144,219 matches
-
12 intelectuali, 4 lideri militari, 3 preoți, 3 negustori și 4 aveau alte ocupații. Adunarea a votat o serie de documente, cel mai important fiind "Constituția Provizorie a Greciei" ("Προσωρινό Πολίτευμα της Ελλάδος"), care includea de asemenea Declarația de Independență. Adunarea a ales pe 15 ianuarie 1822 un consiliu executiv format din 5 membri, prezidat de prințul Alexandros Mavrocordatos. Cei cinci membri ai consiliului au numit primul guvern cu 8 ministere. Primul legislativ a avut 33 de membri. O caracteristică importantă
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
pe 15 ianuarie 1822 un consiliu executiv format din 5 membri, prezidat de prințul Alexandros Mavrocordatos. Cei cinci membri ai consiliului au numit primul guvern cu 8 ministere. Primul legislativ a avut 33 de membri. O caracteristică importantă a Primei Adunări Naționale a fost faptul că în Constituție nu s-a făcut nicio referire la Filiki Eteria, deși Demitrios Ipsilanti, fratele lui Alexandru Ipsilanti, reprezentant oficial al Eteriei, a fost numit președintele Parlamentului, un organ controlat însă de liderii locali eleni
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
fost faptul că în Constituție nu s-a făcut nicio referire la Filiki Eteria, deși Demitrios Ipsilanti, fratele lui Alexandru Ipsilanti, reprezentant oficial al Eteriei, a fost numit președintele Parlamentului, un organ controlat însă de liderii locali eleni. A doua Adunare Națională de la Astros (în limba greacă:Β' Εθνοσυνέλευση στο Άστρος) a fost corpul legiuitor al revoluționarilor eleni în timpul Războiului de Independență împotriva Imperiului Otoman. Adunarea a fost convocată la Astros între 29 martie - 18 aprilie 1823 sub președinția lui Petros
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
a fost numit președintele Parlamentului, un organ controlat însă de liderii locali eleni. A doua Adunare Națională de la Astros (în limba greacă:Β' Εθνοσυνέλευση στο Άστρος) a fost corpul legiuitor al revoluționarilor eleni în timpul Războiului de Independență împotriva Imperiului Otoman. Adunarea a fost convocată la Astros între 29 martie - 18 aprilie 1823 sub președinția lui Petros Mavromichalis. Cea mai importantă sarcină a acestei Adunări a fost revizuirea Constituției adoptate la Epidaurus în 1822 de către reprezentanții aleși la Prima Adunare Națională. Noua
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Εθνοσυνέλευση στο Άστρος) a fost corpul legiuitor al revoluționarilor eleni în timpul Războiului de Independență împotriva Imperiului Otoman. Adunarea a fost convocată la Astros între 29 martie - 18 aprilie 1823 sub președinția lui Petros Mavromichalis. Cea mai importantă sarcină a acestei Adunări a fost revizuirea Constituției adoptate la Epidaurus în 1822 de către reprezentanții aleși la Prima Adunare Națională. Noua constituție aprobată pe 13 aprilie, numită „Legea Epidaurus” pentru a sublinia continuitatea legii fundamentale, s-a dovedit mult mai bine fundamentată din punct
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Imperiului Otoman. Adunarea a fost convocată la Astros între 29 martie - 18 aprilie 1823 sub președinția lui Petros Mavromichalis. Cea mai importantă sarcină a acestei Adunări a fost revizuirea Constituției adoptate la Epidaurus în 1822 de către reprezentanții aleși la Prima Adunare Națională. Noua constituție aprobată pe 13 aprilie, numită „Legea Epidaurus” pentru a sublinia continuitatea legii fundamentale, s-a dovedit mult mai bine fundamentată din punct de vedere legal decât precedenta lege fundamentală. Ea asigura puteri crescute ale legislativului față de executiv
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
nu doar a etnicilor greci, a libertății presei precum și abolirea scalviei. Noua constituție a marcat încetarea existenței guvernelor regionale. În schimb, constituția a păstrat prevederea termenului anual de existență a ramurilor administrative, aceasta din cauza creșterii neîncrederii dintre politicieni și militari. Adunarea Națională a votat o nouă lege electorală prin care dreptul la vot a fost acordat „bărbaților”, nu ca până atunci „seniorilor”, iar vârsta legală pentru exercitarea dreptului de a alege a fost coborâtă de la 30 la 25 de ani. A
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
a votat o nouă lege electorală prin care dreptul la vot a fost acordat „bărbaților”, nu ca până atunci „seniorilor”, iar vârsta legală pentru exercitarea dreptului de a alege a fost coborâtă de la 30 la 25 de ani. A treia Adunare Națională de la Troezen (în limba greacă:Γ' Εθνοσυνέλευση της Τροιζίνας) a fost convocată în timpul fazelor finale ale Războiului de Independență. A treai Adunare Națională a fost convocată cu întârziere pentru mijlocul lunii aprilie 1826 la Piada, dar și-a întrerupt
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
pentru exercitarea dreptului de a alege a fost coborâtă de la 30 la 25 de ani. A treia Adunare Națională de la Troezen (în limba greacă:Γ' Εθνοσυνέλευση της Τροιζίνας) a fost convocată în timpul fazelor finale ale Războiului de Independență. A treai Adunare Națională a fost convocată cu întârziere pentru mijlocul lunii aprilie 1826 la Piada, dar și-a întrerupt ședințele ca urmare a cuceririi orașului Missolonghi de către turci. Încercările de convocare a unei noi Adunări în toamna aceluiași an au eșuat datorită
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
finale ale Războiului de Independență. A treai Adunare Națională a fost convocată cu întârziere pentru mijlocul lunii aprilie 1826 la Piada, dar și-a întrerupt ședințele ca urmare a cuceririi orașului Missolonghi de către turci. Încercările de convocare a unei noi Adunări în toamna aceluiași an au eșuat datorită neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni. În schimb, au fost convocate două adunări rivale la Aegina și Kastri. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
1826 la Piada, dar și-a întrerupt ședințele ca urmare a cuceririi orașului Missolonghi de către turci. Încercările de convocare a unei noi Adunări în toamna aceluiași an au eșuat datorită neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni. În schimb, au fost convocate două adunări rivale la Aegina și Kastri. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168 de delegați au fost prezenți la deschiderea sub președinția lui Georgios Sisinis a lucrărilor Adunării Naționale pe 19
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
a unei noi Adunări în toamna aceluiași an au eșuat datorită neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni. În schimb, au fost convocate două adunări rivale la Aegina și Kastri. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168 de delegați au fost prezenți la deschiderea sub președinția lui Georgios Sisinis a lucrărilor Adunării Naționale pe 19 martie 1827. Adunarea a hotărât să creeze o funcție supremă, superioară celei de șef al executivului, cea de „Guvernator
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
fost convocate două adunări rivale la Aegina și Kastri. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168 de delegați au fost prezenți la deschiderea sub președinția lui Georgios Sisinis a lucrărilor Adunării Naționale pe 19 martie 1827. Adunarea a hotărât să creeze o funcție supremă, superioară celei de șef al executivului, cea de „Guvernator al Greciei”. Pentru această funcție a fost ales pe 3 aprilie cu un mandat de șapte ani contele
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Aegina și Kastri. După negocieri intense, toate facțiunile au căzut de acord să participe la o Adunare la Troezen. 168 de delegați au fost prezenți la deschiderea sub președinția lui Georgios Sisinis a lucrărilor Adunării Naționale pe 19 martie 1827. Adunarea a hotărât să creeze o funcție supremă, superioară celei de șef al executivului, cea de „Guvernator al Greciei”. Pentru această funcție a fost ales pe 3 aprilie cu un mandat de șapte ani contele Ioannis Kapodistrias. Până la preluarea oficială a
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Greciei”. Pentru această funcție a fost ales pe 3 aprilie cu un mandat de șapte ani contele Ioannis Kapodistrias. Până la preluarea oficială a funcției de către Kapodistria aflat în străinătate a fost numită o Comisie guvernamentală care să acționeze în numele lui. Adunarea Națională a aprobat pe 1 mai 1827 „Constituția Politică a Greciei”. Aceasta a fost prima constituție care nu a mai fost etichetată „provizorie”, semnalând dorința grecilor pentru obținerea independenței totale față de Imperiul Otoman. Noua lege fundamentală avea 150 de articole
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
corp al reprezentanților poporului cu puteri legislative. Guvernatorul avea doar puterea să suspende prin veto legile votate, dar nu avea dreptul să dizolve parlamentul. Persoana guvernatorului era inviolabilă, în timp ce miniștri erau responsabili pentru acțiunile lor publice. Ultima acțiune întreprinsă de Adunare înainte de dizolvarea sa a fost arpobare pe 4 mai 1827 a stabilirii orașului Nauplion drept capitală a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. A patra Adunare Națională de la Argos (în limba greacă:Δ' Εθνοσυνέλευση Άργους) a fost convocată
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
în timp ce miniștri erau responsabili pentru acțiunile lor publice. Ultima acțiune întreprinsă de Adunare înainte de dizolvarea sa a fost arpobare pe 4 mai 1827 a stabilirii orașului Nauplion drept capitală a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. A patra Adunare Națională de la Argos (în limba greacă:Δ' Εθνοσυνέλευση Άργους) a fost convocată în Argos pe 11 iulie 1839, în faza finală a Războiului de Independență. A patra Adunare Națională de la Argos a fost deschisă cu participarea a 236 de reprezentanți
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
capitală a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. A patra Adunare Națională de la Argos (în limba greacă:Δ' Εθνοσυνέλευση Άργους) a fost convocată în Argos pe 11 iulie 1839, în faza finală a Războiului de Independență. A patra Adunare Națională de la Argos a fost deschisă cu participarea a 236 de reprezentanți din toate teritoriile grecești, inclusiv cele aflate încă sub controlul guvernului otoman precum Creta sau Macedonia. Deputații au fost aleși pentru prima oară prin vot. Adunarea a adoptat
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
A patra Adunare Națională de la Argos a fost deschisă cu participarea a 236 de reprezentanți din toate teritoriile grecești, inclusiv cele aflate încă sub controlul guvernului otoman precum Creta sau Macedonia. Deputații au fost aleși pentru prima oară prin vot. Adunarea a adoptat o serie de reforme propuse de Kapodistrias, printre care: A cincea Adunare Națională de la Nauplion (în limba greacăΕ' Εθνοσυνέλευση) a fost convocată la Argos pe 5 decembrie 1831, după care a fost modificat locul de desfășurare la Nauplion
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
reprezentanți din toate teritoriile grecești, inclusiv cele aflate încă sub controlul guvernului otoman precum Creta sau Macedonia. Deputații au fost aleși pentru prima oară prin vot. Adunarea a adoptat o serie de reforme propuse de Kapodistrias, printre care: A cincea Adunare Națională de la Nauplion (în limba greacăΕ' Εθνοσυνέλευση) a fost convocată la Argos pe 5 decembrie 1831, după care a fost modificat locul de desfășurare la Nauplion la începutul anului 1832. Adunarea Națională de la Nauplion a fost ultima din seria convențiilor
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
de reforme propuse de Kapodistrias, printre care: A cincea Adunare Națională de la Nauplion (în limba greacăΕ' Εθνοσυνέλευση) a fost convocată la Argos pe 5 decembrie 1831, după care a fost modificat locul de desfășurare la Nauplion la începutul anului 1832. Adunarea Națională de la Nauplion a fost ultima din seria convențiilor din timpul Războiului de Independență. În cadrul lucrărilor adunării a fost aprobată decizia marilor puteri la Conferința de la Londra cu privire la alegerea prințului bavarez Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach ca rege al Greciei
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
a fost convocată la Argos pe 5 decembrie 1831, după care a fost modificat locul de desfășurare la Nauplion la începutul anului 1832. Adunarea Națională de la Nauplion a fost ultima din seria convențiilor din timpul Războiului de Independență. În cadrul lucrărilor adunării a fost aprobată decizia marilor puteri la Conferința de la Londra cu privire la alegerea prințului bavarez Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach ca rege al Greciei. Adunarea Națională a adoptat pe 15 martie 1832 o nouă constituție numită „Constituția Politică a Greciei” (Πολιτικόν
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Națională de la Nauplion a fost ultima din seria convențiilor din timpul Războiului de Independență. În cadrul lucrărilor adunării a fost aprobată decizia marilor puteri la Conferința de la Londra cu privire la alegerea prințului bavarez Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach ca rege al Greciei. Adunarea Națională a adoptat pe 15 martie 1832 o nouă constituție numită „Constituția Politică a Greciei” (Πολιτικόν Σύνταγμα της Ελλάδος), numită uneori drept „Constituția hegemonică” (Ηγεμονικόν Σύνταγμα). Adunarea Națională s-a dizolvat la scurtă vreme după adoptarea constituției ca urmare a
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
cu privire la alegerea prințului bavarez Otto Friedrich Ludwig von Wittelsbach ca rege al Greciei. Adunarea Națională a adoptat pe 15 martie 1832 o nouă constituție numită „Constituția Politică a Greciei” (Πολιτικόν Σύνταγμα της Ελλάδος), numită uneori drept „Constituția hegemonică” (Ηγεμονικόν Σύνταγμα). Adunarea Națională s-a dizolvat la scurtă vreme după adoptarea constituției ca urmare a neînțelegerilor dintre diferitele facțiuni politice. După sosirea lui Otto în Grecia în februarie 1833, regența care a guvernat țara până la majoratul regelui a ignorat legea fundamentală iar
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
iar, după majorat, Otto însuși nu a respectat constituția, domnind ca monarh absolut. Grecia independentă a primit o nouă constituție doar după lovitura de stat din 3 septembrie 1844. Constituția greacă din 1822 a fost un document adoptat de Prima Adunare Națională de la Epidaurus pe 1 ianurie 1822. Acest document a fost cunoscut în mod oficial drept Constituția Provizorie a Greciei ("Προσωρινό Πολίτευμα της Ελλάδος"). Acesta act este considerat prima constituție a Greciei moderne și a fost o încercare de organizare
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]