19,182 matches
-
cu siguranță. O stare de încremeneală lasă loc istoriilor care fascinează și țintuiesc locului toate ființele nevinovate ce-i trec pragul. Pentru că fantomele trecutului continuă să bântuie nestingherite, iar asta îl enervează pe mai marele Destinat (da, acesta e numele stăpânului de la Castel), un copil trebuie să dispară, o tânără să se sinucidă, iar restul, adică cei vii, să-și omoare timpul cu ignorarea adevărului. Dacă vreți - deși e taman o asociere citadină - e ca atunci când, într-un oraș (fără farmec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
intelectualii incomozi. Și, din câte se pare, se temeau permanent de ei. Adică de forța cuvântului lor. De ce se temeau? Care era puterea ascunsă a intelectualilor? Am văzut de câteva ori la televizor dezbateri în care erau invitați intelectuali autentici, stăpâni pe ideile și discursul lor, laolaltă cu politicienii lătrători și găunoși. Prima dată m-am așteptat să-l văd pe politicianul mediocru zdrobit sau măcar zdruncinat de forța intelectualului. Spre dezamăgirea mea, omul politic a ieșit din emisiune ferm și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
În celebrul român 1984 al lui George Orwell apare limba newspeak din statul totalitar Oceania, o engleză simplificată într-atît încît să facă imposibilă exprimarea ideilor subversive și să suprime libertățile individuale. J.R.R. Tolkien, în celebra să opera de ficțiune intitulată Stăpînul inelelor, creează limbi imaginare precum quenya, sindarin și black speech. Klingoniana, creeată de Marc Okrand pentru filmele din seria Star Trek este și cea mai cunoscută (are un dicționar tipărit în peste 300 de mii de exemplare și chiar o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
epocă în care relațiile feudale erau deja stabilite, domnul având autoritate de a întări sau de a retrage dreptul de stăpânire asupra moșiilor și satelor. Orice cumpărare sau donație de pământ trebuie întărită prin hrisov domnesc, deoarece domnul era considerat stăpânul întregii țări. Vechimea satelor din comună (Vatra, Hudești și Mlenăuți) este confirmată și de existența unor denumiri de locuri folosite din cele mai vechi timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-se la orașele, târgurile și cetățile moldovene, arăta: „E foarte posibil ca unii dintre martorii actelor domnești din secolele XIV-XV, desemnați prin numele lor și al localităților unde ședeau, să nu fie numaidecât dregători din aceste localități, ci boieri sau stăpâni de moșii avându-și reședința acolo. Dacă „Ștefan de Hotin, menționat la 3 februarie 1397 este după toate probabilitățile pârcălabul cetății respective, în schimb Isaia de la Baia, menționat în actul de la 19 septembrie 1436 se numește așa pentru că își are
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudești (o așezare comună ), Mlenăuți și Bobeștii de Jos. Vetrele satelor au suferit transformări în legătură cu stadiul de dezvoltare economică, socială și juridică a terenurilor. Inițial aceste așezări umane erau așezări mici cuprinzând un număr redus de familii grupate aproape de casele stăpânilor de pe moșiile respective. Pe măsura trecerii timpului, s-a trecut la folosirea terenului în mod liber, apoi la împărțirea lui în părți succesorale inegale, repartizându-se pe familii după frății mai mari, iar în cadrul familiei pe frății mici și pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dicționarul geografic al județului Dorohoi se arată că:Vatra este sat pe moșia Hudeștii-Mari cu 198 familii,946 suflete și bună situație. Este cel mai vechi sat de pe moșie. Așezările sătenilor sunt în mare parte bune cu livezi și grădini. Stăpânul moșiei nu locuiește în sat. Biserica e mică de lemn cu patronul Adormirea. Nu se știe de cine a fost construită, însă a fost restaurată în 1827 de Iordache Costache Boldur-Lățescu. Sătenii împroprietăriți cu 392 ha pământ. în MDGR, vol
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
explică de ce iazurile se înșirau la rând pe cursul aceleiași ape, unul după altul. Sătenii aveau nevoie de mori, să macine meiul, grâul și mai târziu porumbul și se bucurau atunci când mai adăugau la hrana lor și câte un pește. Stăpânii satelor aveau în iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea iazurilor se făcea numai de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ale plantelor medicinale care și în perioada actuală sunt foarte utile pentru populația satului nostru și sunt la îndemâna tuturor. în trecutul îndepărtat al satului, pe lângă alte nenorociri a existat și o epidemie de holeră în anul 1866. Boierul care era stăpânul satului de atunci a luat o serie de măsuri ferme. Au fost săpate două șanțuri lungi, largi și adânci la Mlenăuți și la Vatra. în ele s-a pus apă multă și s-a turnat var nestins. O asemenea groapă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înmormântare, au spus că l-au găsit într-o magazie și avea urechile roase de șobolani. Un vecin de-al nostru, Costache a Ursului a vândut casa și grădina lui Minciună Simion pentru un sac de făină de porumb. Noul stăpân și-a luat casa în primire și s-a mutat în ea. Unii culegeau lobodă porcească și o fierbeau. Mâncau fiertura, dar se umflau și mureau. Nu era nici vorbă de medic sau de agent sanitar atunci. în 1947, vara
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oi veni N-are cin-mă sfătui. Pe mata nu te-oi vedea N-are cine mă-ndruma. Tătuțâcă, vorbă dulce Nu ne lăsa și te duce! Tătuțâcă, vorbă bună La mata lumea s-adună Plângeți flori, plângeți păreți Fără stăpân rămâneți.” ”Scoală, scoală mămuță, scoală Că ți-o fi destul de-aseară Și deschide ochișorii Și ți-i vide toți feciorii Și deschide gurița Și-i vorbi cu noi ceva Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bună se cunoaște de dimineață; Vulpea când najunge la struguri zice că sunt acri; Vine el drăguș la căuș; Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face; La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul; Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură; Vrabia mălai visează și calicul praznic; Ce-și face omul cu mâna lui, nu i-o face nimeni; Cine a murit ieri îi pare rău azi; Ce ți-e scris în frunte ți-e pus; Goliciunea înconjoară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și apă. Și dacă moșia Hudeștii-Mari a aparținut din vechime unor mari familii de boieri care mai întotdeauna erau în sfatul țării și prin apropierea domnilor cu diferite funcții, populația din toate așezările hudeștene trebuia să răspundă prezent la chemarea stăpânilor moșiei și în sprijinirea domnitorului pentru apărarea gliei străbune. încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, stăpânul moșiei era Druja Hudici, mare vornic pe lângă domnitorul țării. Iațco Hudici și Petru Hudici au fost mai mult timp membrii în sfatul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau în sfatul țării și prin apropierea domnilor cu diferite funcții, populația din toate așezările hudeștene trebuia să răspundă prezent la chemarea stăpânilor moșiei și în sprijinirea domnitorului pentru apărarea gliei străbune. încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, stăpânul moșiei era Druja Hudici, mare vornic pe lângă domnitorul țării. Iațco Hudici și Petru Hudici au fost mai mult timp membrii în sfatul domnesc. Prin femei, moșia Hudeștii-Mari a trecut în stăpânirea familiei Movilă, familie care a urcat pe tronul Moldovei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1891, N. Filipescu-Dubău arăta că: Vatra este sat pe moșia Hudeștii-Mari cu 198 de familii, 946 de suflete și bună situație. Este cel mai vechi sat de pe moșie. Așezările sătenilor sânt în mare parte bune cu livezi mirositoare și grădini. Stăpânul moșiei nu locuiește. Sătenii împroprietăriți, au 392 ha pământ. Faptul că este cel mai vechi sat de pe moșie este confirmat și de multiplele descoperiri de obiecte și fragmente de obiecte materiale găsite întâmplător de oameni, dar mai ales de către elevii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
D-tru Brahă (1857); căpitan Gh. Giosanu căsătorit cu Maria Gherghel (1876); Leon Balasinovici (1892). La 1756 satul și moșia Mlenăuți au devenit proprietatea căpitanului de Dorohoi, slugerul Toader Manole de la care Mlenăuților li s-a spus și Manolea, după numele stăpânului. în catagrafia din 1772-1773 satul Mlenăuți era proprietatea mazililor Tudor Manole, Simion Cazacinschi, Ioniță Luțchi. Avea 52 de case în care trăiau 30 moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
simplificării în discursul didactic, Dospinescu, 1998, p. 135. 47 Cf. Meyerhold, apud Hubert, 2011, p. 277. 48 Cf. Hubert, 2011, p. 277: "Regizorul acestui "teatru al liniei drepte" își comunică reflecțiile pe care i le inspiră opera autorului care este stăpân pe interpretarea sa. Spectacolul se naște atunci din întâlnirea a două sensibilități care se exprimă în întreaga lor libertate: arta actorului și imaginația spectatorului. În acest "teatru teatral", spectatorul joacă rolul esențial de "cel de-al patrulea creator"". 49 Am
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
HONG KONG, O METROPOLĂ ÎN STIL ASIATIC Hong Kong-ul a fost locuit din antichitate ca lăcaș al piraților timp de multe sute de ani. Apoi a fost ocupat de către chinezi și începând cu anul 1841 de către englezi. Japonezii au fost stăpâni pe Hong Kong puțin timp, între 1941 și 1951. Cu mult timp înainte, în 1842 Marea Britanie a obținut de la chinezi controlul insulei Hong Kong în scopul construirii unui port pentru navele britanice de comerț. Concesionarea pe 99 de ani (în 1898) a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
fanilor teoriei conspiraționiste, FMI și Banca Mondială preferă cucerirea cu arma economică. Strategii oculți ai noului imperiu global ar fi "asasinii economici", grupați sub masca prestigioasă a "Fondului Monetar Internațional". Există mai multe tehnici de manipulare aplicate abil de noul stăpân mondial. Cea mai utilizată se pare că este cea a căutării țărilor atinse mortal de virușii crizei mondiale. Important este ca acea țară să aibă resurse (naturale și umane). Apoi se "negociază" un împrumut consistent al respectivei țări de la Banca
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Surprinsă noaptea, în timpul straniului ritual, Demeter și-a manifestat public dezamăgirea față de ignoranța oamenilor și a dispărut brusc din lumea lor. Or, în cazul proorocului Ilie avem de-a face, poate, cu un act de inițiere reușit. Ilie va fi stăpânul focului și nu va muri. Conform tradiției veterotestamentare, energicul profet fost ridicat cu trupul la cer. Un alt sens al sărbătorii Sfântului Ilie ar fi cel politico-religios. Știm că Ilie s-a răzvrătit împotriva politicii regelui Ahab. Acest oficial al
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a devenit astfel o teofanie pozitivă sau negativă, după expresia lui Mircea Eliade. În sfârșit, un ultim sens al sărbătorii de astăzi ar fi cel cultural. Ridicat cu trupul la cer în celebrul "car de foc,, Sfântul Ilie a devenit stăpânul ploilor. Și astăzi manipulează dezinvolt, cu aprobare divină, toate fenomenele meteorologice. Mentalul social tradițional românesc mai păstrează încă amintirea puterilor acestui proroc din Tesba sub forma unor credințe populare și superstiții. Sfântului Ilie i se asociază alți specialiști necanonici ai
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
vampirii, dovlecii și măturile zburătoare, acestea sunt personajele în vogă ale Halloween-ului postmodern. Urmează apoi balurile mascate, cinele "sângeroase" și, desigur, "ospățul Contelui Dracula". Pentru prima dată, acesta a fost servit de Halloween la castelul Bran, chiar în prezența "Întunecatului Stăpân". În alte locuri din țară, programul special pregătit de Halloween a continuat cu programe speciale în piscine, saune și săli de fitness. Nu au lipsit nici concursurile cu demoni cool și spectacole de superbă muzică irlandeză. La limită, totul devine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]