17,773 matches
-
Sărmanul, avea lacrimi în ochi. Cu ei stătea un nepot, Aurel Grigoreș, băiatul Mariței. Acesta era cam de vârsta mea și făcea multe pozne. Ne răsturna popurile de strujeni din livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de strujeni din livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de lemn și neputând alerga după el, a aruncat cârja care l-a lovit rău peste picioare. La carte, Aurel era destul de iscusit și ager la minte, dar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să-i vizităm în vremuri mai bune. Acasă am găsit pustietate: buruienele crescuseră cât gardul, poarta de la ogradă furată, geamuri sparte, o poartă de la șură căzută în iarbă. Am trecut plângând pragul și-am intrat în odăi. Și mobila era furată. Tata ne încuraja spunându ne mereu, că e bine cât suntem în viață și sănătoși. Lucrurile se vor îndrepta și se vor mai face... Deodată cineva a împins ușa de la intrare și-a sărit pe noi, lingându-ne cu multă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care îi ajuta pe miri și apoi restul nuntașilor. La "deshobotatul" miresei, muzica interpreta un cântec trist, de jale. Nașii puneau pe cap miresei un batic, semn că a intrat în rândul nevestelor. În caz că mirele nu era atent, i se fura mireasa și trebuia s-o caute. Celor ce-l ajutau s-o găsească le dădea "vamă" (rachiu sau vin). Prima duminică după nuntă, tinerii căsătoriți, împreună cu nașii și socrii mari, veneau la socrii mici (părinții miresei), de "cale primară". Sâmbăta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
murat, pentru iarnă. Nu vroia bani pentru ei, ci doar niște rufe vechi, bărbătești (având un băiat bolnav). Cât timp a fost plecată mama că caute rufele, eu am rămas în cameră cu țiganca, cu ochii pe ea, ca să nu fure ceva. Dânsa mă tot trimitea să-i aduc, ba apă, ba niște ciorapi, ba un ștergar... ca doar o rămâne singură înăuntru. De la o vreme n am mai vrut s-o ascult și m-am așezat lângă fereastră. Ea a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pierzi totul. Pe drumul prieteniei, nu lăsați să crească iarbă. De vezi purcei ducând în gură paie, e semn că s ar putea să dea o ploaie. Focul binefacere și blestem Vechile legende ale grecilor spun că Prometeu ar fi furat focul de pe Olimp și l-ar fi dăruit oamenilor pentru ca aceștia să se bucure de binefacerile lui. Fără foc, omul nu ar fi progresat: cu ajutorul lui și-a îmbunătățit radical viața. Atât în mediul urban, cât mai ales la sate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în casă. Pământul care-l aveau, adesea rămânea nelucrat, iar vite nu țineau, neavând hrană pentru ele. Câteva păsări și-o capră, era toată averea lor. Când Aurel (care era de vârsta mea) a mai crescut, s-a dat la furat din grădini, livezi și din curțile vecinilor. Bunica, Dafina nu mai știa ce să mai facă. Spunea de multe ori că pleacă și nu se mai întoarce. N-a plecat însă nicăieri. Tifosul exantematic i-a pus în pământ pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săraci). Aparatul de radio al fierarului Victor Lungu din sat era un punct de atracție pentru micuța Laura. Ore întregi asculta vrăjită piesele marilor noștri interpreți de muzică populară românească. Patefonul lui Coste a Floarei o făcea pe Laura să "fure" de acasă produse (făină, ouă, cartofi) și să le dea pentru "tocirea" orelor, când asculta... prea multe ore. Îi plăceau îndeosebi melodiile interpretate de Maria Lătărețu și Măria Tănase. Cu melodia "bun e vinul ghiurghiuliu!" a salvat spectacolul de rămas
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai sentimentali. Pentru ei, sentimentul de dragoste nu e doar o simplă afecțiune, trecătoare, ci foarte puternică. Nu puține sunt cazurile când tinerii săteni s-au dovedit foarte statornici în iubire. La Costișa, se întâmplă, ca unii flăcăi să-și fure iubita, înainte de nuntă, pentru a fi siguri de ea. De obicei, acest lucru se baza pe înțelegerea ambelor părți. Un băiețan chipeș și bogat, de pe Hlineț iubea o fată frumoasă de-a Puiuțului, de pe gârlă. Aceasta însă, nu-l iubea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia lui nu se ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai fină mătase. Atrasă în cursă, bătrâna s-a lăsat ispitită de frumusețea chimonoului. Din păcate, ea nu s-a mulțumit numai cu atât, ci mai dorea și alte lucruri. De aceea, l-a îmbătat pe bărbat și i-a furat ciocanul magic. Când a văzut lăcomia bătrânei, bărbatul și-a dezvăluit adevărata identitate. Văduva, auzind că are în casa ei un căpcăun, a izbucnit în țipete, încercând să-l alunge cu ce avea la îndemână. Așa a nimerit un vas
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
lumii (să vezi cum este lumea într adevăr); 2. Intențiile bune( înțelegere și bunătate); 3. Vorbirea dreaptă (să te ferești de bârfă și minciună); 4. Acțiunea corectă (să nu faci rău ființelor, să nu ai relații sexuale nepotrivite, să nu furi, să te abții de la alcool și de la droguri); 5. Traiul drept (să îți câștigi existența într-un mod corect fără să faci rău altcuiva); 6. Efortul cu măsură (să știi ce poți face folosind doar atâta efort cât este nevoie
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
itinerar al acestui pelerinaj, pentru că Toamna sosește mai întâi în Nord, Insula Hokkaido, înaintând treptat spre Sudul și apoi Centrul Japoniei”. Este trecut de ora prânzului, iar eu mă plimb pe aleile parcului lăsându-mă dezmierdată de adierea vântului tomnatic. Furată de frumusețea peisajului, port un dialog interior cu mine însămi, spunându-mi că Toamna, inclusiv Toamna vieții, este anotimpul „belșugului” spiritual, dar și al roadelor din livezi și de pe câmp... Bogăția de culori alcătuiește de la sine o Simfonie armonioasă... încât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturg(h)iile și cu aceasta, și eu eceasta paraclitic(h)i și le-am cumpărat atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserica aceasta să fie blăstămatu de domnul Dumnezeu și neiertatu și pe cee lume amin - 1780 av(gust) 11 / <ss> Alexandru Rășcanu biv vel”</citation>. O altă Însemnare atestă dăruirea unui Triod către biserică: . Redăm
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
paraclitic(h)i cându zidem temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturghiile și cu această paraclitchii și le-am cumpăratu atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserică aceasta să fie blăstămatu de Domnul Dumnezeu și neertatu și pe cee lume amin. 1780 av(gust) 11 / Alexandru Rășcanu biv vel. Pe un Octoih mare, p. 10-25. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. Și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
p. 325. 1790 aprilie 24 Acest Triodu l-am cumpăratu În zilele luminatului domn Alexandru Mavrocordat Voevod și l am dăruit iar la biserica me den satul Frenciucii ot ținutul Vasluiului, la care este hramul Sfânta Troiță; și cine la fura să fie blăstămat de Sfânta Troiță și de mine păcătosul. Și am iscălit 1784 noem(vrie) 20. Alexandru Reșcanul vel spatar. 1790 April 24. Pe un Triod neidentificat, din satul Frenciugi; EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aprilie 18 Acest Penticostar l-am cumpărat eu de la protopopu Ion ot ținutul Vasluiului și l-am afierosit la biserica me din satul Frenciucii Împreună cu celelalte cărți ce am cumpărat. Și am datu tot la această biserică și cine ar fura-o să fie blăstămat de Sfânta Troiță a cării hramul este la la această sfântă biserică. 1783 mai 13. Alexandru Reșcanu biv vel spatar. 1791 april(ie) 18. Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pe care apoi ducele Îi confirmă În func ție. Există un cântar oficial, pe care orice cetățean al orașului Îl poate folosi gratuit, un fel de Întreprindere me tro logică, pentru verificarea tuturor instrumentelor de măsură, pentru ca negustorii să nu fure. Fiecărui om, fie cetățean al orașului sau nu, i se asigură apă rarea proprietății. Chiar și pârâiașele care curg până azi prin oraș, semne distinctive al Freiburgului, au fost făcute la acea vreme pentru ca incendiile să poate fi repede stinse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să-l ocupe, și a certurilor lor fără sfârșit cu mânăstirea Sankt Gallen, Otto devenise un spin chinuitor În carnea nobililor din Breisgau. Încă din timpul lui Bertold II, tatăl celor doi prinți, mânăs tirea acuzase Casa Zähringer că-i furase din terenuri și că-și Însușise o parte din minele de argint din apropiere de Belchen, un munte la sud de Freiburg. Astfel că se purtaseră procese fără sfârșit, din care prinții câștigară iarăși avuții uriașe. În cele din urmă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
până la urmă, cu ajutorul Domnului, ascunzătoarea unde puiul de viperă o ține pe copilă. Se ridică și-i ceru starețului să-l ducă la căpătâiul lui Bodo; Îi spuse lui Simeon să-l aștepte până va fi gata de plecare. Toți fură de părere ca jupân Urs să rămână pe loc, În aștep tarea veștilor de la iscoadele lui, iar părintele Bernhard se Întoarse la castel, nădăjduind că, așa cum promisese Conrad, În scurtă vreme vor afla și oamenii lui unde se afla prizoniera
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o impresionez. După un timp mi-a cerut buletinul mie, și altui tip care zicea că era în delegație pe acolo. Spre marea mea mirare, aceeași doamnă m-a sfătuit să pun bicicleta pe hol, că pe acolo se cam fură. Mulțumit că ziua se termina, totuși bine, m-am conformat, dar am luat-o în cameră. Astfel, într-un hotel de categoria a II-a, după 170 de kilometri, încheiam penultima zi a "excursiei”. Dimineață m-am trezit foarte devreme
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
O fost ori ba? Da! am zis, înclinând ușor din cap. Șî și-o mâncat la voi? Un cartof... Ăraaa, cum di n-am știut eu sî fi vinit?! Îi arătam eu cheagului și afurisâtului ista di harpalău sî mai furi cartofi di sămânțî! Îi crăpam eu capu' diavolului spurcat! Acum de-abia am înțeles de ce fusese neliniștit bunicul când intrase aseară la noi cu cartoful în buzunarul surtucului. Am rămas încremenit, uitându-mă la ea ca un condamnat la moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este cinstită, că nu fură și că muncește cu multă tragere de inimă, ca urmare, "paorii" o cheamă cu încredere la muncă. Mama e obosită, doarme pentru a-și reface stocul de energie. Mâine va avea din nou o zi grea, epuizantă. Dar acum, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tu o cerere, spune-le că ai șase copii mici de crescut, că ești NEVINOVAT, că nu ai făcut niciun rău în viața ta, că nu ți-ai făcut decât datoria de polițist, că ai fost cinstit, că n-ai furat și n-ai omorât pe nimeni, că te-așteaptă acasă șase copii dezorientați, care au nevoie de mâncare și de un adăpost... Vasilică, Vasilică! Întoarce-te degrabă, că mi-e tot mai greu fără tine, iar copiii întreabă mereu unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acasă." Și acum urmează povestea mutării familiei de la Romanești la Grumăzești, cu istorica sete și foamete generate de seceta din vara anului 1946 și cu consecințele lor de neînchipuit. Trec speriat peste episodul cu bunicul de 92 de ani care fură din "depozitul" nevestei lui un cartof de sămânță ca să-l împartă cu nepoții (bunica în dialog cu Titi): "Ia șăzi oleacî pi scaunul ista, măi țâcî. Așă. Șî spuni-mi drept dacî hodorogu șeala bătrân o fost pi la voi asarî
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]