17,970 matches
-
odată fugiți... E Întuneric, parcă lăsasem lumina aprinsă. Toată noaptea o ținem așa și mai cu seamă de când Andrei i-a Înțepenit contoaru’ lui moș Victor, și să-mi vină rău, să cad jos și mai mult nimic! Când am aprins lumina, l-am văzut pe Laur ghemuit În patul de la geam. Dormea dus, sforăia și horcăia, venise probabil la puțin timp după ce luasem de aici ultima jumătate de rom În urmă cu o oră și ceva. Se strecurase prin Întuneric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de ceva de băut În contul cartofilor, ceea ce ar fi Însemnat s-o lungim până la ziuă. Țigări mai aveam câteva. Știam că nu fumează, așa că i-am Întins pachetul de Carpați cu patru țigări În el și uite-l că aprinde una de la a mea și mai ia una, pe care și-o pune după ureche. E el neam prost, n-ai ce să-i faci, dar poate nu până Într-atât Încât să ne facă să ne punem cu răngile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cur. Da’ bășinile mele și-așa nu miros. Simțeam curentul strecurându-se pe sub geam și pe sub ușa compartimentului. Răcisem, da, mă lua cu frig de la atâta zbucium și alergătură de azi dimineață. Am desfăcut și a doua sticlă și am aprins țigări. Cine l-o fi omorât pe moșu'? se Întrebă Andrei, În timp ce eu mă apăsam Între picioare. — Ai o bucurie, părințele. Hă-hă, ți se scoală pula când auzi de moșu'. Mai avem puțin și ajungem, sfinte Dumnezeule și sfinte tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
băieți, nu mai scapă nimeni din cotineață. Aicea putrezim cu toții, ne papă viermii de vii. Mă uitam la el la fel de siderat ca Andrei și socoteam că tot e bine că a catadicsit În sfârșit să se așeze și și-a aprins o țigară și uite-l turnându-și În pahar dintr-o jumătate de rachiu de drojdie goală de două degete. Îmi spuneam că-n situația mea și-a părințelului nu văd cum ar mai scăpa Hansi din cotineața asta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai ajut-o pe Mioara la cumpărături, că nu se știe cât am să lipsesc... Ne-am urcat și noi În tramvaiul următor, care mergea spre centrul orașului și-n care am dat peste un grup de cinci-șase inși discutând aprins despre o manifestație. Ieri a fost asta, dar fără-ndoială că se va ieși și astăzi. - Au tras În lume? a intervenit Hansi. Nu păreau să se ferească de noi, și totuși cel Întrerupt de Întrebarea lui Hansi avu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se Înnopteze când am ieșit și am luat-o Înapoi spre centru pe o străduță În pantă, pavată cu piatră cubică. Ne Întorceam În același oraș părăsit, nu era țipenie de om sau mașină, și totuși am văzut câteva lumini aprinzându-se pe la ferestrele caselor cu trei etaje. Până să ne dumirim bine ce se Întâmplă și Încotro s-o luăm, după colț ne-a ieșit În față un tip În canadiană neagră. A zis ceva de acte, să i le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vedem până mâine... O să mergem la Pepino În noaptea asta. - Sfinte Dumnezeule, uite, vin cărți pe gârlă, se minuna Andrei băgându-și În ochi catastiful aruncat de mine pe mal. Care ai un foc să vedem ce-i asta? Carol aprinse bricheta și citi: - Omagiu. Uniunea Scriitorilor din România. Dacă le-au dat drumu’ pe Bega poponarilor, Înseamnă că nu mai e mult. Nu atât această constatare de bun simț m-a făcut să car după mine catastiful ăla murat, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de câteva zile vor avea ceva de lucru. O să-i cam dea la cheltuială distracția asta a lor, care altminteri se va lega de la sine cu ce va urma. I-au omorât ca să-i pomenească și poporul să-i vadă aprinzând lumânări și Îngenunchind la mormintele eroilor martiri ai poporului. Și nu-i puțin lucru că poporul Îi va iubi și pe ei dimpreună cu omorâții lor, chiar dacă uneori va mai crâcni și-i va arăta cu degetul, cum că ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de o aglomerație de gară, Însuflețind o zarvă păstoasă și Încâlcind șuvoaie de lume venită din toată țara, Împănată din belșug cu străini cu camere video și microfoane Învelite În bucăți de blană. Până seara târziu se vindeau și se aprindeau lumânări pentru sufletele eroilor acestui ținut de verdeață și răcoare, și-mi mai amintesc de textul cântecului Deșteaptă-te, Române, scris cu vopsea neagră pe zidul Universității, alături de care am văzut un Protest la unul din primele decrete date de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cum și-a dresat-o așa și-o are, dacă nu se-ndură să-i dea peste bot, e nevestica lui doar, care numai și numai cu ea. Se Învârtea În jurul nostru așteptând parcă un cuvânt, o scânteie care să aprindă și să Întețească cearta. O căuta cu lumânarea, dar noi ne-am aprins țigări, făcând abstracție de prezența ei. Văru’ Laur Își numără banii pe care-i ținea prinși cu o clemă Între coperțile de piele ale unui portofel. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-i dea peste bot, e nevestica lui doar, care numai și numai cu ea. Se Învârtea În jurul nostru așteptând parcă un cuvânt, o scânteie care să aprindă și să Întețească cearta. O căuta cu lumânarea, dar noi ne-am aprins țigări, făcând abstracție de prezența ei. Văru’ Laur Își numără banii pe care-i ținea prinși cu o clemă Între coperțile de piele ale unui portofel. Îl cumpărase la prânz când se Întorsese de la plajă, dăduse șapte mii pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci o țigară, o aprinse tacticos, cu cremenea și amnarul, și trase fără grabă câteva fumuri. El nu se grăbea niciodată. „ - Ce mai este prin sat, moș Angheluță ?!”, rupse Baltă tăcerea. „Apăi..ce să fie, Gheorghiță, dragu’ moșului...ce să fie !.. ne jupoaie comuniștii..ne
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își înnăbuși un strigăt.. „Doamne, Dumnezeule !”, de frică pentru viața nepotului ei. Bătrânul zăcea în pat, cu o lumânărică aprinsă într-o ceașcă, la cap... Pe Tudor, tătâne-tu, se forță bătrânul să vorbească, cu răsuflarea tot mai grea, l-au „ridicat”.. și l-au dus la Hangu... unde l-au „anchetat”, de acolo nu mai știm nimic..!”.. „Pe Mădălina
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
deslușească, jos, de-a lungul lizierii. Odată cu revărsatul zorilor, ceața așternută pe valea Dămucului, de încă decuseară, se ridică acoperind cerul cu o pânză subțire de nori. În zările îndepărtate, dinspre Pintenu, vârful Goșmanului,zvâcnea prima fluturare de lumină care aprinse marginea cerului... Prima panglică auriu albăstrie se întindea ca un brâu luminos, de sus, de la Măgura Tarcăului... Pintenu.. în jos până pe culmile Grindușului. Atunci.. soarele se desprindea de pe Goșmnanu, într-o vâlvătaie roșiatic-arămie, cu fantasme cenușii-albăstrii ce se lăsau ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
brazi, venea un suflu cu miros de cetină. Se așeză să-și tragă sufletul... Privirea i se opri pe stația de radio. Ochii i se umeziră, amintindu-și de Oanță. Ca să nu pară că-i singur, răsuci butonul și se aprinse luminița. „.. Aici, Radio „Vocea Americii” !.. Aici... „Vocea Americii !” Acum nu mai era singur... stătea de vorbă cu cineva... În zorii zilei de ieri, frații Arnăuțoiu, luptători în munții Făgăraș, au fost capturați de trupele de securitate... Autoritățile comuniste se laudă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se strângea din ce în ce, în jurul gorunului... Un țipăt de pasăre sfâșie liniștea pădurii, făcându-l să tresară. Căpitanul Baltă, spătos, voinic și frumos, stătea rezemat la tulpina gorunului, fără să clipească... Doar, flacăra aceea de oțel, care se aprindea și se stingea mereu, ca un semnal tainic, în ochii lui negri, trăda că-i o ființă vie. Era ceva în privirea lui, o liniște.. o resemnare care copleșea. Cercul viu se opri, ca încremenit, cu armele întinse spre el
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
puterile și calitățile cele mai ascunse ale unui om, toate acele însușiri, care nu pot fi controlate la „temperatura” moderată. Reacția lui Baltă, în fața amenințării rămase aceeași... neliniștitor de tăcut și rece. Nici cea mai grosolană insultă nu-i putu aprinde vreo scânteie în pupilele sale.. nici un nerv nu tremură pe chipul său. Om de neclintit, Baltă știe să-și cântărească șansele, știe să-și stapânească orice emoție. În timp ce se izolează în turnul tăcerii sale glaciale, și își chibzuiește planurile...în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că Florin e făptașul. Dar, de ce a făcut-o.. nimeni dintre noi, n-a știut niciodată. Doar Gheorghiescu, cu ochii lui blânzi și buni, puși pe lacrimi, se învinovățea, regretând din suflet, că prin povestea lui Baltă, i-ar fi aprins flacăra în piept.. Adevărat.. Pentru noi toți, Căpitanul Baltă a devenit un simbol de luptă anticomunistă... dar, Florin a fost singurul în stare a se manifesta. Cu o strângere de inimă, mi-am rotit, cu teamă privirea, în clasă, întrebându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
real, rămăsei pentru o clipă adâncit în gânduri.. Mintea complet trează, alerga de colo-colo, parcă ar fi vrut la acel ceas din noapte, să-mi rememorez întreaga viață. Se apropia revărsatul zorilor. La ferestrele blocului din față, începeau să se aprindă luminile una câte una. Mă simții atât de istovit.. M-am așezat în pat... Pe spate, cu privirea în tavan, alte gânduri mă potopiră... „Ah, da... da, să nu uit.. pe 25 octombrie.. în față la Seminar !.. Ieri, da.. ieri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
patul ăsta, fără să mai am nici o putere. Până și să vorbesc îmi cere un efort uriaș. Uneori, comunicăm doar prin priviri. Întuneric Azi-noapte, am început să tremur deodată, cuprins brusc de o frică neînțeleasă. I-am spus Aiei să aprindă o torță de rășină ca să pot vedea cât mai multă lumină în jur. Am visat că sunt la Roma, noaptea, în Colloseu, și mă asediază o cohortă de șobolani. Am deschis ochii, isterizat de spaimă, și am continuat să am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
încă vie în memorie amintirea figurilor geometrice ale mozaicului din piscină: un cerc înscris în pătrat, apoi felurite motive decorative și peștii fantastici ce par să danseze vioi de jur împrejur. Peștii din mozaic, cu gesturi aproape omenești, mi-au aprins mereu fantezia. Sunt foarte asemănători delfinilor pe care-i văd acum, aproape în fiecare zi, când stau pe plaja din Tomis. Aceste făpturi scot țipetele lor caracteristice - într-un grai fermecător și de neînțeles - făcându-mă să descopăr în mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de greci se odihniră în paturi colorate. Atunci eu te văzui ș-atunci simții cum inima-mi dă ghes către tine: atunci îmi pierdui mințile. Recunosc că doar ce te-am văzut și-am fost de tot pierdută; m-am aprins de focul necunoscut ce arde înaintea marilor zei, ca o torță de pin. Tu erai așa de frumos că destinul mă târî înspre tine; ochii mei erau răpiți de ai tăi. Și tu, mizerabile, ți-ai dat seama imediat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
că este atent la orice slăbiciune omenească și știe să-i afle un remediu. Sacrificiu Azi-noapte, am participat cu Aia la o procesiune religioasă importantă. Ne-am dus cu toții în pădure; purtam veșminte lungi, albe, de in și aveam torțe aprinse în mâini. Nimeni n-ar fi putut descoperi că eram un străin; de aceea m-am îmbrăcat femeiește și m-am amestecat printre alte privitoare: femeile, de fapt, nu participă direct la acest ritual, fiind lăsate să privească de la distanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de piatră: pe aceste temelii sunt puse coloane formate din trunchiuri de brad sau de fag înalte cât un stat de om, deasupra cărora, în goluri practicate anume, sunt așezate torțe și vase pline cu tămâie. Când moare cineva, se aprind torțele timp de trei zile la rând: se spune că sufletul defunctului are nevoie de aceste semnale luminoase ca să mai rămână în preajma trupului părăsit îm momentul decesului. Noaptea, sanctuarele acestea, situate pe înălțimi sau pe vârful colinelor, pot fi văzute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
deplasează pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea își păstrează potențialul de aprindere până la distanțe de 5-10 m. ... Articolul 13 Scânteile au dimensiuni de la 0,01 mm până la 0,02 mm și dispun de energie termică, fiind capabile să aprindă materiale ușor inflamabile și amestecuri explozive aflate în raza lor de acțiune. Articolul 14 (1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia având diametrul între 2 și 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]