15,220 matches
-
dintre părinți este bolnav sau face parte dintr-o familie cu ADPKD în care riscul de recurență al acestei afecțiuni este mare (50%). Deși respectarea confidențialității este regula de bază a bioeticii, în situația în care un membru al unui cuplu refuză să-și informeze partenerul cu privire la boala sa, în cazul în care care cuplul își dorește să aibă copii, medicul trebuie să ceară bolnavului să-și informeze partenerul, iar dacă acesta refuză îi va aduce la cunoștință obligația sa medicală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
riscul de recurență al acestei afecțiuni este mare (50%). Deși respectarea confidențialității este regula de bază a bioeticii, în situația în care un membru al unui cuplu refuză să-și informeze partenerul cu privire la boala sa, în cazul în care care cuplul își dorește să aibă copii, medicul trebuie să ceară bolnavului să-și informeze partenerul, iar dacă acesta refuză îi va aduce la cunoștință obligația sa medicală de a-l informa pe partener; aceasta deoarece dreptul la autonomie nu include și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
-și informeze partenerul, iar dacă acesta refuză îi va aduce la cunoștință obligația sa medicală de a-l informa pe partener; aceasta deoarece dreptul la autonomie nu include și pe acela de a lua decizii care afectează autonomia partenerului de cuplu, fiecare partener având drepturi procreative ce includ cunoașterea riscurilor genetice pentru a putea proteja produsul de concepție. Consultul genetic și diagnosticul prenatal sunt utile pentru familie sau pentru societate? La Berlin, în decembrie 1990, Mancus Pembrey a ținut să sublinieze
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care rezultatele a două sau mai multor teste sunt contradictorii; și în acest caz există aceeași obligație. Confidențialitatea sau dezvăluirea rezultatelor testării După cum am menționat mai sus, respectarea confidențialității reprezintă conduita etică obișnuită. în afara problemei deja discutate a confidențialității în cadrul cuplului, trebuie discutată și problema informării copiilor proveniți din familiile cu risc. Există mai multe tipuri de asemenea situații: cazul copiilor a căror boală a fost detectată prenatal (risc asumat) sau postnatal, presimptomatic; cazul în care unul dintre părinți este diagnosticat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
statului abilitate în acest scop. 4. Sfatul genetic trebuie să fie non-directiv. Consilierul nu trebuie să-și impună propriile convingeri persoanelor consiliate, ci trebuie să le informeze cu privire la toate aspectele și variantele de alegere pertinente. 5. Participarea ambilor membri ai cuplului la acordarea sfatului genetic trebuie să fie încurajată. 6. Depistarea și diagnosticul genetic prenatal se fac numai pe baza consimțământului liber și informat al persoanelor implicate. Persoanele incapabile juridic trebuie să constituie obiectul unei atenții particulare, astfel încât accesul la depistare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de confidențialitate. 13. Dreptul de acces la datele personale colectate în vederea depistării și diagnosticului genetic prenatal nu trebuie să fie acordat decât persoanei implicate, conform metodei practicate pentru datele medicale personale în conformitate cu legislația națională. Datele genetice implicând un membru al cuplului nu trebuie să fie comunicate celuilalt membru fără consimțământul liber și informat al primului. 14. Ori de câte ori există un risc crescut de transmitere a unei boli genetice grave, sfatul genetic preconcepțional și serviciile de depistare preconcepțională, prenupțială și de diagnostic trebuie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celălalt prin procedeul epistolar - parcursul existențial. Prin aceeași strategie care mizează pe rememorare, confesiune și jurnal se reconstituie, în romanul Vămile iubirii (1988), o ambianță aparent romantică, creată de trei femei care doresc să realizeze, fiecare prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile, la capătul unor istorii erotice paralele se consemnează eșecul tentativei de atingere a absolutului în dragoste. Doar Scriitorul ar putea închipui, prin mecanica scripturalului, cuplul exemplar în „cartea-femeie” - o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
fiecare prin datele ei temperamentale, cuplul cu un partener ideal. „Vămile iubirii” fiind numeroase și repetabile, la capătul unor istorii erotice paralele se consemnează eșecul tentativei de atingere a absolutului în dragoste. Doar Scriitorul ar putea închipui, prin mecanica scripturalului, cuplul exemplar în „cartea-femeie” - o carte care nu își poate găsi modelul decât prin apelul la „prototipul irealizabil” al femeii ideale. Ar fi de reținut motoul atribuit unui Anonim: „Nu citiți cărți de dragoste. Iubiți-vă! Cea mai frumoasă carte despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
detestabil eșec. Pentru Heliade este o împlinire sacră. El înnobilează, astfel, conjugalitatea și face din ea figura dominantă a vieții afective. Mitul poeziei lui nu este Don Juan, nu este, pînă la capăt, nici Tristan (mitul pasiunii devoratoare). Este mitul cuplului biblic, simbolul unei mîndre singurătăți în doi" (E.S.). Sînt subliniate în Dimineața poeților cîteva priorități la autorul Anatolidei, prima: e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne în fața pruncului bolnav. Erosul este aici copleșit de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
expert (cu o teză de licență, Noua sensibilitate, tratând raporturile dintre film și literatură), autor al unor scenarii de film documentar (Asaltul cerului, Struma), realizator și moderator de emisiuni TV. Primul roman al lui T., Luxul melancoliei, relatează experiențele unui cuplu tânăr, Roxana Iliescu - Luca R. Eugen, lansat într-o expediție de recuperare a timpului pierdut. Revenirea protagoniștilor în orășelul natal de provincie - pe urmele idilei lor adolescentine, ale unor îndoielnice identități cvasiparadisiace și ale unui prieten fantomatic, Matei Geamănu - oferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
personajele, marea dramă nu există nici ca proiecție imaginativă. Sinuciderea protagonistei are iz de imitație ieftină, după un film comercial. Într-un pasaj naratorul explică: iubirea se banalizează, capturată de goana contra cronometru prin întâmplările cotidiene. Aflat în prim-plan, cuplul Sandu-Pia se destramă, ea se sinucide, el se declasează, totul se compromite, se terfelește, se ruinează. T. își alege personajele din alt mediu decât cel al pensionarilor abulici, al navetiștilor apatici sau al gospodinelor acrite din cărțile comilitonilor săi. Triunghiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
onestitatea analizei comparate, să mă aplec puțin asupra acestei grile de interpretare strâmbă sau cel puțin discutabilă, în opinia mea. Ce se vede totuși la o privire obiectivă este însă cu totul altceva: Principele și Principesa par a alcătui un cuplu foarte potrivit și cât se poate de fericit; Principele s-a integrat perfect în atribuțiile Prințului Consort pe care le exercită impecabil, cu distincție și grație; medierea cu regimul Iliescu, oricât de reprobabilă ar fi putut părea pentru puriști, a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
burghez, ridicol și rizibil, indus de corporații și consum, pur individual, pragmatic, deci obscen. Deși ar putea părea că infamul termen face referire la o realitate astfel definibilă la nivel de țară, de viață, de oraș, de meserie sau de cuplu. Or, pentru cârcotașii retrograzi, această formulare ar putea fi chiar chintesența (pentru criticii de film poststructuraliști - da, e chiar acel al cincilea element necesar transmutației alchimice!) întregului film, trebuie să spunem răspicat că nu, sensul său deconstructivist îl face să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de culoare. Curioșii pot vedea pe YouTube lacrimile sărbătoritei atunci când își ascultă aria sa favorită ("Vissi d'Arte" din Tosca), interpretată de invitata ei specială, Angela Gheorghiu. Pot, de asemenea, auzi, la final, ovațiile întregii audiențe ridicată în picioare, având cuplul prezidențial american în frunte, în cinstea româncei. Restul sunt detalii. Având-o pe Angela Gheorghiu la Iași poate că singurul lucru care s-ar mai cuveni spus este deviza ei faimoasă, pe care astăzi nu putem decât să o repetăm
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
avut știință de nemaivăzutul fericirii lor. Dar ce viață! Calm, lux și voluptate! Parcă dăduse molima în toate fătucile din țară: toate voiau la bară, în loc de bacalaureat! Nimeni nu a scăpat, ani în șir, de reality show-ul cretin al "cuplului ales", cu kitsch-ul glamour al țoapelor avute, cu frescele monstruoase ale lui Bălașa pe pereți, cu ifosele stupide ale lui Muc cel Mic sau cu tăcerile expresive ale bietei Moni, incapabilă să articuleze, cu creierașul ei lucios, o frază
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe filme al televiziunii lui Adrian Sârbu, am revăzut, după mai bine de 30 de ani, un film care mi-a marcat copilăria: Cu mâinile curate. Film scris, regizat și jucat de Sergiu Nicolaescu și în care ne-a încântat cuplul fetiș al șturlubaticului inginer convertit la regia de film: Ilarion Ciobanu - Gheorghe Dinică (deja lansat în Dacii, unde Dinică își mărturisește trădarea lui Decebal în legendara replică în nemernicia mea, ca un câine turbat... - care a făcut carieră în mentalul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ALE PĂCATULUI ORIGINAR Urmărind cele cinci momente esențiale ale semiozei descrise de Lasswell, prin raportare la semioza generată de relația Creatorului cu creatura umană 5, cîteva considerații devin nu numai posibile, ci și necesare. 1.2.1. Slăbiciunile facerii Instituirea cuplului de actori între care o comunicare devine activă pare a fi condiția sine-qua-non a oricărei semioze; căci, nu putem vorbi de comunicare reală în absența subiecților ei. Existența dintotdeauna a "Celui Dintîi", a acelui "CINE?" pe care îl simțim pulsînd
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
situații de "normalitate" umană este însoțită cel mai adesea de un la fel de cunoscut adagiu: "Perseverare diabolicum est". O dată mai mult, amintirea păcatului originar este actualizată cu acest prilej; căci, poate Dumnezeu ar fi trecut cu vederea cel dintîi păcat al cuplului uman acela de a fi plecat urechea la insinuările șarpelui și la îndoiala sugerată de acesta cu privire la intențiile Creatorului dacă omul nu ar fi persistat în greșeală și nu ar fi mușcat din mărul cunoașterii binelui și răului, a adevărului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
le însoțesc, minciuna nu ocolește nici pe tineri nici pe bătrîni, nici pe femei nici pe bărbați, nici pe reprezentanții unei clase sociale nici pe ai alteia, nici pe bolnavi nici pe sănătoși, nici pe culți nici pe inculți, nici cuplurile de prieteni nici pe cele de dușmani, nici pe sadici nici pe masochiști, nici pe introvertiți nici pe extrovertiți etc. Menționînd aceste cîteva tipuri posibile de actori care joacă rolul mincinoșilor, J. A. Barnes formulează în fapt cîteva criterii sociale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a cerceta un ansamblu de domenii (sociale) în care minciuna se manifestă. • În viața individuală obișnuită, comună, de-a lungul întregului volum ni se prezintă exemple de minciuni spuse în cele mai banale împrejurări ale vieții, începînd de la cele ale cuplului soț-soție, care își întemeiază viața pe un precar echilibru întreținut de (auto)înșelăciune de tipul "Nu pot să recunosc că am greșit făcînd acest lucru" (iubire, căsătorie, adulter etc.) pînă la cele ale vizitatorului la un bolnav internat în spital
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
simbioză, între două (sau mai multe) persoane distincte, ocupă un loc aparte în instituirea relațiilor de comunicare mincinoasă. O logică a lui și/și face ca minciuna să fie prezentă la ambii poli ai comunicării, cum se întîmplă în cazul cuplurilor/relațiilor de: complicitate, în aceasta constînd de altfel și plăcerea reciprocă de a înșela și de a fi înșelat, de tipul "minciunii îmbrăcate în haine de mireasă" ("Minte-mă, dar minte-mă frumos"), chiar dacă uneori acest lucru se întîmplă în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cadrul acelorași trăsături de personalitate pe care le-am enunțat cînd am încercat să descriem tipurile de mincinoși ar putea fi utilizat și în acest context. Vom constata, cu acest prilej, că putem defini o mulțime mult mai nuanțată de cupluri mincinoși-mințiți, în combinații care să descrie toate posibilele situații de comunicare mincinoasă. Așa cum cercetările de sociologie constată, dacă în prezent numărului mincinoșilor crește, numărul păcăliților naivi scade. Aceasta, poate pentru că epoca modernă a inventat forme mult mai subtile pentru satisfacerea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunilor cu dublu efect, cu urmări pozitive sau/și negative asupra ambilor poli ai "situației mincinoase", le putem consemna pe cele care: se resimt benefic atît la nivelul emitentului, cît și al receptorului; în această categorie intră toate exemplele de "cupluri mincinoase" mai sus menționate; Păcală, acest "voievod al păcălitorilor" și Tîndală, "mare, dar sec, violent și periculos, lipsit de veselia lui Păcală" [Evseev, 1997:349] alcătuiesc un asemenea arhetipal cuplu; se manifestă pozitiv la nivelul emitentului, dar negativ la cel
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și al receptorului; în această categorie intră toate exemplele de "cupluri mincinoase" mai sus menționate; Păcală, acest "voievod al păcălitorilor" și Tîndală, "mare, dar sec, violent și periculos, lipsit de veselia lui Păcală" [Evseev, 1997:349] alcătuiesc un asemenea arhetipal cuplu; se manifestă pozitiv la nivelul emitentului, dar negativ la cel al receptorului; să ne amintim că fabuloasa avere a familiei Rottschild se întemeiază pe o abilă minciună care a dus la ruină mii de acționari la bursa londoneză: transmiterea informației
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care au recunoscut că le-au spus bărbaților nu aveau legătură cu infidelitatea, ci cu propria protecție în alte contexte sau cu protecția soților și a copiilor. Bărbații și femeile din eșantionul lui Blum se deosebeau foarte mult de cuplurile despre care vom vorbi în capitolul 7, unde, deși exista o oarecare colaborare între parteneri, exista și înșelătorie reciprocă. Aceste descoperiri demonstrează că tipul de relație existentă între mincinos și păcălit se leagă de felul minciunilor care sînt spuse și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]