16,850 matches
-
om exultă că se întoarce în ceruri, animalul din om atârnă mult mai greu, în aceste condiții. În mijlocul catastrofei numai sfinții sunt generoși, și poate că nici ei nu sunt întotdeauna. Oricum, într-o piesuță de teatru ratată, din prima tinerețe, spuneam și demonstram poetic că un om moare de fapt atunci când îngerul părăsește corabia trupului și îl lasă pe animal la timonă. Sănătatea, armonia interioară, fericirea în ultimă instanță, sunt rezultanta înțelegerii dintre înger și animal, în care îngerul este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cerească Tu, mi-ai zis: Și Atotputernicul a toate! Noi să adunăm, Cât anii tineri ni-s. Cu rugă, osteneală, fapte bune. Căci vine, iată vine, iarna vieții Și atunci noi, nimic nu mai putem Ce-am adunat, din anii tinereții E singura comoară... a vieții. Părinte bun și blând Adesea m-ai luminat. Cuvântul bun, ce mi l-ai dat. Călăuză zeci de ani mi-ai fost De multe ori, Sarcina păcatelor, mi-ai ușurat. Și-un glas În conștiință
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ne Îndreptăm? Liturghia am lăsat, De porunci Noi am uitat, Și cu toții alergăm În afaceri ne băgăm Cât mai mult să câștigăm Viață bună să avem Confort și lux mare Vinul gâlgâie-n pahare Pe furiș viața s-a dus Tinerețea s-a ascuns Bătrânețea-i haină grea N-o poftește nimenea Și-a rămas la mine-n casă, Să dorm noaptea nu mă lasă, Gânduri, gânduri tot mereu: Ce-am făcut o viață eu? Zeci de ani cât am trăit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aniversar (se împlineau atunci 80 de ani de activitate) ? După alți 50 de ani, prologul acesta ar suna complet diferit. Trecătorii grăbiți văd, în spatele Pieței agroalimentare Nicolina, un teren viran. Cei tineri trec nepăsători și doar cei trecuți de prima tinerețe se opresc de multe ori, privesc în gol, iar uneori o lacrimă stingheră scapă din strânsoarea pleoapelor. Sunt printre cei puțini ce își mai amintesc de perioada de glorie a fabricii, ce ocupa cândva hectarele acum pustii. Fiindcă, într-adevăr
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de liderii comuniști (Ilie Pintilie și Gheorghe Gheorghiu-Dej) în organizarea mișcărilor muncitorești. Mai interesante sunt relatările care oferă informații despre martori. De exemplu, Mihai Crivei, unul dintre liderii sindicatului de la Nicolina, își începea povestirea cu o scurtă istorie a propriei tinereți: din 1917, a fost ucenic în Atelierele din Galați, apoi membru al U.T.C., arestat de Siguranță și, în cele din urmă, a ajuns la Iași. După un stagiu militar finalizat în 1928, a fost angajat ca montator la Atelierele
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
grea acuma. Chiar o căsătorit și el un copil, îs datoare, c-o fost și el la mine. Faci, nu faci împrumut și tot nu ne lăsăm și nu ne părăsim. S. P.: - Asta-i foarte important. A.M.: - Că, din tinerețe până în jur de 45 de ani, am lucat împreună... nu se putea să ne lăsăm acuma. Mulți, chiar dintre noi, au mai dispărut. S. P.: - Dumnezeu să-i odihnească. Mulți ? A.M.: - Mulți, chiar mulți, chiar ne mirăm când auzim „uite
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și eu am stat mai mult la bunica. R. A.: - Ce poziție ocupa familia dumneavostră în cadrul comunității ? C. G.: - Tatăl meu era diriginte de poștă, iar maică-mea, o perioadă de timp, o fost telefonistă, în cealaltă perioadă, casnică. R. A.: - În tinerețe, ce studii ați urmat după școala primară și după gimnaziu? C. G.: - După gimnaziu, am venit și am dat examen de admitere la Liceul „Costache Negruzzi”, din Iași, era Liceu Internat, trebuia să stau la internat obligatoriu, după terminarea liceului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Moldovei. Avea o vastă cultură; era idealist, știind a vorbi și a scrie în 11 limbi clasice și europene, iar la maturitate a scris numeroase lucrări. A fost primul istoric român. La urcarea pe tron, boierii erau îngrijorați, pentru că în tinerețe, în timpul domniei fratelui său, Antioh Cantemir (domn între anii 1695-1700, 1705-1707), „era atunce nerăbdătoriu și mânios, zlobiu la beție, și-i ieșisă numele de om rău. Iar acmu viind cu domnia, nu știu să-și piiardă numele cel rău [...]. Că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
realizată canalizarea localității. La început de secol, presa sesiza publicul hușean asupra unor dificultăți de aprovizionare, acuzând autoritățile, conform tradiției. De pildă, în 1905, primarul D. P. Andriescu era făcut vinovat de urcarea prețurilor la carne: „își petrece mai mult tinerețele pe la București, iar ajutorul său D-l Tomiță Chisacof să face că n-aude, nici vede ... De pe urma însă acestei indolenți sufere obștia fiind pusă la dispoziția evreilor casapi de a urca prețurile după bunul plac și de a fi în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
După 23 august 1944, a deținut funcția de rector al I.M.F. Cluj. În perioada 1951-1965, a funcționat în cadrul I.M.F. Iași. Prof. dr. Mihail Kernbach a fost una din personalitățile de seamă pe care le-a dat Hușul, orașul copilăriei și tinereții sale. A decedat în 1976, întreaga-i viață fiind dedicată medicinei și adevărului. Printre refugiații veniți la Huși în toamna anului 1916 s-au aflat poetul și matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), cărturarul și omul politic Onisifor Ghibu, scriitorul Th.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Havanei, ocupând locul 9 într-o listă cu cele mai vândute 100 băuturi din lume. ("Giraldilla" își are originea în primele decenii de după descoperirea Cubei, pe la 1539, fiind o frumoasă Doña Ines, soția guvernatorului Cubei, plecat în căutarea "elixirului eternei tinereți". Doña Ines l-a așteptat, înlocuin-du-l la conducerea Insulei, neaflând că soțul murise în 1542 în teritorii străine.) Mărci noi: Caney, primul produs de după Revoluție, Mulata, Arecho, Legenda-rio, Santero, Varadero... În funcție de vechime și sortiment, "Havana Club", dar și celelalte mărci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și rechemați în 1990, fusesem "vecini" în misiune, el la Buenos Aires, eu la Rio de Janeiro... Când m-a sunat eram la Iași, la "locuința mea de vară" din spatele Grădinii Copou, Iașul fiind pentru mine și soție locul copilăriei, adolescenței, tinereții, studiilor universitare... De la încheierea misiunii la Montevideo, în octombrie 2005, eram "tânăr pensionar", fusesem ales vicepreședinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră, publicasem, conform zicalei că "tot românul s-a născut poet" 3 plachete de versuri și finalizam un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Cubei. La aflarea știrilor privind starea sa de sănătate, cei care nu reușiseră cu cele "638" de lovituri, au avansat "speranțe de supraviețuire" de 6-9 luni "maximum"! Cu o constituție robustă, fost jucător de baschet și de beisbol (curtat în tinerețe și de echipele profesioniste americane) Fidel și-a revenit spectaculos, reluând seria "Reflecțiilor" în "Granma", întâlnirile cu unii prieteni și lideri politici, iar mai recent, la 13 iulie 2010, a reapărut și la televiziune în cadrul unui program. Asupra "speranței sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
erau respinși, aci Sarrail ataca, aci soseau rușii în număr mare și îi apucau pe la spate. În ziua de 21, ne sosește într-o fugă Niculae Pillat, care, nevăzând și neauzind decât cele din cartierul regimentului lui și cu încrederea tinereții, era plin de iluzii: germanii trebuiau să fie masacrați într-o ofensivă generală dată de generalul Prezan, sigur de victorie! Din fericire, bietul băiat plecă la repezeală înapoi la cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
După cum în trecut și tatălui vostru, prin toate suferințele, atentatele, cuțitele, revolve rele, la sfârșit, cauza cea sfântă pentru care s-a sacrificat i-a izbutit și a putut și el să-și vadă realizate cele mai scumpe visuri ale tinereții lui. Și tu ai un glonț în spatele tău și câte săgeți în inimile voastre de buni români, care vă iubiți țara cu sinceritate și [sunteți] capabili de orice sacrificiu. Sper, scumpii mei, că veți avea feri cirea să vă vedeți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care avea asupră-i un mare ascendent nu numai prin prestigiul tinereții ei, dar și prin inteligența, seriozitatea, ponderația și cultura virilă a spiritului său. Se deosebea cu totul de femeile ei contemporane de aici, era în curent cu chestiunile mari din străinătate, citea filozofie și, de păcătuia prin ceva, era tocmai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atunci G. Philippescu era în vârstă, lovitura ar fi fost strașnică și femeia conștiincioasă și leală ce era Lydia nu s-ar fi împăcat cu ruperea legăturilor de recunoștință ce contractase cu acela care îi dăduse toate bunurile lumești în schimbul tinereții ei. Diplomatul plecă, peste câtva timp se uitaseră, G. Philippescu muri, nevasta, după un doliu de patru ani, își reluă viața ei lumească, dar de veci singuratică. Doamna Olga Maurojeny devenise marea doamnă de onoare, datorită regelui pe care îl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mă gândesc la Florica - și cât de des! - ca la unul din scumpii mei morți. Florica făcea parte din familia noastră. Nu era numai cadrul în care se evoca întreaga viață așa de dulce a copilăriei, așa de veselă a tinereții, dar uneori mi se părea că trăiește, că are un suflet plămădit din sufletele noastre, ale tuturor, ale celor morți și ale celor vii. După moartea mamei, când s-au stabilit acolo Ionel cu Eliza, deși cunoșteam simțimintele ei ostile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bună este prezența lui I. Antonescu la armată, aviație, armament, marină. Toți ceilalți, gardiști rudimentari, cu bune in tenții, poate, dar fără nici o pregătire, fac, oriunde apar în exercițiul funcțiunilor lor, efectul cel mai trist și chiar ridicol, deși nu tinerețea le poate fi o scuză, căci nu mai sunt tineri, ba chiar unii, ca Brăileanu, om în vârstă. Leon, care în ministerul pre cedent ducea 4 ministere - Finanțe, Economie Națională, Agricultură și Domenii - și declara cu o naivă inconștiență că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe căderile altora. * Una e să cazi pe pârtia de schi, alta de pe scaunul puterii. * Unele căderi înseamnă pierderea capului; altele - pierderea privilegiilor. * Unii cad în gol, alții cad în... plin. * În mod fatal, orice urcuș are ca alternativă coborâșul. * Tinerețea nu e o virtute, ci un atu. * Bătrânețea nu e un handicap, ci o stare. * Voturile necontrolate produc surprize neplăcute. * Nici un scandal nu se iscă din senin. * În politică, onoarea și demnitatea sunt doar vorbe goale. * Partidele împart țara în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de fericita conjuncție a unei structuri psihice sănătoase cu extraordinara lui erudiție, ca și de cursurile în care se întrevedea, la tot pasul, această îmbinare armonioasă. A fost un unicat, un om irepetabil, mort bătrân, dar lovit, cumva, în plină tinerețe intelectuală. Personalitatea studentului medicinist* Spuneam în tableta anterioară că pentru a-l descrie pe medicinist, student care, datorită specificului studiului, se particularizează oarecum de masa studențimii universității ieșene, voi reproduce câteva din însemnările lui Gheorghe Năstase, unul dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de destinul medicinii ieșene, pe care a onorat-o ca profesor de chirurgie timp de peste patruzeci de ani. Gheorghe Chipail s-a născut în 1903, la Trușești, Botoșani, a urmat cursul secundar și facultatea la Iași, distingându-se, din prima tinerețe, ca element de elită cu o manifestă opțiune pentru chirurgie. Ca student (și preparator) face parte din cercul științific organizat de celebrul anatomist Gr. T. Popa și debutează în chirurgie în clinicile conduse de profesorii Anghel și Hortolomei. Ulterior, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Medicină și a fostului Institut de Medicină și Farmacie, căruia i-a închinat talentul, omenia și deosebita sa hărnicie. Nu ne putem imagina nici actuala clinică (institut) de gastroenterologie, nici medicina din Iași fără imaginea sprintenă, ageră, de o tinerețe superbă, purtată până târziu, a profesorului Constantin Strat. ALEXANDRU DOBRESCU În urmă cu puțin timp, Fundația "Prietenii Iașului Emil Alexandrescu" a organizat o conferință despre profesorul dr. Alexandru Dobrescu, reputatul dermatolog. Era o zi cenușie de iarnă ce nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
după douăzeci de ani, Symposionul, dânsul, autorul zilelor Symposionului, om de o controlată măsură a vorbelor, mi-a spus: Da, a fost o bucată frumoasă de viață". Da. Așa ar trebui să păstrăm în minte, nu cu nostalgia unei fugace tinereți, ci cu satisfacția de a fi avut, aici, la Facultatea de Medicină, între 1969 și 1972, cea mai interesantă, cea mai frumos alcătuită și cea mai curajoasă revistă studențească dintre cele care apăreau în mediul academic al timpului. Îmi controlez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
meu de obârșie. Fapt este că Benador, deși născut într-un sat din Bucovina, se considera și el brăilean, și chiar era, la urma urmei, din moment ce copilărise la Brăila, făcuse acolo școala primară, petrecuse tot acolo o parte din anii tinereții. În plus de asta, tot la Brăila debutase ca publicist și scriitor, prin colaborări la gazetele locale și prin tipărirea la o editură brăileană a volumului de teatru 5 acte. Cota simpatiei pe care Benador mi-o acordase instantaneu, în virtutea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]