14,578 matches
-
de trăsnet și de boli. Lumânarea de la aer, care a fost aprinsă la Înviere, e foarte bine ca să se stingă și să se aprindă când e ploaie grozavă cu piatră, fulgere și trăsnete, pentru că are darul de a alunga pe Dracul."443 Metamorfoză a aerului, copacul, ca axis mundi, măsoară timpul tradițional, simbolizând, astfel, un întreg universal, desăvârșirea temporală reprezentată de eterna reîntoarcere a anotimpurilor. În cimiliturile românilor, anul este reprezentat sub forma unui copac care adăpostește anotimpurile, lunile, săptămânile și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îmblânzește soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat", elementele cosmice asigură cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu nouă ciocuri, / cu nouă aripi zburătoare, / cu nouă picioare umblătoare, / eu mișc lacul, / lacul mișcă racul, / racul mișcă dracul, / dracul mișcă norocul; / să mă ia băiat frumos, / harnic și sfătos; / pe unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat", elementele cosmice asigură cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu nouă ciocuri, / cu nouă aripi zburătoare, / cu nouă picioare umblătoare, / eu mișc lacul, / lacul mișcă racul, / racul mișcă dracul, / dracul mișcă norocul; / să mă ia băiat frumos, / harnic și sfătos; / pe unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flori frumoase, le sameni la lună nouă, că înfloresc toată vara, iar dacă sameni ceva de trebuință, atunci trebuie să sameni la lună veche"; "la lună nouă fac fărmăcătoarele farmecele lor cele rele, căci atunci au putere, pentru că ele cu dracul, cu necuratu îmblă..."; "chiar pe drum a merge, noaptea, la lună nouă, e cu groază și cu primejdie timpul acela, până nu se face slujba; atunci e ceasul Necuratului, el are atunci slobod de la Dumnezeu să îmble și toate necurățeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au ieșit soarele, luna, luceferii și stelele."186 "Ca făptură masculină, luna este "ajutorul" soarelui: După ce s-a făcut lumea, a fost sfântul soare șapte ani singur, luna încă nu era. A mai făcut Dumnezeu o sesie: "Hai, Doamne, zice dracul, ș-om face să vadă oamenii și noaptea." "Haide, zice Dumnezeu. Mergi înapoi în pământ și-mi adă, de unde ai adus piatră de cea scumpă, adă-mi cremene și argint." (...) Dumnezeu a scaparat și-a făcut luna un om. Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românești, se spune că luna a fost făcută de Dumnezeu la propunerea diavolului, din cremenea și argintul aduse de acesta: "Dumnezeu a scaparat și-a făcut luna-un om, ca să vadă oamenii și noaptea, fiind ridicată la cer de 7 draci."210 În general, în credința arhaică a poporului român, luna găzduiește frații potrivnici: "În lună e Cain și Abel"; În lună sunt frații care se bat pe astă lume"; Luna e făcută din sângele a doi frați, ce s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau dezlegând timpul de povara interdicțiilor: Sunt în cer niște zmei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat. În numele iubirii față de aproapele, ni se cere la fiecare pas să ne sacrificăm pentru «egoismeleă altora”. * „Și-mi caut leacul/Și la Dumnezeu și la dracul.” (Tudor Arghezi) Putem să ne găsim mulțumirea În lacrima bucuriei „binelui” pe care am reușit să-l facem pentru alții, sau În satisfacția exagerată a unei mulțumiri egoiste de sine. * „Am o foarte bună memorie pentru a uita.” (G. Stevenson
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe mine la situație.” (Horațiu) Într-adevăr, omul trebuie să aibă inițiativa În „cunoaștere”, Însă cînd este vorba de relațiile sociale, el trebuie să știe să aplice și diplomația concesiilor, și chiar a compromisurilor de moment „Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea” (proverb). * „Mai bine să fii invidiat, decît compătimit.” (Herodot) Bineînțeles, atunci cînd sîntem capabili să provocăm invidia altora prin comportamentul nostru, În general, demn, sau prin orgoliul nostru dorim să ne punem capacitățile În valoare. * „Primește critica
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
limpede, nu a fost Înțeles Păi nu Ți-am zis că n-am? Schimburile verbale care urmează demonstrează cum poate eșua comunicarea dacă limbajul este folosit În jocuri diferite de către participanții la actul de vorbire. Când agentul strigă Înfuriat Ce dracu, nea Ilie! Nu mai mă fierbe atît că statul nu mă plătește să-mi pierd vremea prin curțile oamenilor... el se aștepta ca interlocutorul său să Înțeleagă care este rostul lui prin curțile oamenilor. Moromete nu era Însă interlocutorul potrivit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ce urât e?! Bălosu este perplex! Ce fel de joc este acesta? Ce sens poate avea preocuparea de a observa cum arată un om? El, Bălosu, nu “vede” asemenea lucruri și, În consecință, nici nu le poate Înțelege Îl dau dracu de om care eu Îi spun una și el face pe surdul! <ref id=”46”> Preda 1967, pp. 132-133 referință </ref> Văzutul este problema lui Moromete. Jocurile lui sunt o expresie a modului În care el vede lumea din jurul său
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În trecut), poate scăpa fără să plătească. De aceea, continuă cu un enunț În care introduce stimuli și mai puternici / pertinenți, care să-i atragă și mai tare atenția interlocutorului său: Zicea că a primit o dispoziție, sau un ordin, dracu să-l ia ..... Că cine are de achitat <fonciire> și n-o s-o achite, o să le ia din casă. A doua reacție este mai aproape de ceea ce și-a dorit Bălosu. L-a atins pe Moromete undel doare mai tare: achitarea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
poziție finală, acolo unde este, de regulă, locul informației noi, pe care locutorul dorește să o scoată În evidență. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Bălosu răsucește cuțitul În rană Zicea că a primit o dispoziție, sau un ordin, dracu’ să-l ia... Că cine are de achitat <fonciire>și n-o s-o achite mîine, o să le ia din casă. Moromete are de interpretat două enunțuri (de fapt, unul singur cu o pauză Între propozițiile rostite) cât se poate de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cea a credincioșilor încununată de rugăciunea preotului. Să ne gândim câtă nevoie are răposatul de odihnă și cât de responsabili suntem noi să ne rugăm pentru el, ca pentru un mădular al aceluiași trup, care este Biserica. Cum se ceartă dracii cu îngerii pentru sufletul lui și cum tremură acesta, neștiind de ce soartă va avea parte în veșnice. Multă însemnătate are înaintea Stăpânului rugăciunea rostită cu credință și dragoste pentru cel plecat de lângă noi, în lumea cealaltă. Să ne gândim câtă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o milostivă și milorsâdă și iubitoare de bine. întru această viață de acum, caldă folositoare și ajutătoare: năvălirile potrivnicilor oprindu- le și la pocăință îndreptându-mă. Și în vremea ieșirii mele, ticălosul meu suflet păzindul și întunecatele chipuri ale viclenilor draci departe de dânsul izgonindu-le. Și în ziua înfricoșatei judecăți de munca cea veșnică izbăvindu-mă și slavei celei negrăite a Fiului tău și Dumnezeului nostru moștean pe mine arătândumă. Pe care să o și dobândesc, Stăpâna mea, Prea Sfântă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trupul meu mireasma trupului Tău cel de-viață- făcător! Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă în jos de draci. Capul Tău pe care l-ai aplecat pe cruce să înalțe capul meu pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini pironite de necredincioși pe cruce să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de cimbru de câmp. Pe măselele dureroase se mai aplică ceară frământată cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai de jaleș, cu flori de coada șoricelului sau cu mujdei de usturoi. Clătiri cu ceai concentrat de lemnul Domnului, coajă de porumbar sau de stejar, la care se adaugă piatră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestec opărită cu o ceașcă de apă clocotită. Se bea câte o cană, cu 30 de minute Înainte de masă. Ceai din rădăcină de pir, 2 lingurițe la o cană cu apă. Se beau 3-5 cești pe zi. Ceai de coada dracului, o lingură de rădăcină la o ceașcă cu apă fierbinte. Se beau 3 cești pe zi. Băi de picioare, cu flori de fân, 100 g, opărite În 500 ml de apă În clocot. Aceste băi sunt contraindicate celor ce suferă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să îl deschideți? Categoric, nu. De aici încep necazurile, pentru că un cal troian este un pirat al programelor de e-mail, având acces la lista cu adrese. El poate expedia coduri malițioase tuturor prietenilor din lista noastră fără să știm că dracul și-a băgat coada în ea. Crearea de fișiere foarte atractive. Dacă o persoană primește o scrisoare de dragoste de la cineva care n-a avut curajul să își declare sentimentele în alt mod, nu stă prea mult pe gânduri și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
burtăverzimei! Hitler n‐a cucerit teritorii. A intrat în ele ca la complici. Nu el a creat Quislingii, Lavalii, Cochenii și Antoneștii. I‐a găsit gata pregătiți. Și nu în grabă, ci de generații . Hei!, paraziți din toate țările! Lăsați dracului pe „genialul” criminal. A fost el criminal, dar nu mai mare decât voi, iar genial n‐ a fost nici el, precum nu sunteți nici voi. Sun teți 126 foarte rău inspirați dacă credeți că se poate... tuși contra vântului. Ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rubrica „Către concetățenii noștri” dar și coloana „O t ribună literară” în care explică pentru ce s‐ au hotărât să întemeieze o rubrică cu un astfel de titlu. Tribună la care s‐au publicat: „Domnul poporului”, de I. Adam; „Casa dracului”, „Răvaș e de la oaste” de Gheorghe; „Ciocârlia și cârtița”, de Tr.; „După ploaie” de Ioan V. Nestor etc. La rubrica „Foița ziarului Răsăritul” se publică: „Săptămâna literară” de Pamfil Șeicaru - Almanahul Societății Scriitorilor Români pe anul 1913 care face referiri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu se poate! Alte babe din vecini zicea că a intrat Cehoslovacia, iar un nepot ne-a spus că vine americanii ca să ne ocupe și o să ne mărească pensiile, ca să ne astupe gura. Eu, în gându' meu, i-am dat dracu' pe toți: ruși, americani, turci și țigani. Că așa nu se mai poate, păi, unde e dumn'le, sfecla și porumbu' de pe câmpu' pe care acuma vezi numai ciulini? Să vină unu' așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unde e dumn'le, sfecla și porumbu' de pe câmpu' pe care acuma vezi numai ciulini? Să vină unu' așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să ia pământu' înapoi, să dea cote, să dea foncire și să oprească destrăbălarea. Ai dracu', la televizor arată numai din ăia care se pupă și se călărește fără rușine. Parcă a venit vremea să calce bărbatu' femeia așa cum face cocoșu': pe văzute! Păi, ăștia știe ca mine de muncă? La sapă cu ei”! Iar, „Lacrimi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bază și a doua „ meserie” - era un bețiv notoriu, un alcoolic. In: Vorbește-mi, te rog, descrie-mi cum decurgea relația dintre mama și tatăl tău? I: El fiind foarte urât, ea fiind foarte frumoasă, din gelozie, de la băutură, de la dracii care îi avea pe el, se certau, se băteau mereu, până la urmă a luat și mama ,,darul” băuturii că până atunci îl avea numai pe celălalt, înțelegeți d-voastră... In: Să înțeleg că îi plăceau bărbații? I: Îi ,,fugeau” ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
unei ciroze [„a consumat foarte multă băutură”]. După multe deliberări, certuri cu tatăl vitreg, face actul de succesiune al garsonierei, aceasta intrând în proprietatea ei și a tatălui. Și în această perioadă relațiile cu părintele vitreg erau la fel de tensionate, încordate: „...dracul când se îmbăta mă dădea afară, spunea să mă duc în boscheți... să-mi iau copilul... o dată, de două ori... până când mi-a venit tot sângele nebun în cap și atâta bătaie i-am dat, că m-am răcorit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]