14,485 matches
-
Paris) a fost unul dintre cei mai cunoscuți aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. În 1933 participă la primul raid aviatic românesc din Africa. Devine pilot de linie al Air France, pentru care efectuează zboruri civile pe rute în România. După al Doilea Război Mondial emigrează în Franța, unde mai zboară mulți ani
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
Pantazi, care era director de zbor la ARPA, iar evoluția se face pe trei avioane ICAR M23b ale ARPA, vopsite roșu. Demonstrația inaugurală este făcută la 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa, cu care ocazie formația își capătă porecla de „"Dracii Roșii"”. În 1934 și 1935 vor zbura pe avioane ICAR Universal Acrobatic. În sezonul din 1937, după decesele lui Pantazi și Ivanovici în 1936, preia rolul de cap formație, însă în curând, fiind prea solicitat de faptul că era pilot
Maximilian Manolescu () [Corola-website/Science/331496_a_332825]
-
azur", "Bătrânul și livada", "Cerbul singuratic"), romane ("Valea Fierului", "În munții de miezănoapte", "Omul de la ora 13", "Flăcări în Vest", "Camera 210", "Nopțile dinspre ziuă", "Drumul spre Mai", "Satul cu oameni frumoși"). A mai scris un scenariu de film ("Râpa dracului"), piese de teatru ("A doua tinerețe", "Cântec deasupra apelor"), reportaje ("Însemnări de călătorie prin Țara de Sus", "În întâmpinarea soarelui", "Buchet în august", "Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter"), versuri și proză pentru copii ("A venit un pui
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium albidum ssp. albidum"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), clopței ("Campanula sibirica ssp. divergentiformis"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), fumariță ("Fumana procumbens"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), garofiță albă ("Silene rupestris"), jaleș ("Salvia nutans"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), brăndușă galbenă ("Sternbergia colchiciflora"), trifoi de
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
o hoardă de morți vii creați de președintele corporației DBR, Caleb Goldman, expert al teoriei genomului, care a finanțat experimentele Dr. Curien. În timp ce încearcă să ajungă la sediul lui Goldman, cei doi trebuie să înfrunte mai multți inamici, printre care dracul înnaripat Zeal și golemul său fără cap, dar cu o secure, Kuarl, Hierofantul, un triton care își face veacul prin canalele Veneției și se îndreaptă spre piața centrală; reptilele cunoscute sub denumirea de Turnul și Forța, un gigant care mânuiește
The House of the Dead 2 () [Corola-website/Science/331163_a_332492]
-
Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu (1.558 m), Ostoros (1.384 m) și Piatră Talaborului (1.242 m). Suprafață ariei protejate (ce include și rezervatia naturală Lacul Dracului) este brăzdata de o rețea hidrografica bogată în cursuri de apă; astfel: partea vestică este străbătuta de afluenții râului Târnava Mare (Chiuveș, Șicasău, Desag), iar cea estică de afluenții Mureșului și de cei ai Oltului (Mădăraș, Mădărașul Mare, Mădărașul Mic
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Unele dintre nuvele se află la confluența comicului cu tragicul („Două loturi”, „Cănuță, om sucit”), iar altele, deși psihologice, sunt influențate de naturalism („În vreme de război”, „Păcat”, „O făclie de Paște”), sau fac loc fantasticului („Kir Ianulea” și „Calul dracului”). În întreaga sa operă, I.L.Caragiale a reușit să contureze ca niciun alt scriitor , un univers comic și altul tragic, ilustrate atât de operele dramatice cât și de cele în proză, dar cel mai mare merit al său este acela
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala: Fata, Lacrima și Râsul. La împlinirea vârstei de 75 ani autorul este relansat în atenția publicului spectator cu una dintre comediile în versuri “Când ai o soacră avară stă ca dracu pe comoară”- prima din ciclul Păcăliada. În luna mai 1997 i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al Municipiului Bacău, iar în 2008 i s-a acordat (postmortem) titlul de cetățean de onoare al Comunei Stelnica.
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]
-
drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus reticulatus"), morcov de stepă ("Daucus guttatus ssp. zahariadii"), nemțișor ("Delphinium fissum"), ceapa ciorii ("Gagea bulbifera"), dulcișor ("Hedysarum grandiflorum"), siminoc ("Helichrysum arenarium ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), in ("Linum tauricum"), osu iepurelui ("Ononis pusilla"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), trandafir ("Rosa turcica"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), fetică ("Valerianella pumila") sau păiuș ("Festuca callieri"). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată datorită defrișărilor masive și amplasarea unor
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
date precise despre scrierea literară a lui Villon din această perioadă dar este posibil că atunci au fost scrise unele dintre baladele cuprinse ulterior în Micul Testament, precum „Balada femeilor din Paris” (Ballade des femmes de Paris) sau, „Romanul Vânturilor Dracului” (Roman du Pet-au-diable) pomenit în Micul Testament (857 s.) și lăsat ca moștenire lui Guillaume Villon, (posibil că atât acest roman, cât și o pomenită bibliotecă, au fost inexistente și menționate doar ca o glumă). Revenit la Paris după amnistiere
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
front. Mihail Pantazi (1897-1936), ofițer de artilerie, ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este profesor de motoare de avion și inițiator al ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidurile din 1933 și 1935 din Africa. Gheorghe Jienescu (1894-1971), ofițer de infanterie ulterior aviator, luptă în Primul Război Mondial. După război este instructor de zbor la Școala Militară de Pilotaj Tecuci, în 1926 având grad
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
la Odesa. Petre Ivanovici (1898-1936), instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la Școala Civilă de Zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Din 1935 pilot de linie al SARTA. Max Manolescu (1902-1985) este și el instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci. Evoluează în demonstrațiile de acrobație aeriană, fiind și el unul dintre membrii inițiali ai
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Din 1935 pilot de linie al SARTA. Max Manolescu (1902-1985) este și el instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române din Tecuci. Evoluează în demonstrațiile de acrobație aeriană, fiind și el unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Devine pilot de linie al Air France. După al Doilea Război Mondial emigrează și mai zboară mulți ani în toată lumea, ca pilot de linie. Mecanic de motoare de aviație la Școala Civilă de Zbor a ARPA, având și brevet
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Vânt de toamnă) „Zo ota ahava” (Aceeași dragoste). Din vremea serviciului militar a rămas cunoscut cu diminutivul Arik. După terminarea în 1959 a serviciului militar, Einstein a intrat în ansamblul Teatrului satiric Sambation, unde a participat la spectacolul „Hashed yodea” (Dracul știe) alături de Rahel Attas, Shimon Israeli și Yossi Frost, precum și în formația „Batzal Yarok”, din care mai făceau parte Uri Zohar, Hâim Topol, Ilana Rovina, Yehoram Gaon, Zăhăriră Harifayi și alții. El a apărut într-un rol secundar în 1960
Arik Einstein () [Corola-website/Science/331786_a_333115]
-
fost împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și împăratul Frantz Iosif al Austro-Ungariei. Caricaturile cu această tematică sunt: "„Cei doi cumetri se felicită de Anul Nou (1015) în fața armatelor”, „Prozit!”, „Cei doi bandiți”, „Cei doi lupi”, „I-a luat dracu”, „Civilizatorul Europei”, „Baloane de săpun”, „Împăratul vandalilor”, „Hamletul prusian”, „Pământul e prea mic pentru mine”, „Războiul”, „Kaiserul în fața Parisului”, „Regele George al V-lea”, „Poincaré”, „Sultanul Mohamed al V-lea”, „împăratul Wilhelm al II-lea”, „Țarul Nicolae al II-lea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
nemurirea. La începutul poveștii, Dumnezeu răsplătește caracterul milos al lui Ivan cu un sac (turbincă) în care acesta poate introduce orice sau pe oricine dorește, iar fostul soldat o folosește pentru a-l supune pe Satan și pe mai mulți draci și se servește de ea, în cele din urmă, pentru a înșela Moartea. Textul include, de asemenea, un portret al Sfântului Petru ca paznic al Raiului, o referire la puterile miraculoase ale Sfântului Nicolae, precum și referințe umoristice la stilul de
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
și, profitând de statutul său de „om împărătesc”, cere și primește găzduire. Boierul era zgârcit așa că decide să-l păcălească pe oaspetele nedorit, trimițându-l să doarmă într-o casă nelocuită despre care se zicea că ar fi bântuită de draci. Soldatul adoarme pe un divan, dar este trezit brusc atunci când perna lui este smulsă de sub cap de mâini invizibile și, din nou, atunci când în casă încep să se audă sunete puternice, onomatopeice. Ivan pune capăt acestui tărăboi, cerându-le tuturor
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Soldatul adoarme pe un divan, dar este trezit brusc atunci când perna lui este smulsă de sub cap de mâini invizibile și, din nou, atunci când în casă încep să se audă sunete puternice, onomatopeice. Ivan pune capăt acestui tărăboi, cerându-le tuturor dracilor să intre în turbincă. El adoarme iarăși, dar este trezit de însuși Satana (denumit popular cu numele Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
să intre în turbincă. El adoarme iarăși, dar este trezit de însuși Satana (denumit popular cu numele Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți draci, apoi trezește toată curtea boierească și-i croiește pe draci cu nuiaua până le crapă pielea. Boierul bucuros îi oferă găzduire permanentă, dar Ivan pleacă spunând că se duce să-l slujească pe Dumnezeu, "„împăratul tuturor”". Prin invocarea ajutorului Sfântului
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
de însuși Satana (denumit popular cu numele Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți draci, apoi trezește toată curtea boierească și-i croiește pe draci cu nuiaua până le crapă pielea. Boierul bucuros îi oferă găzduire permanentă, dar Ivan pleacă spunând că se duce să-l slujească pe Dumnezeu, "„împăratul tuturor”". Prin invocarea ajutorului Sfântului Nicolae, Ivan se trezește în fața porții Raiului. El bate de
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
ajutorului Sfântului Nicolae, Ivan se trezește în fața porții Raiului. El bate de mai multe ori în ușă, dar pornește înspre Iad atunci când află de la Sfântul Petru că în Rai nu este nici tutun, nici votcă, nici femei și nici lăutari. Dracii îi deschid poarta, necunoscându-i vocea, și apoi încearcă să-i facă pe plac pentru a nu ajunge iarăși în turbincă. Ivan face acolo un chef de pomină până ce Talpa-iadului, descrisă ca cel mai inteligent demon, iese afară cu o
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
turbincă. Ivan face acolo un chef de pomină până ce Talpa-iadului, descrisă ca cel mai inteligent demon, iese afară cu o tobă și bate un marș militar, păcălindu-l pe soldat să creadă că a început războiul. Ivan iese afară, iar dracii închid poarta cu zăvorul în spatele lui. Ivan revine apoi la planul său inițial de a-l servi pe Dumnezeu și se întoarce la poarta Raiului, pe care o păzește zi și noapte. Într-una din zile sosește Moartea pentru a
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Ivan a continuat să petreacă timp de mai multe veacuri și că "„poate că și acum a mai fi trăind, dacă n-a fi murit”". Stilul ironic în care sunt prezentate unele personaje supranaturale precum Dumnezeu, Sfântul Petru, Moartea și dracii i-au determinat pe unii istorici literari să considere că Ion Creangă ar fi folosit epopeea "Țiganiada" (1800-1812) a lui Ion Budai-Deleanu și povestea „Toderică” (1844) a lui Costache Negruzzi ca surse de inspirație ale acestei povești. Povestea lui Negruzzi
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a primit o chelfăneală strașnică de la un oștean, Moartea pare o babă cârtitoare ce critică slăbiciunile lui Dumnezeu (pe care-l acuză că a dat în mintea copiilor), în timp ce dracii și Moartea au parte de suferințe fizice, ca și cum ar fi oameni, fiind bătuți cu nuiaua pe spate în văzul întregului sat precum elevii obraznici în școlile din vremea autorului. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]