15,087 matches
-
sine. A dinamita asemenea concepții înseamnă a curăța distanța verticală de obstacolele care împiedică dialogul între cei doi poli. De vreme ce ne aflăm într-o epocă a necredinței, pentru ce să neglijăm utilizarea purificatoare a necredinței? Cunosc această utilitate în mod experimental, spune Simone Weil. E nevoie de o purificare radicală a ideilor omului despre Dumnezeu, idei care [dată fiind mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și oferă câteva perspective suplimentare valoroase. În vreme ce probabil doar câțiva se îndoiesc de faptul că statutul guvenului afectează impactul populismului, Figura 9.2 oferă dovezi experimentale utile în compararea efectelor pe care populiștii le-au avut atunci când au fost și când nu au fost la guvernare în Slovacia; în special, comparația dintre guvernele conduse de Mečiar și de predecesorii și succesorii săi imediați. De vreme ce ratele de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de transport aerian, transport poștal, servicii de telecomunicații, servicii financiare, informatice, de publicitate, contabilitate etc.) și incluzând activități în sensul Anexei 1 (lucrări de construcții, de organizare a șantierelor, de demolare, pregătire a șantierelor și terasamente, de foraj și sondaj experimental, construcții complete sau parțiale și lucrări de geniu civil, învelitori, șarpante și terase la construcții etc.) care sunt doar incidentate obiectului principal al contractului, este considerat contract de servicii. „Testul valorii celei mai mari” este cunoscut în literatura de specialitate
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
bronșic leziunile se fibrozează cu includere de focare celulare polimorfe, uneori predominant granulocitare cu regenerări epiteliale, uneori papilifere; acestea din urmă se însoțesc de hiperplazie limfoidă a corionului și conduc la obstrucția lumenului, favorizând acumulările de celule distruse, mucus, puroi. Experimental, toate aceste leziuni au fost reproduse prin mijloace dintre cele mai variate. Parenchimul prezintă secundar leziuni lobulare și interlobulare cu distelectazie, bronhiolizare alveolară a pereților scurtați și fibrozați, infiltrate polimorfe interlobulare și fibroză peribronho-vasculară. Aceste zone restructurate includ mase și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Aceste zone restructurate includ mase și noduli limfoizi neîncapsulați și pe traiectul limfaticelor, reflectând resorbția de produse deletere, antigenice sau nu și care se accentuează în cursul chimioterapiei; microfocarele granulocitare sunt frecvente și exprimă reacții imunopatologice de tip ARTHUS, reproduse experimental în supurațiile pulmonare cronice [33]. Vasele interlobulare prezintă leziuni endarteritice proliferative, mezarterite și fibroze, venulite cu pereți îngroșați, care reflectă transportul de produse deletere cu acțiune antigenică sau nu, pe un fond lezional sensibilizat și cu componente de autoîntreținere. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
autor este, descrie, după o scurtă prezentare a cunoștințelor teoretice actuale privind patologia abordată, modul în care a lucrat cu pacientul pe parcursul unei terapii. Cunoștințele clinice și competența teoretică se intersectează, se asociază, se distanțează fără încetare, susținute de raționamentul experimental care le face inseparabile. Capitolul se încheie cu o discuție concretă asupra cazului prezentat. Care este calitatea rezultatului obținut? Am fi putut proceda altfel? Mai sunt și alte aspecte de luat în considerație, în continuare, pentru a stabiliza rezultatul obținut
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedem în această tipologie, reluată de către Teplov și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care trădează o dezorganizare emoțională la animal, conservă, odată ce a fost fixat, o stabilitate ce oferă persoanei care face experimentul o modalitate remarcabilă de a investiga procesele nervoase superioare. Se cunoaște întregul profit pe care psihofarmacologia l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
particulare a căror învățare ar fi, într-o oarecare măsură, programată genetic. Aceste fapte și ipoteze introduc în noțiunea de flexibilitate-inflexibilitate cunoștințe dintr-o perspectivă interacționistă cu adevărat bio-psihosocială. Modelul inhibiției reciproce (Wolpe) Modelul Wolpe continuă ideea că studiul nevrozelor experimentale induse la animal trebuie să conducă la o înțelegere a reacțiilor nevrotice umane. Reluând în laborator lucrările lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii de conflict nu este indispensabilă instalării „nevrozei”; intensitatea stimulului nociceptiv
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bio-psihosocială. Modelul inhibiției reciproce (Wolpe) Modelul Wolpe continuă ideea că studiul nevrozelor experimentale induse la animal trebuie să conducă la o înțelegere a reacțiilor nevrotice umane. Reluând în laborator lucrările lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii de conflict nu este indispensabilă instalării „nevrozei”; intensitatea stimulului nociceptiv poate fi suficient. Astfel, o pisică flămândă se dovedește incapabilă de a se alimenta la vederea cuștii experimentale în care a primit șocuri electrice. Invers, cu cât se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii de conflict nu este indispensabilă instalării „nevrozei”; intensitatea stimulului nociceptiv poate fi suficient. Astfel, o pisică flămândă se dovedește incapabilă de a se alimenta la vederea cuștii experimentale în care a primit șocuri electrice. Invers, cu cât se îndepărtează de mediul traumatizant, cu atât alimentarea poate juca un rol „calmant” în răspunsurile emoționale ale animalului. Reacția „nevrotică” a pisicii variază, deci, în funcție de intensitatea stimulului condiționat. Autorul a dedus
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
variabilelor interne, a rămas mai aproape de opiniile fundamentale ale lui Watson. Totuși, dacă acesta își dezvoltă teoria sa utilizând conceptele pavloviene, pe care le considera ca fiind una dintre verigile indispensabile elaborării sale teoretice, Skinner și-a bazat analiza sa experimentală a comportamentului pe legea efectului a cărui autor este Thorndike. Skinner va operaționaliza această lege înlocuind termenii subiectivi de „recompensă” și „pedeapsă” cu un termen mai neutru: „întărire”. Contingențele întăririi Perspectiva neodarwiniană a lui Skinner înglobează în examinarea relației răspuns-întărire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
elaborării unor modele complexe ale acestor mecanisme interne invocate și încercării de a le valida în mod empiric. Aceste modele își centrează analiza pe principiile de funcționare pe care este logic să le invocăm pornind de la progresele actuale ale știintelor experimentale. Se poate spune că acest tip de cercetări reprezintă o prelungire normală a psihologiei științifice. Nu este vorba aici despre o schimbare fundamentală în ceea ce privește opiniile metodologice și epistemologice ale behaviorismului. In această optică, comportamentul rămâne singurul obiect asupra căruia se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adecvată, terapeutul poate acționa prin intermediul unor proceduri diverse care pot fi clasificate în patru categorii: - corectarea distorsiunilor prin acțiune, - corectarea distorsiunilor prin observarea modelelor, - corectarea distorsiunilor prin restructurarea cognitivă, - corectarea distorsiunilor printr-o reducere a activării emoționale. Opera teoretică și experimentală a lui Bandura este incontestabil de o mare importanță în domeniul terapiilor comportamentale. Operă eclectică, ce asociază abordările comportamentale tradiționale unei serii de concepte cognitive variate dar care, în mare măsură, nu sunt încă verificate, ea merită cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Yates. Skinner și Bandura Dacă practica clinică s-ar fi restrâns, la început, la aceste prescripții de bază, relațiile acesteia cu teoriile învățării doar ar fi părut destul de repede ca fiind prea limitate. Această situație se datorează faptului că analiza experimentală a comportamentului n-a putut să dezvolte în manieră empirică o terapie adecvată a proceselor cognitive. Cu siguranță, lucrarea lui Skinner asupra limbajului ar fi putut îndemna clinicienii să dezvolte tehnici aplicabile în clinică. Mult prea teoretică, probabil, această lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
laboratoarelor behavioriste. S-a uitat faptul că tratamentul depresiei, primul obiect de studiu al lui Beck, era inspirat puternic din teoria comportamentalistă, s-a uitat faptul că teoria sa cognitivă împrumuta, destul de vag de altfel, conceptul schemei de la psihologia cognitivă experimentală, iar în rest nu prezenta decât un model descriptiv fondat cu precădere pe rațiune - altfel spus, pe inteligență. Această punere în valoare a cognitivului în detrimentul afectivului, chiar dacă suntem de acord să declarăm provizoriu acest mod de a privi lucrurile, tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abordări prezintă trăsături specifice care le diferențiază în plan metodologic și teoretic. Trebuie să subliniem divergența epistemologică fundamentală dintre abordările medicală și cognitiv-comportamentală, pe de o parte, și abordarea psihodinamică, pe de altă parte: primele două se bazează pe raționamentul experimental pentru a studia fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
parte, și abordarea psihodinamică, pe de altă parte: primele două se bazează pe raționamentul experimental pentru a studia fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape. Cele patru etape ale raționamentului experimental: - Prima etapă se referă la constatarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
abordarea psihodinamică, pe de altă parte: primele două se bazează pe raționamentul experimental pentru a studia fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape. Cele patru etape ale raționamentului experimental: - Prima etapă se referă la constatarea și observarea, comunicabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape. Cele patru etape ale raționamentului experimental: - Prima etapă se referă la constatarea și observarea, comunicabilă și cuantificabilă, a faptelor. - Pornind de la o analiză a acestora și/sau de la informații care există deja, cea de a doua etapă constă în formularea unor ipoteze explicative ale căror efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
susceptibile de a fi schimbate sau infirmate (criteriu de falsifiabilitate) în funcție de evoluția cunoștințelor în domeniu. Raționamentul hermeneutic Abordarea psihodinamică se bazează pe postulatul conform căruia, persoana fiind o istorie, „certitudinea științifică în cazul respectiv nu se sprijină pe o demonstrație experimentală în maniera în care aceasta este utilizată în cadrul științelor naturii... este vorba despre a înțelege și nu despre a explica”. La fel ca și în științele hermeneutice, demersul diagnostic adoptă un raționament bazat pe interpretare în scopul de a face
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau respingerea unei evaluări critice a ipotezelor, teoriilor și tratamentelor permite evitarea repunerii în cauză a postulatelor și dogmelor, și menținerea coerenței unui sistem închis promulgat de către părintele fondator. Abordarea cognitiv-comportamentală Principiile abordării cognitiv-comportamentale Abordarea cognitiv-comportamentală încearcă să aplice raționamentul experimental studiului conduitelor umane. Ea își propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând relațiile cauzale cu evenimente interne și externe. Această abordare încearcă să scoată în evidență „legile” fenomenelor observate, astfel încât să le facă să varieze, să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
teorie, fiecare pol stimulându-l pe celălalt. Introducerea cognitivismului, a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea sa (Gestalt) și în unicitatea sa Relație directă între
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se distanțează de abordarea dominantă care afirmă faptul că mecanismele cognitive interne sunt, în mod esențial, produse de către individ. Astfel, conceptul de „cogniție plasată” ia în considerație factorii de mediu în studiul proceselor mentale. Elaborarea strategiei terapeutice O terapie experimentală, individualizată și multifocală In spiritul raționamentului experimental, terapia este înțeleasă ca o „experiență” care permite controlul ipotezelor formulate. Scopul său este modificarea durabilă a comportamentelor care ridică probleme. El este atins prin acțiuni comune sau coordonate în funcție de ansamblul variabilelor, externe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afirmă faptul că mecanismele cognitive interne sunt, în mod esențial, produse de către individ. Astfel, conceptul de „cogniție plasată” ia în considerație factorii de mediu în studiul proceselor mentale. Elaborarea strategiei terapeutice O terapie experimentală, individualizată și multifocală In spiritul raționamentului experimental, terapia este înțeleasă ca o „experiență” care permite controlul ipotezelor formulate. Scopul său este modificarea durabilă a comportamentelor care ridică probleme. El este atins prin acțiuni comune sau coordonate în funcție de ansamblul variabilelor, externe sau interne, care le determină. Ipotezele extrase
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]