. (Cu toate că termenul are și o conotație comică. Definiția unui Desperado în dicționarul Oxford al limbii engleze este: "Un Desperado este un individ necugetat; un individ gata la orice nelegiuire ori violență". Cuvântul este folosit ca să descrie eroul negativ în filmele Western cu cowboys. Mă tem că impresia creată de un astfel de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]