17,356 matches
-
excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de pasiune aflate la granița dintre
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă de aer subțire și rece”; la o stână „mirosul caracteristic de oaie, amestecat cu cel de brânză, străbate până-n creieri”; în alt loc tăcerea „țiuia în urechi”. Asemenea senzații, cromatice, olfactive, acustice, în asociații felurite, transcriu contactul direct cu materia. Mai multă atenție dobândește ulterior (În munții Neamțului) omul
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de amor propriu pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
ești obosit; a avea „pat și acoperiș” noaptea și atunci când te odihnești etc. Exemplele de iritări și aversiuni intuitive sunt: substanțele amare în gură; obstacolele în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface nu înseamnă însă a oferi plăceri senzoriale, la fel cum și nici a irita nu înseamnă a provoca dureri. În legătură cu cea din urmă există unele confuzii. Durerea poate fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unii, ca de somn adormitând, în cârlige rădzimați, alții, ca de ploaie și de vânt réce cu glugile peste cap lăsate și pre un cot la pământ lăsați era, iară dulăii, unii în picioare sta și ca cum de departe mirosul lupului ar adulmăca, alții pre brânci lăsați și capul pentre picioarele denainte întinzându-și dormiia și ca cum în vis lupul în oi ar fi dat părându-li-să, prin somn ca cum ar scânci și ar brehăi să videa. Iară la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
latină de Pierre Monat, precedată de Imaginez, imaginez... de Claude Mettra, Editions Jérôme Millon, Grenoble, 1994, pp. 173-174. 35 Louis Réau, op. cit., p. 90: Virginitatea integrală a tinerei fete este condiția indispensabilă a succesului vânătorii. Unicornul se lasă ademenit de "mirosul castității" acesteia: dacă nu e virgină, animalul furios o ucide." În Traicté des proprietes des Bestes, există o informație asemănătoare: Dacă ea nu este fecioară, unicornul nu se mai culcă în poala ei, ci ucide fata coruptă și nefecioară". Cf.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
după manuscrisul original de Thomas Wright, editat de R. și J. E. Taylor, Red Lion Court, Fleet Street, London, 1841, p. 13. În traducere liberă, ar veni cam așa: Acolo așază o fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 40 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 41 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
latin par pierre Monat, précédé de Imaginez, imaginez... par Claude Mettra, Editions Jérôme Millon, Grenoble, 1994, p. 173-174. 322 Louis Réau, op. cit., p. 90: Virginitatea integrală a tinerei fete este condiția indispensabilă a succesului vânătorii. Unicornul se lasă ademenit de "mirosul castității" acesteia: dacă nu e virgină, animalul furios o ucide." În Traicté des proprietes des Bestes, există o informație asemănătoare: Dacă ea nu este fecioară, unicornul nu se mai culcă în poala ei, ci ucide fata coruptă și nefecioară". Cf.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
by Thomas Wright, Printed for the Society, by R. and J. E. Taylor, Red Lion Court, Fleet Street, London, 1841, p. 13. În traducere liberă, ar veni cam așa: Acolo așază o fecioară cu sânul dezgolit, iar unicornul îi simte mirosul. Apoi vine la fecioară și îi sărută sânul; adoarme în poala ei și, astfel, îi vine moartea". 327 Bruno Faidutti, op. cit., tome I, p. 93. 328 Gustave René Hocke, Lumea ca labirint. Manieră și manie în arta europeană. de la 1520
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale afecțiunilor. În lucrarea sa „Nosologie methodique” apare pentru prima dată o „clasificare” a diferitelor forme de diabet, folosind denumiri și caracterizări ciudate, inspirate, după cum spune el, de „spiritul lui Sydenham”. Folosind metoda botanică, el definește: „diabetul englez” (în care mirosul, culoarea și gustul urinei sunt ca ale mierii), „diabetul isteric”, „diabetul artificial” (produs la câine prin ligaturarea vaselor splinei), „diabetul cauzat de vin”, „diabetul artritic” și „diabetul febril”. Prima categorie („diabetul englez”) se referă la descrierea gustului dulce al urinei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
În 1776, Matthew Dobson (1735-1784) din Liverpool constată că nu numai urina pacienților diabetici (el studiază 9 cazuri), dar și sângele acestora este dulce. El constată (ca și Paracelsus, 1493-1541) că după evaporare urinei rămâne o substanță uscată, care are mirosul și gustul zahărului brun (în lucrarea „Experiments and observation on the urine in diabetes”, Med. Obs. Ing. 5: 298-316, 1776). El consideră că zahărul din urină provine din cel existent în sânge, sugerând pentru prima dată creșterea glucozei și în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și-a propus să obțină un extract pancreatic „pentru a trata glucozuria”. În paralel, însă, o serie de cercetători au atras atenția și asupra altor tulburări singulare înregistrate ocazional la pacienții diabetici. Astfel, în 1850, Ernst Brand (1827-1897), notează un miros ciudat al respirației unor pacienți diabetici cu forme severe de boală. Un miros de mere, de violete sau de cloroform fusese menționat în 1794 de Johann Peter Frank (1745-1821) și de Rollo în 1797. În 1857, Wilhelm Petters (1820-1875) demonstrează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
paralel, însă, o serie de cercetători au atras atenția și asupra altor tulburări singulare înregistrate ocazional la pacienții diabetici. Astfel, în 1850, Ernst Brand (1827-1897), notează un miros ciudat al respirației unor pacienți diabetici cu forme severe de boală. Un miros de mere, de violete sau de cloroform fusese menționat în 1794 de Johann Peter Frank (1745-1821) și de Rollo în 1797. În 1857, Wilhelm Petters (1820-1875) demonstrează că și urina unor astfel de bolnavi poartă același miros și că el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de boală. Un miros de mere, de violete sau de cloroform fusese menționat în 1794 de Johann Peter Frank (1745-1821) și de Rollo în 1797. În 1857, Wilhelm Petters (1820-1875) demonstrează că și urina unor astfel de bolnavi poartă același miros și că el se datorează acetonei. Faptul este confirmat în 1860 de Joseph Kaulich (1830-1886). În 1865, Carl Gerhardt (1833-1902) dezvoltă un test de determinare a „corpilor cetonici” folosind clorură ferică. În 1874, Adolf Küssmaul (1822-1902) descrie la pacienții cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a neglijării copilului în Marea Britanie, consideră că putem vorbi despre: abuz emoțional, abuz fizic și abuz sexual, tot așa cum putem vorbi despre neglijare emoțională, fizică și sexuală. Copiii neglijați fizic sunt ușor recognoscibili: prin igienă precară: sunt murdari, au un miros datorită faptului că hainele le sunt murdare; uneori au pediculoză, scabie, pe care le iau din mediile (grădiniță, școală) frecventate, dar care evoluează căci părinții nu se interesează de ei; prin starea de sănătate: au un aer nefericit, sunt bolnăvicioși
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creierul creează reprezentări interne ale lumii externe sau interne (din propriul corp, din propria viață psihică). O caracteristică a acestor reprezentări interne este aceea că „creierul creează și memorează asociații între unitățile de informație senzorială (de exemplu: imagini vizuale, sunete, mirosuri, poziții ale corpului și emoții) cu privire la un eveniment specific (de exemplu, o situație periculoasă), îngăduind individului să generalizeze informația senzorială de acum pentru aplicarea ei în raport cu evenimentele prezente sau viitoare”(Perry, 1999, p. 10). Când însă anumite conexiuni neuronale sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
împrejuru-i [al copacului] cu o pietoasă îngrijire, toate frunzele cele veștede, toate florile cele ofilite, toate poamele cele svântate și prin nimerita lor alipire la vechea tulpină să redea copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață; într-un cuvânt să reproducă ca printr-un farmec magnetic via imagine a splendorii primitive 69. Obiectele arheologiei, imediat tangibile, conținând încă viață în proprietățile lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui atracția pentru un câmp semantic omogen: umbra, verdeața, parfumul, mirosul, coloritul, rumeneala fac parte dintr-o clasă a aparențelor. E evident că Odobescu nu vizează o "viață" în sensul biografiilor exemplare care abundă în narațiunile istorice: viața marilor conducători, individualizată de fapte și conduite memorabile și transformată în legendă. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cari am legat capacul, s-a putut trage capacul pre jumătate pre patul ce-i pregătisem, în urletele de bucurie a satului întreg. Un profum agreabil s-a exhalat din sarcofagiu, ceea ce făcu pe mai mulți să zic: ce frumos miros! Această operațiune nu se mai văzuse aci de când este Celeiul 83. "Parfumul" e aerul trecutului, închis în mormânt ca într-o capsulă a timpului. Aproape tot ce urmărește Bolliac ține de marcarea prin vestigii a unei prezențe, oricât de neverosimilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
99. Câțiva ani mai târziu, în Câteva ceasuri la Snagov, Odobescu avea să evoce o "poezie a foamei". Se referea la farmecul pe care și cel mai modest meniu îl degajă sub presiunea stringenței fiziologice, prin amplificarea calităților imponderabile ale mirosului și gustului. "Oare nu e una din cele mai fericite însușiri ale spiritului omenesc de a poetiza orice lucru dupe placul său? În orice faptă, în orice stare a sa omul poate găsi comori de încântare"100. Acestui rafinat degustător
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
100. Acestui rafinat degustător al vieții i-a plăcut să pună literatura sub un semn al provizoratului. Pentru că, dincolo de registrul ludic, "poezia foamei" denumește un dublu dispozitiv de transfigurare a trăitului, care vizează atât calitățile perisabile și volatile al materiei (mirosul, gustul), cât și stările tranzitorii ale ființei (foamea). Poezia se găsește la intersecția a două "afecțiuni" temporale: e întâlnirea dintre ceea ce se pierde din textura "auratică" a lucrurilor lumii și ceea ce trece în dispoziția momentană a subiectului. De aceea, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
109 Ibidem, p. 160. În epocă, era o figură folosită frecvent pentru a evoca originalitatea estetică. O găsim la Aron Densușianu: "O literatură ce nu crește din propriul său pământ, ce nu are, ca să mă servesc d-o figură, verdeața, mirosul, sucul și sapoarea sau buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau drumul pe ei și, închipuiți-vă dacă puteți!, mirosul accentuat de faptul că acea cameră nu era aerisită din cauza păturilor din geam... leșinau oamenii! Asta i s-a petrecut și lui Chiorpec, despre care vă spuneam mai devreme. Era acolo și Mosanc 14 fostul șef al Vămii de la Iași
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că vine șeful de escortă!" "Hă!?" "Mă, vine șeful de escortă!" Îl scuturam, îi mai trăgeam vreo două palme, îl ridicam în picioare. Aduceam câte un braț de ceapă și mâncau ceapa aia de parcă erau roșii, ca să nu se simtă mirosul de țuică și să-și revină de la iuțeala cepii. Mâncarea lor ne-o dădeau nouă, astfel încât am dus-o nemaipomenit atunci cu montarea bornelor-bariere, că am făcut multe treceri din acestea. La un moment dat nu mai aveam acetilenă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]