15,607 matches
-
lagune din care cea mai mare este Laguna Szczecin ("Zalew Szczeciński", "Stettiner Haff"). Partea de est, afectată de vânturi, nu mai prezintă asemenea formațiuni, rămășițele lor fiind lacurile de coastă precum Lacul Łebsko sau Lacul Gardno și niște bancuri de nisip din care cel mai lung este Peninsula Hel. Orașele cele mai populate din regiune sunt Gdańsk, Szczecin, Gdynia, Koszalin, Słupsk, Stargard Szczeciński, Stralsund și Greifswald. Cuvântul "Pomerania" este un împrumut din denumirea latină desemnând această regiune. Denumirea latină este un
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de carbon, de asemenea nu trebuie folosite, deoarece magneziul arde în dioxid de carbon (formând oxid de magneziu MgO și carbon). Extinctoarele folosite trebuie să fie unele de clasa D, uscate sau focul se poate acoperi pur și simplu cu nisip.
Magneziu () [Corola-website/Science/299194_a_300523]
-
care face legătura cu insula Lombok. Băli este una dintre cele mai mari atracții din lume, turismul fiind industria de bază a locuitorilor. Insula este înconjurată de recifuri de corali, plaje albe (mai ales în partea sudică) și plaje cu nisip negru (în nord și vest). În 1995, statisticile arătau o populație de 2,9 milioane de locuitori - aproximativ 520 de locuitori pe km², iar în 2010 o populație de 3,89 milioane de locuitori. Se estimează că în prezent populația
Bali () [Corola-website/Science/299230_a_300559]
-
Se remarcă existența următoarelor dealuri: Dealul Bădeuți (circa 365 metri), Dealul Dolina (circa 441 metri), Dealul Burla (circa 438 metri) și Dealul Făgețel (circa 410 metri). Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de platformă (nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii) prin depozite cuaternare în partea de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava care traversează așezarea de la nord la est pe o lungime de circa 6 km. În partea
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
cailor, concerte și dansuri folclorice. Ocupațiile de bază ale locuitorilor sunt: agricultura, creșterea animalelor și prelucrarea produselor agricole; în ultimii ani dezvoltându-se și un mic sector economic privat, axat în principal pe prelucrarea cărnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastului și nisipului din bazinul râului Suceava, producția de materiale de construcție, turismul de tranzit, mică meșteșugărie, servicii de transport rutiere. În orașul Milișăuți funcționează două școli generale, două grădinițe, o bibliotecă publică, doi medici de familie, două cabinete stomatologice, o farmacie, un
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
de cultură, cămin cultural): Da (Cămine Culturale) - clădiri cu destinație comercială- 1 complex comercial - clădiri pentru funcțiuni administrative: 1 sediu Primărie 4.2 Resurse minerale Resurse minerale descoperite pe teritoriul comunei Permise de exploatare resurse minerale emise pe teritoriul comunei - nisip și pietriș - argilă - petrol - gaze naturale - ape minerale, ape termale, etcc Resursă minerală Societatea titulara a permisului de exploatare, Adresa, telefon, email Numele reprezentantului legal 5. RESURSE UMANE 5.1 Populația • Structura pe vârste și sexe a populației în anul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mânăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valente turistice de mare importanță, ce pot fi luate în considerație. Începând cu data de 16
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
că la agatârși legile se cântau, pentru a fi învățate pe dinafară. Poate același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii (Mela ÎI, 10; Servius în Verg., Aen. IV, 146). Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și zăcămintele de minereuri din zona Roșia Montană.
Agatârși () [Corola-website/Science/299950_a_301279]
-
râului, pana la altitudinea de 99 m atingând nivelul câmpiei care domina orașul. Din punct de vedere geologic, teritoriul orașului se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesica. La suprafață întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri și pietrișuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesica. La suprafață întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri și pietrișuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din piet. Împrejurimi:La aproximativ 25 km nord de orașul Roșiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, mărturie vie a "Pădurii Nebune" de odinioară. Conform recensământului efectuat
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
intensitatea ei actuală. Forța lui este cea care a spulberat romanul victorian, cu fecioarele lui fandosite și locurie lui banale și bine îngrijite; cărți lipsite de imaginație și violență. » Virginia Woolf remarcă: « Romanele lui Dostoievski sunt vâltori clocotitoare, furtuni de nisip rotitoare, vârtejuri de apă care șuieră și fierb și ne trag înăuntru » și « În afară de Shakespeare, nu mai e nimic mai fascinant de citit ». Franz Kafka îl consideră pe Dostoievski « rudă de sânge » ("blutsverwandt") și scrie "Procesul" sub influența unor romane
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
atacatorilor o platformă de pe care puteau trage de la înălțime asupra trupelor sau tancurilor inamice. Armata egipteană a luat prin surprindere pe toată lumea străpungând apărarea israeliană, (cu efectivele subdimensionate datorită sărbătorii de Iom Kippur). Cele mai multe baricade erau construite în principal din nisip, iar forțele egiptene au folosit tunuri cu apă alimentate din Canalul Suez pentru a le distruge. Soldații au traversat canalul în mici bărci sau pe plute gonflabile, într-o operațiune care a rămas cunoscută ca "Traversarea", reușind în scurtă vreme
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
salvează de la moarte pe acela pe care îl ura și îl făcea responsabil de despărțirea dintre el și Cosette: pe Marius. Mergând prin canalele Parisului, pe întunericul înfricoșător de acolo și prin mizeria de nedescris, și riscându-și viața în nisip mișcător, reușește să ajungă la o ieșire ținând în brațe trupul poate neînsuflețit al lui Marius. Acolo se întâlnește cu Thenardier, care nu îl recunoaște. În schimbul a treizeci de franci, el îi ajută pe cei doi să iasă din canal
Mizerabilii () [Corola-website/Science/299393_a_300722]
-
de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, având orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată pe latura de sud a incintei, era încadrată de ziduri groase
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
unui oraș împărțit în zone ale armatelor de ocupație și golit de comunitatea evreiască din epoca Imperiului austro-ungar, s-a mutat la Paris în 1948, unde a găsit și editorul primei sale colecții de poeme, „Der Sand aus den Urnen” („Nisipul din urne”). La Paris, în noiembrie 1951 a întâlnit-o pe graficiana Gisèle Lestrange, cu care s-a căsătorit la 21 decembrie 1952 în ciuda opoziției familiei aristocratice a Gisèlei. În următorii 19 ani, ei și-au scris peste 700 de
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
malul sudic al brațului nordic, vis-a-vis de cartierele Altona și St. Pauli. Malurile sunt legate prin poduri precum și prin tunelul vechi al Elbei și tunelurile noi. La nord și la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă ("Geest"), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă ("Marschland" sau "Marsch") din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
Malurile sunt legate prin poduri precum și prin tunelul vechi al Elbei și tunelurile noi. La nord și la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă ("Geest"), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă ("Marschland" sau "Marsch") din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri în care cartiere întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
de rifting și prin fenomene vulcanice de-a lungul dorsalei. Coasta de 4.970 de kilometri a Islandei este punctată de numeroase fiorduri, zone în care se află și majoritatea așezărilor. Interiorul insulei, , este o zonă rece și nelocuibilă, cu nisip, munți și câmpii de lavă. Marile orașe sunt capitala Reykjavík, cu orașele înconjurătoare , și , localitatea aflată în împrejurimi, unde se află aeroportul internațional, și orașul din nordul Islandei. Insula Grímsey de pe cercul polar de nord conține cea mai nordică zonă
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
cu vâscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor. Sticla de sodiu are compoziția aproximativă 6SiO·CaO·NaO. Se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă. Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe plajă, chiar și pe bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că, acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta se transforma în smalț, adică într-o peliculă subțire de sticlă. Ulterior amestecul din care se obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în producerea sticlei. Prin intermediul
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
era nevoie de o temperatură de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obținute cu tehnologia egipteană. Realizarea vaselor din sticlă se făcea cu mare greutate. La capătul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut și nisip, de forma dorită. Sticla fierbinte, vâscoasă, se turna pe o masă din piatră și se întindea cu altă vergea din fier. Apoi meșterul sticlar răsucea bila, făcând sticla vâscoasă să se lipească de ea, luând forma dorită. Procesul tehnologic era
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]