14,485 matches
-
Holmes" cu Jeremy Brett în rolul lui Holmes și Edward Hardwicke în rolul dr. Watson. De asemenea, filmul "The Spider Woman" (1944) se bazează pe mai multe povestiri cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle, printre care și "Copita dracului".
Copita dracului () [Corola-website/Science/324255_a_325584]
-
cum era denumită formația de avioane ICAR M23b a ARPA a executat în cadrul acestor mitinguri nenumărate zboruri de agrement cu cei dornici să primească „botezul zborului”. Tot pe avioane ICAR M23b evolua inițial și formația de acrobație aeriană a ARPA, "Dracii Roșii". Datorită construcției sale reușite și calităților sale de zbor cu avionul ICAR M23b s-au realizat două performanțe: Echipaj: 2 piloți
ICAR M23b () [Corola-website/Science/325719_a_327048]
-
de pilotaj ale ARPA precum și de persoanele particulare în posesia cărora ajunsese, însă din acestă variantă s-au realizat doar 6 bucăți. Echipaj: 2 piloți Caracteristici tehnice: Performanțe: Trei aparate ICAR Universal au fost modificate pentru formația de acrobație aeriană "Dracii Roșii" a ARPA. Varianta s-a numit "ICAR Universal Acrobatic". Modificările au constat în transformarea lor în monolocuri prin acoperirea postului din față, alungirea aripilor (anvergura) la 12,9 m, revenirea la trenul de aterizare cu roți cu spițe, înguste
ICAR Universal () [Corola-website/Science/325728_a_327057]
-
1863, fiind proprietatea Mănăstirii Zlătari. Cercetând istoria satului Comoara putem afirma că unele sate se pierd adânc în istoria de început a evului mediu. Prima mențiune documentară este sub numele de Mircești și datează din 14 mai 1441, când Vlad Dracul, domnitorul Țarii Românești, întărește Mănăstirii Glavacioc la Neajlov, ocina lui Berilă în Butești, ocina lui Micu al lui Bail, iar în Teleorman, mirceștii ocina pe care a dat-o Radu Banul. Cu trecerea timpului satul este amintit tot mai des
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
noaptea asta-n codru” (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „Eugen Lovinescu" pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, „Caii dracului”, nu va fi tipărit, în schimb, după aproape 20 de ani, câteva dintre nuvele se vor regăsi în volumul „Boarii” (1968).
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
gastronomie. Speciile din acest grup au 26-31 vertebre, informație folosită pentru a face diferența cu alte subgroupuri ale familiei peștilor pescari care au doar 18-19 vertebre. Membrii genului sunt cunoscuți sub numele de "peștele calugăr", "peștele gâscă", "peștele broască" sau "draci de mare". Specia este caracterizată prin capul enorm, lat și aplatizat, în comparație corpul aparând ca un apendic. Gura se întinde pe toată circumferința anterioara a capului, ambele fălci fiind echipate cu dinți lungi conici, înclinați înspre interior. Aripile ventrale
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
au luat brevetele un număr de 590 de aviatori. Între 1930 - 1937 ARPA a achiziționat 6 avioane BFW M.23 (Messerschmitt M23), 12 avioane ICAR M23b, trei ICAR Universal amenajate pentru acrobație (ICAR Universal Acrobatic) pentru formația de acrobație aeriană "„Dracii Roșii”", un avion Curtiss, un avion trimotor Ford, un avion Junkers Ju 52, un avion Potez 460, un avion EMSCO, 2 avioane Bréguet 19, 3 avioane Devoitine, 3 avioane Nieuport, un avion Gourdou Lesseur, parcul său ajungând la 39 de
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
debutând în cinematografie cu decorurile filmului "La un punct de agitație" (1952) regizat de Paul Călinescu. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Sică Alexandrescu la "O scrisoare pierdută" (1953), cu Jean Mihail la "Brigada lui Ionuț" (1954) și "Râpa Dracului" (1956), cu Jean Georgescu la "Directorul nostru" (1955), cu Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi la "Două lozuri" (1957), cu Geo Saizescu la "Doi vecini!" (1958) sau cu Liviu Ciulei la "Valurile Dunării" (1959) și "Pădurea spânzuraților" (1964). Are o contribuție
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
în 1917. În 1897, pe când se afla în ultimul an la gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” din Fălticeni, Mihail Sadoveanu a publicat pentru prima oară, sub pseudonimul literar „Mihai din Pașcani”, o schiță intitulată „Domnișoara M. din Fălticeni”, în ziarul umoristic „Dracul” din București. În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor Români, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreședinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat ființă Societatea Corală „Nicu Gane”, scriitorul a devenit președintele ei. După plecarea la Iași, venirea
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
ieșit un dezastru”". Timp de o lună s-a filmat în Republica Democrată Germană, unde costurile erau destul de reduse. Regizorul a lucrat destul de bine cu actorii germani pentru că, după spusele sale, "„eram eu mai neamț decât ei. Eram mai al dracu' decât ei și, probabil, de aia m-am împăcat cu germanii foarte bine”". S-a filmat și în Franța, fiind folosite decorurile autentice de la castelele Angers și Blois. Filmări au avut loc și pe platourile Centrului de Producție Cinematografică „București
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida"), ruja ("Rhodiola roșea"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), ochii-șoricelului ("Saxifraga stellaris"), mușcată dracului ("Knautia longifolia"), unghia-păsării ("Violă declinata"), păiuș ("Festuca nigrescens" și "Festuca airoides"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj Videoreportaj
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
decorat cu Ordinul Coroana României cu spade. Înființează Școala de Motoare de Aviație și apoi, împreună cu alții, ARPA. În 1934 este înaintat locotenent-comandor. Ia parte în 1933 și 1935 la raidurile aviatice din Africa. Până în 1936 a fost capul formației „Dracii roșii”. Moare într-un accident aviatic la fabrica PZL din Polonia, ca pasager, membru în comisia de recepție, în urma ruperii aripii avionului în zbor. Petre Ivanovici (1898-1936). Plutonier de cavalerie, în 1919 participă la campania din Ungaria. Efectuează primul zbor
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
a fost trecut în rezervă cu gradul de locotenent-comandor. Victor Stănescu (n. 16 octombrie 1904, Redea - d. 27 martie 1985). Brevetat la Școala Militară de la Tecuci în 1928. În 1929 este repartizat la Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. La începutul celui de al Doilea Război Mondial este repartizat ca instructor la Ghimbav, unde suferă un accident grav cu un avion Nardi FN-305 în urma unei pene de motor pe panta de urcare, rămânînd invalid. Gheorghe
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
d. 25 august 1979, Brașov). Brevetat în 1924 la Școala Militară de la Tecuci, fiind coleg de promoție cu Gheorghe Gherasim. În 1937 este avansat căpitan și primește comanda Escadilei 1 Vânătoare PZL din Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane IAR 81 de la Ghimbav. După 23 august
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
valea Călmățuiului. Sosirea la București coincide cu arestarea guvernului provizoriu rus condus de Kerenski, ceea ce-i oferă mult mai maturului Darie ocazia de a-i striga în urechi mareșalului Mackensen, ieșit să se plimbe pe Calea Victoriei, că „o să se ducă dracului și Kaiserul”. Deși Primul Război Mondial este contextul istoric în care au loc evenimentele cărții, autorul nu-l descrie în mod direct, ci prin ecourile sale asupra personajelor. Războiul real se repercutează însă pe plan simbolic în lupta unui tânăr
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la școala civilă de zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidul din 1933 din Africa, și la raidul din 3 ianuarie - 24 martie 1935 din Africa cu Irina Burnaia. Devine pilot al societății SARTA, înființată în 1935. Cade pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA în urma
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
Pantazi, care era director de zbor la ARPA, iar evoluția se face pe trei avioane ICAR M23b ale ARPA, vopsite roșu. Demonstrația inaugurală este făcută la 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa, cu care ocazie formația își capătă porecla de „"Dracii Roșii"". În 1934 și 1935 vor zbura pe avioane ICAR Universal Acrobatic. În iunie 1934, la mitingul organizat de ARPA la Băneasa execută remorcarea unui planor pilotat de Valentin Popescu, una dintre primele remorcaje executate în România. Pentru popularizarea sportului
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
ciupercă formează o ecto-micoriză cu rădăcinile diferitor copaci (în mod special cu molizi, brazi, fagi și stejari), care, în unele cazuri, apare ca ecotipuri foarte specializate. Singurele ciuperci precis otrăvitoare, dar nu mortale, din familia "Boletaceae" sunt Boletus satanas (buretele dracului) și speciile înrudite ca de exemplu "Boletus purpureus", "Boletus rhodoxanthus", "Boletus satanoides" și altele puține. Mai departe există un număr mic de ciuperci suspecte ("Boletus luridus", "Boletus splendidus") sau incomestibile, fie că sunt de gust prost sau foarte amare ca
Hribi () [Corola-website/Science/335032_a_336361]
-
Boletus satanas (Harald Othmar Lenz, 1831) sin. Rubroboletus satanas (Lenz ex Kuan Zhao & Zhu L. Yang, 2014) precum Suillellus satanas (Lenz ex Jaime Blanco-Dios, 2015), cunoscut în România și Basarabia sub numele buretele (hribul) dracului sau hrib (burete) țigănesc este o specie de ciuperci otrăvitoare și cam rare basidiomycete din genul "Boletus", familia "Boletaceae". El a fost descris pentru prima dată de micologul german Harald Othmar Lenz în 1831, cel care i-a dat numele
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
descoperită deja de mult (1867): muscarina. Dar cantitățile au fost considerate a fi mult prea mici pentru mulțimea efectelor toxice ale ciupercii. Între timp (1990) a fost izolată o altă componentă mult mai eficientă. Este vorba de glicoproteina "bolesatine". Buretele dracului este foarte otrăvitor, nu numai atunci când este consumat crud, ci de asemenea fiert. Simptomele predominante sunt de natură gastrointestinală care includ greață severă, vărsături violente care pot dura până la șase ore precum și diaree sângeroasă gravă. Din cauza împovărării puternice a organismului
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
12 Părinți ai poporului evreu, apoi Dumnezeu s-a descoperit lui Moise în acel tufiș cu spini din deșertul Sinai care ardea și nu se mistuia. Iar aceste descoperiri dumnezeiești au avut mesaje întodeauna în contradicție cu "dumnezeii neamurilor" (denumiți draci de psalmistul David) care erau numiți dumnezei falși, mincinoși, idoli și de care poporul lui Israel era ferit prin despărțirea fermă de orice nu era revelat de Dumnezeu. Vechiul Testament este plin de descoperiri dumnezeiești care confirmă Noul Testament, ca o continuitate
Preot: Anatema! Blestem sau dovada de iubire nemarginită a lui Dumenzeu pentru cei care-L hulesc? by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101307_a_102599]
-
în cor: Poetul nu este de băut, deci nu-l înțelegem! Poetul nu miroase cum floarea. Cum putem să-l înțelegem cum putem să luăm ceea ce nu miroase ca floarea, drept floare?! Poetul merge pe strada cea mare. Du-te dracului, îi suflă șoimul de pe umăr, du-te dracului de prost, îi suflă șoimul de pe umăr. Poetul se face că n-aude nimica. Am văzut cu ochii mei un poet intrând în cetate. El ținea în mâna dreaptă, în pumnul lui
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
nu-l înțelegem! Poetul nu miroase cum floarea. Cum putem să-l înțelegem cum putem să luăm ceea ce nu miroase ca floarea, drept floare?! Poetul merge pe strada cea mare. Du-te dracului, îi suflă șoimul de pe umăr, du-te dracului de prost, îi suflă șoimul de pe umăr. Poetul se face că n-aude nimica. Am văzut cu ochii mei un poet intrând în cetate. El ținea în mâna dreaptă, în pumnul lui drept un șoim sugrumat.
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și forme geomorfe diverse; turnuri: "Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Colțul Nitrii"; ciuperci de piatră: "Tigăile Mari" și "Tigăile Mici"; sfinxuri: "Sfinxul Bratocei"; vârfuri și creste: "Vârful Ciucaș" 1.954 m, "Vârful Gropșoare" 1.883, "Vârful Tigăile Mari" 1.845
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]