15,564 matches
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, țările arabe, cu câteva excepții, se aflau încă sub stăpânirea Imperiului Otoman. În această perioadă, influența occidentală a pătruns pe diverse căi în Imperiul Otoman, adică și în țările arabe. Această influență occidentală manifestată în diverse forme, a contribuit la crearea unor condiții favorabile nașterii conștiinței naționale și renașterii interesului pentru patrimoniul cultural de limbă arabă. Cultura de limbă arabă, literatura beletristică din această epocă sunt legate într-o anumită
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
influența occidentală a pătruns pe diverse căi în Imperiul Otoman, adică și în țările arabe. Această influență occidentală manifestată în diverse forme, a contribuit la crearea unor condiții favorabile nașterii conștiinței naționale și renașterii interesului pentru patrimoniul cultural de limbă arabă. Cultura de limbă arabă, literatura beletristică din această epocă sunt legate într-o anumită măsură de apariția naționalismului arab, în sensul că sunt influențate de condiții asemănătoare. Printre evenimentele care au facilitat pătrunderea influenței occidentale în spațiul arabo-islamic se numără
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
pe diverse căi în Imperiul Otoman, adică și în țările arabe. Această influență occidentală manifestată în diverse forme, a contribuit la crearea unor condiții favorabile nașterii conștiinței naționale și renașterii interesului pentru patrimoniul cultural de limbă arabă. Cultura de limbă arabă, literatura beletristică din această epocă sunt legate într-o anumită măsură de apariția naționalismului arab, în sensul că sunt influențate de condiții asemănătoare. Printre evenimentele care au facilitat pătrunderea influenței occidentale în spațiul arabo-islamic se numără: debarcarea lui Napoleon în
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
în diverse forme, a contribuit la crearea unor condiții favorabile nașterii conștiinței naționale și renașterii interesului pentru patrimoniul cultural de limbă arabă. Cultura de limbă arabă, literatura beletristică din această epocă sunt legate într-o anumită măsură de apariția naționalismului arab, în sensul că sunt influențate de condiții asemănătoare. Printre evenimentele care au facilitat pătrunderea influenței occidentale în spațiul arabo-islamic se numără: debarcarea lui Napoleon în Egipt, ocuparea Algeriei de către Franța, prezența englezilor în Egipt, conferința de la San Remo (1920) și
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
Egipt, ocuparea Algeriei de către Franța, prezența englezilor în Egipt, conferința de la San Remo (1920) și Tratatul de la Sèvres. Incursiunea făcută de Napoleon în Egipt (iulie 1798) a marcat începutul ruperii de trecut. Invadatorul francez a adus la Cairo un tipar arab, pe care îl furase de la Vatican. A fost primul tipar arab de pe Valea Nilului. Napoleon l-a utilizat pentru publicarea unor broșuri de propagandă în arabă. În plus, a înființat o academie literară cu o bibliotecă. Până atunci, populațiile din
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
San Remo (1920) și Tratatul de la Sèvres. Incursiunea făcută de Napoleon în Egipt (iulie 1798) a marcat începutul ruperii de trecut. Invadatorul francez a adus la Cairo un tipar arab, pe care îl furase de la Vatican. A fost primul tipar arab de pe Valea Nilului. Napoleon l-a utilizat pentru publicarea unor broșuri de propagandă în arabă. În plus, a înființat o academie literară cu o bibliotecă. Până atunci, populațiile din lumea arabă duceau în general o viață închisă, tradițională, nefiind interesați
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
care îl furase de la Vatican. A fost primul tipar arab de pe Valea Nilului. Napoleon l-a utilizat pentru publicarea unor broșuri de propagandă în arabă. În plus, a înființat o academie literară cu o bibliotecă. Până atunci, populațiile din lumea arabă duceau în general o viață închisă, tradițională, nefiind interesați de progresele lumii de afară sau de schimbare. Acest contact cu Occidentul a constituit un prim impact care a declanșat mișcarea intelectuală ce a marcat țările arabe în epoca respectivă. Recunoscând
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
atunci, populațiile din lumea arabă duceau în general o viață închisă, tradițională, nefiind interesați de progresele lumii de afară sau de schimbare. Acest contact cu Occidentul a constituit un prim impact care a declanșat mișcarea intelectuală ce a marcat țările arabe în epoca respectivă. Recunoscând implicațiile culturale ale unui asemenea contact, Muḥammad 'Alī a început să invite ofițeri din Franța și din alte țări europene să îi instruiască armata. De asemenea, a trimis studenți să învețe în Europa, urmând exemplul turcilor
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
Cairo și-a început activitatea în 1861 ca școală primară. Cu șapte ani înainte Misiunea Americană Presbitariană a fost înființată în Egipt. După model european, în această perioadă au început să apară școli, tipografii, reviste, societăți literare locale. Primul ziar arab din Egipt a fost "al-waqă'i'u l-mișriyya" "evenimentele egiptene", fondat de Muḥammad 'Alī în 1828. În 1876, la Alexandria, a apărut pentru prima oară ziarul "al-ahrăm" "piramidele". Deceniul în care Egiptul a ocupat Siria (1830-1840) a marcat istoria culturală
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
ani înainte, tiparul misiunii americane a fost mutat din Malta la Beirut. De cealaltă parte a orașului, în 1853 iezuiții înființează Imprimerie Catholique. Ambele tipografii încep să publice traduceri ale Bibliei în araba modernă. Siria și-a avut prima tipografie arabă la Alep încă din 1702, adusă de creștini. În 1866 se înființează cea mai importantă instituție de învățământ americană, Colegiul Protestant Sirian, acum Universitatea Americană din Beirut. De asemenea, activitatea educațională ieuită inițiată la începutul secolului al XVII-lea, a
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
a lansat la Beirut o revistă politică, științifică și literară, al-Ğinăn "grădinile", una din numeroasele publicații create de el. Motoul pe care l-a ales pentru noua revistă, "Patriotismul este o formă de religie", a căpătat sensuri profunde în limba arabă. În 1876, al-Bustănī a început publicarea unei enciclopedii arabe (Dă'irat al-Ma'ărif), realizând chiar el primele șase volume. Scrierile acestui gânditor arab, printre care se numără un dicționar și numeroase manuale de matematică și gramatică, au contribuit la
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
literară, al-Ğinăn "grădinile", una din numeroasele publicații create de el. Motoul pe care l-a ales pentru noua revistă, "Patriotismul este o formă de religie", a căpătat sensuri profunde în limba arabă. În 1876, al-Bustănī a început publicarea unei enciclopedii arabe (Dă'irat al-Ma'ărif), realizând chiar el primele șase volume. Scrierile acestui gânditor arab, printre care se numără un dicționar și numeroase manuale de matematică și gramatică, au contribuit la nașterea conștiinței naționale și a mișcării naționale arabe. Politica
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
ales pentru noua revistă, "Patriotismul este o formă de religie", a căpătat sensuri profunde în limba arabă. În 1876, al-Bustănī a început publicarea unei enciclopedii arabe (Dă'irat al-Ma'ărif), realizând chiar el primele șase volume. Scrierile acestui gânditor arab, printre care se numără un dicționar și numeroase manuale de matematică și gramatică, au contribuit la nașterea conștiinței naționale și a mișcării naționale arabe. Politica reacționară a sultanului ' Abdul-Ḥamīd la Istanbul i-a determinat pe intelectualii siro-libanezi să se îndrepte
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
enciclopedii arabe (Dă'irat al-Ma'ărif), realizând chiar el primele șase volume. Scrierile acestui gânditor arab, printre care se numără un dicționar și numeroase manuale de matematică și gramatică, au contribuit la nașterea conștiinței naționale și a mișcării naționale arabe. Politica reacționară a sultanului ' Abdul-Ḥamīd la Istanbul i-a determinat pe intelectualii siro-libanezi să se îndrepte către Egiptul lui Ismă'īl, care se afla atunci în plină evoluție culturală. Avântul marii prese egiptene de limbă arabă datează din această vreme
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
și a mișcării naționale arabe. Politica reacționară a sultanului ' Abdul-Ḥamīd la Istanbul i-a determinat pe intelectualii siro-libanezi să se îndrepte către Egiptul lui Ismă'īl, care se afla atunci în plină evoluție culturală. Avântul marii prese egiptene de limbă arabă datează din această vreme a animatorilor, egipteni sau siro-libanezi. Dar mișcarea, fără să se fi dezinteresat de problemele strict culturale, a devenit din acel moment, mai hotărât politică sau, mai degrabă, politico-religioasă, ajungând sub patronajul promotorului modernismului islamic, Ğamăl ad-Dīn
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
culturale, a devenit din acel moment, mai hotărât politică sau, mai degrabă, politico-religioasă, ajungând sub patronajul promotorului modernismului islamic, Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī, care s-a instalat la Cairo în 1879, punând acolo bazele unei noi școli a islamului. Începutul Renașterii arabe este dat de creștini în contextul specific al ansamblului siro-libanez. Acești intelectuali au constatat eșecul confesionalismului în promovarea, față de Europa, a unei patrii unite. Ei s-au preocupat de regruparea diferitele apartenențe religioase într-un sentiment comun care să le
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
specific al ansamblului siro-libanez. Acești intelectuali au constatat eșecul confesionalismului în promovarea, față de Europa, a unei patrii unite. Ei s-au preocupat de regruparea diferitele apartenențe religioase într-un sentiment comun care să le depășească. Astfel, au încercat definirea națiunii arabe prin trecutul său, prin tradițiile sale: de unde recurgerea la arabism, conceput ca patrimoniu indivizibil al musulmanilor și al creștinilor, și la exaltarea limbajului său. În aceași periodă, a apărut un curent de reînnoire a islamului printr-o întoarcere la spiritul
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
la spiritul patrimoniului său clasic, pentru care araba reprezenta unul dintre elementele sale esențiale. Musulmanii ('Alī Pașa Mubărak în Egipt, familia Alūsī în Irak) au participat la această renaștere literară, la acest efort de redescoperire și de popularizare a trecutului arab: contribuția lor s-a accentuat după 1880. Arabismul și reformisul au urmat astfel, până în anii 1880, când acelasi drum, când drumuri divergente. Au avut în comun faptul că s-au născut în aceleași centre: Siria-Liban, Egipt, iar către sfârșitul secolului
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
exemplul lui, structurile administrative ale Orientului Apropiat. În plus, ambele mișcări s-au manifestat împotriva idei de ruptură totală cu Imperiul Otoman: Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī a continuat să-l perceapă drept sediul califatului, iar partizanii cei mai hotărâți ai ideii arabe, în ciuda criticilor aduse absolutismului sultanilor și hegemoniei turcești, nu luau în calcul posibilitatea secesiunii. Nășīf al-Yăziğī (1800-1871) este considerat urmaș al tradiției umaniste a culturii arabe clasice. El a aparținut unei familii înstărite de origine siriană, care s-a așezat
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
continuat să-l perceapă drept sediul califatului, iar partizanii cei mai hotărâți ai ideii arabe, în ciuda criticilor aduse absolutismului sultanilor și hegemoniei turcești, nu luau în calcul posibilitatea secesiunii. Nășīf al-Yăziğī (1800-1871) este considerat urmaș al tradiției umaniste a culturii arabe clasice. El a aparținut unei familii înstărite de origine siriană, care s-a așezat într-un sat din apropiere de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un călugăr, apoi și-a îmbogățit-o
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
secesiunii. Nășīf al-Yăziğī (1800-1871) este considerat urmaș al tradiției umaniste a culturii arabe clasice. El a aparținut unei familii înstărite de origine siriană, care s-a așezat într-un sat din apropiere de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un călugăr, apoi și-a îmbogățit-o prin lecturi din cele mai diverse: gramatică, retorică, lexicologie și poezie. Compunea versuri ocazionale de la o vârstă fragedă, în mare parte panegrice, adresate emirului, dar care n-au
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
poezie. Compunea versuri ocazionale de la o vârstă fragedă, în mare parte panegrice, adresate emirului, dar care n-au fost păstrate. În 1840 s-a mutat la Beirut, unde a ajuns vestit ca unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii arabe clasice și ai științelor limbii. La Beirut a intrat în legătură cu misionarii protestanți americani, cărora le corecta scrierile în arabă și pe care îi ajuta la traducerea Bibliei. În 1863, când Buțrūs al-Bustănī a înființat Școala Națională, a fost invitat să
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
prezintă obiceiurile libanezilor, modul de viață al diferitelor pături sociale, istoria unor familii, o piesă de teatru intitulată Harun al-Rashid, piesă care a fost reprezentată pe scena Școlii Patriarhale din Beirut. Gibran Khalil Gibran face parte din categoria de scriitori arabi grupați sub eticheta de "literatura exilului" (adab al-mahğar), alături de Mikha’il Nu‘ayme și Amin al-Rihani. Gibran s-a născut în nordul Libanului și a plecat în 1895 cu familia sa în Statele Unite, la Boston, unde a studiat pictura. A
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
frânte". Gibran a publicat în arabă și în engleză cărți care s-au bucurat de succes, mai ales în Egipt și în Occident, precum "Profetul", publicată în limba engleză. Gibran Khalil Gibran nu a fost un reprezentant tipic al Renașterii arabe, deși a influențat fără îndoială atmosfera intelectuală în lumea arabă din perioada în care a trăit și ulterior. A fost printre primii autori care le-au sugerat contemporanilor existența unui "spirit oriental" opus Occidentului materialist.
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
care s-au bucurat de succes, mai ales în Egipt și în Occident, precum "Profetul", publicată în limba engleză. Gibran Khalil Gibran nu a fost un reprezentant tipic al Renașterii arabe, deși a influențat fără îndoială atmosfera intelectuală în lumea arabă din perioada în care a trăit și ulterior. A fost printre primii autori care le-au sugerat contemporanilor existența unui "spirit oriental" opus Occidentului materialist.
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]