15,319 matches
-
în 1612. S-a bucurat de asemenea de un mare succes, opera fiind reeditată de șase ori numai în timpul vieții poetului. Este vorba de un "contrafactum" în care se amestecă proză și versuri de amor, luate din „"Arcadia"”, cu subiectele sacre. În această nuvelă pastorală se narează anumite episoade evanghelice relaționate cu nașterea Mântuitorului. Ca și „"Arcadia"”, opera conține o antologie poetică. S-au catalogat 167 poeme, cu caracteristici metrice variate. Precum și alte cicluri poetice, acesta scris de Lope la bătrânețe
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
pentru a-i obligă pe țărani să-și plătească toate contribuțiile pentru mănăstire. În 1237 a fost prezbiter. Lirica lui Berceo are drept unică tema pe cea religioasă, si se constituie în primul rând din hagiografii, adică scrieri despre elemente sacre relaționate cu viețile unor sfinți, în special cei venerați în mânăstirile unde a fost angajat. Capodoperă să este însă „"Milagros de Nuestra Señora"” („"Minuni ale Maicii Domnului"”). Berceo nu se afirma că un narator original, deoarece lucrează asupra textelor traduse
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
formează un grup numeros, unitar și distinct în patrimoniul cultural și istoric al umanității. Valoarea lor constă în primul rând din nota distinctă pe care o manifestă în ansamblu și numai în al doilea rând din exemple particulare. Între lăcașurile sacre de lemn din Europa sau din lume nu avem în România nici pe cea mai înaltă dintre ele, așa cum cred maramureșenii, nici pe cea mai veche, așa cum cred moldovenii, și nici cele mai multe, așa cum s-ar putea crede din modul superficial
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
de biserici au împărțit tainele lor în cel mai bun caz numai cu alți dulgheri de biserici din alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o elită distinctă, sprijinită de cler și de mireni, deopotrivă, în misiunea lor sacră. Până spre sfârșitul secolului 18 cheotorile netede, uzual numite și bisericești, nu au fost folosite la construcții profane în lumea satelor românești. Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
spre sfârșitul secolului 18 cheotorile netede, uzual numite și bisericești, nu au fost folosite la construcții profane în lumea satelor românești. Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în spațiul locuit. Trecerea la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
că înălțimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporție remarcată și la alte biserici de la începutul secolului al XVII-lea în Maramureș. Spre altar sunt trei uși iar în fața iconostasului există o solee ce marchează trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decroșat și încheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lățime și 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuțit care inițial au fost și mai mici. Butea bisericii din
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
citind Vedele, sau se odihnește la rădăcinile copacului, cu urciorul sau. L-am întâlnit pe servitorul venit să scoată apă pentru stăpânul său, iar gălețile noastre se zgârie reciproc în același puț. Apă pură din Walden se amestecă cu apă sacra a Gangelui."
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint la categoria „Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corala Mondială de la Graz, Austria, împreună cu SOUND. 2005 - în cadrul celei de- XI-a ediții a Concursului Internațional de Muzică Sacra de la Preveză, Grecia, a participat alături de corul SOUND și a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun dirijor al Festivalului și cu Medalia de aur; în luna noiembrie a aceluiași an, în calitate de director artistic, organizează, cu sprijinul Primăriei sectorului
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
facă atât universul cât și omul cu toate calitățile și limitele primite. Uneori credință religioasă poate fi caracterizată că un subtil amestec de încredere și așteptare rațională și afectiva, legată de o persoană cu calități deosebite, un obiect cu caracter sacru sau un eveniment sacru. Partea rațională a credinței religioase exprimă convingerea credinciosului în posibilitatea existenței sau apariției unui obiect, acțiune, individ sau însușire umană, depășind posibilitățile omului mediu, dar explicabile cu ajutorul cunoașterii științifice. Partea am spune mistica a credinței declară
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
și omul cu toate calitățile și limitele primite. Uneori credință religioasă poate fi caracterizată că un subtil amestec de încredere și așteptare rațională și afectiva, legată de o persoană cu calități deosebite, un obiect cu caracter sacru sau un eveniment sacru. Partea rațională a credinței religioase exprimă convingerea credinciosului în posibilitatea existenței sau apariției unui obiect, acțiune, individ sau însușire umană, depășind posibilitățile omului mediu, dar explicabile cu ajutorul cunoașterii științifice. Partea am spune mistica a credinței declară că posibile sau petrecute
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
Relieful Japoniei se caracterizează prin două elemente, muntele și apa, elemente de nedespărțit, combinate în artă în cele mai variate și spectaculoase moduri. Cel mai înalt munte, Fuji (3.776 m), astăzi un vulcan stins, reprezintă o emblemă, o prezență sacră, mândria japonezilor - cel mai des pictat, mai admirat și mai îndrăgit dintre toți munții lumii. Specific Japoniei este taifunul, denumire aplicată de niponi cicloanelor din zona lor. Sistemul medieval diviza Japonia în provincii (kuni), în număr de 84. În perioada
Geografia Japoniei () [Corola-website/Science/308203_a_309532]
-
Vedelor s-a văzut îngreunată, timp de mai bine de un secol, de elemente controversate precum Teoria invaziei ariene, teoria Afară din India și istoricitatea Mahabharatei, între altele. Cuvântul "veda" înseamnă „înțelepciune” sau „cunoaștere”. În termeni mai generali înseamnă „"Cunoaștere sacră, învățătură sfântă, scripturile hindușilor"”. Monier-Williams o definește mai exact ca „"Un număr de opere apreciate, care constituie baza primei perioade a religiei hinduse"”. Este derivat de la „vid-”, „a ști” în sanscrită. Ar putea fi însă derivat din cuvântul proto-indo-european "*weid-
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
adoptă calendarul chinez. Religia care a avut o influență considerabilă în Japonia medievală a fost budismul de origine indiană. Din budism s-a desprins zen-ul - cuvântul zen derivă din sanscrită (Dhyama) însemnând „contemplație”. Această ramură a budismului propune, în locul textelor sacre, atitudinea contemplativă care îl pune pe om în contact cu substanța absolută a lumii, a naturii. În urma reformei Taika, promulgată în anul 645, se aplică sistemul de organizare rurală, a familiei și sistemul de taxe chinez. Tot în această perioadă
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
„Nicolae Lungu” este o formație specializată în muzică sacră. Corul poartă numele compozitorului Nicolae Lungu. Cantarea corala armonico-polifonica După ce multă vreme muzica din Biserica noastră a fost exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
is no noble crown, well worn or even ill worn, but is a crown of thorns"” („"nu există nici o coroană nobilă, bine sau chiar rău purtată, dar este o coroană de spini"”). „Venerarea liniștii” este denumirea lui Carlyle pentru respectul sacru acordat stăpânirii de sine în vorbire, până când „"gândul s-a maturizat în liniște... a-ți ține gura închisă până când un înțeles o deschide"”. Este o doctrină neînțeleasă de mulți, aproape intenționat; pentru Carlyle, liniștea este pântecul din care se nasc
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
un tribunal, care, după ce a spus despre o persoană e respectabilă, a fost întrebat de judecător ce înțelege prin acel cuvânt; răspunsul martorului a fost : „"one that keeps a gig"”. Carlyle folosește de asemenea termenul „gigmanity” („gigmanitate”). "Hallowed Fire" ("Foc sacru") o definiție a creștinismului, a cărui „creștere și răspândire” s-a făcut luminând ce era sacru și divin în sufletul omului și arzând tot ce nu era "Mights And Rights" ("Puteri și drepturi") doctrina lui Carlyle conform căreia drepturile nu
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
ce înțelege prin acel cuvânt; răspunsul martorului a fost : „"one that keeps a gig"”. Carlyle folosește de asemenea termenul „gigmanity” („gigmanitate”). "Hallowed Fire" ("Foc sacru") o definiție a creștinismului, a cărui „creștere și răspândire” s-a făcut luminând ce era sacru și divin în sufletul omului și arzând tot ce nu era "Mights And Rights" ("Puteri și drepturi") doctrina lui Carlyle conform căreia drepturile nu sunt nimic până când nu ajung puteri; de-abia de atunci sunt drepturi "Pig-Philosophy" ("Filozofie de porci
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
aproape de Eternitate decât suntem deja; Timpul Prezent, cel mai recent născut al Eternității, fiind copilul Trecutului, cu tot binele și răul său, și părinte al întregului viitor, spre a cărui realizare (v.Mat. xvi.27) este prima și cea mai sacră datorie a tuturor epocilor să contribuie, și în special a liderilor din fiecare epocă, este singura modalitate prin care se stabilește o legătură cu Eternitatea
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România . Proclamând Unirea, el ținea în mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unirea și-a luat licență în drept la Universitatea din Iași și doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
și să părăsească ținuturile Brabantului, pentru a reveni în cetatea Graalului, Montsalvat. Lohengrin vine din „Imperiul Graalului” pentru a cunoaște omul și toată frumusețea acestuia, însă, dezamăgit, se reîntoarce în lumea în care nu există pasiuni răvășitoare, ci numai puritate sacră. Cavalerul se alătură poporului brabant spre a-l ajuta în lupta împotriva dușmanului, cu condiția ca acesta să nu-i ceară să-și dezvăluie identitatea, și este acceptat, căci avându-l alături, locuitorii își simțeau puterile miraculos sporite, ca un
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
trăi conform menirii sale. Eroul vine din Cetatea Graalului, unde sunt păstrate lancea care a străpuns trupul lui Isus și potirul din care acesta ar fi băut la Cina cea de Taină. Tradiția spune că Graalul ar fi o cupă sacră, realizată de îngeri din smaraldul desprins de pe fruntea lui Lucifer la cădere, după care, potrivit tradițiilor creștine, Iosif din Arimateea a adunat sângele lui Isus din rana provocată de centurionul roman Longinus. Graalul ar fi fost păstrat într-un loc
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
acea vreme) cu titlul " Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala".[2] · Din 2001 este coordonator al "Seminarului de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor și Ideologiilor", un grup de cercetare și dezbatere destinat tinerilor cercetători. Este președinte al SACRI. · 2004 - 2007 a fost pentru un mandat șeful Catedrei de Filosofie Sistematică, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”. Pentru perioada 2005 - 2006 a îndeplinit și mandatul de șef al Departamentului de Filosofie. · 2005 a primit Premiul Academiei Române · Din 2013
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
că fundamentalismul religios nu este un fenomen de ”renaștere spirituală” sau de revenire a religiosului, ci un fenomen de manifestare a unor ideologii politice prin intermediul imaginarului și al limbajului religios. Avînd în vedere analizele lui Sandu Frunză care relevă dialectica sacrului și profanului în care se înscrie, pe de o parte, fenomenul tranformării ideologiilor moderne în religii secularizate, iar pe de altă parte fenomenul metamofozării religiilor în ideologii politice, Ciprian Lupșe constată că ”analiza dialecticii, a „balansului“ contemporan între teologie și
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]