15,944 matches
-
de călători. Prima cale ferată care deservea orașul Harkiv a fost dată în folosință în 1869. Primul tren a sosit în oraș pe 22 mai 1869, iar pe 6 iunie s-a deschis linia de transport feroviar Kursk - Harkiv - Azov. Gara orașului a fost reconstruită și mărită în 1901, dar a fost distrusă în cel de-al doilea război mondial. O nouă clădire a gării a fost construită în 1952. Orașul este deservit de toate tipurile de trenuri: de cursă lungă
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
mai 1869, iar pe 6 iunie s-a deschis linia de transport feroviar Kursk - Harkiv - Azov. Gara orașului a fost reconstruită și mărită în 1901, dar a fost distrusă în cel de-al doilea război mondial. O nouă clădire a gării a fost construită în 1952. Orașul este deservit de toate tipurile de trenuri: de cursă lungă, accelerate, rapide sau locale (electricika). Din Harkiv sunt legături directe cu majoritatea orașelor din Ucraina, Moscova, Sankt Petersburg, Vladivostok, Berlin, Sofia. Harkovul este deservit
Harkiv () [Corola-website/Science/303837_a_305166]
-
vrie, care în cărea să putea acroșa parașuta. Continuă apoi zborul în viraje mai largi în jurul parașutistei, din dorința de o nu o lasă singură în văzduh, spre ai ridică moralul. După 21 minute 25 secunde, Smaranda Brăescu aterizează lângă gară Sărățuica, cu o derivă de peste 10 km față de locul lansării, vântul fiind foarte puternic, în special la mari altitudini. După aterizare, Smaranda, care nu se simțea prea bine, în urma balansurilor teribile din timpul îndelungatei coborâri, a frigului de la înălțime, a
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
sprijinul teoriei echivalenței dintre masa inertă și masa grea („Principiul Echivalenței Slabe”). În anul 1953, în paralel cu faleza Mureșului, a fost construită o linie de cale ferată nouă care face legătura, pe podul de cale ferată de peste Mureș, între Gara Arad și Gara Aradul Nou și care împarte în două actualul cartier Micălaca. Zona pasajului Micălaca este cea mai poluată din municipiul Arad. Pe malul Mureșului, în zona Micălaca, a fost inaugurat la 1 iunie 2014 parcul pentru copii « Aventura
Micălaca () [Corola-website/Science/303850_a_305179]
-
dintre masa inertă și masa grea („Principiul Echivalenței Slabe”). În anul 1953, în paralel cu faleza Mureșului, a fost construită o linie de cale ferată nouă care face legătura, pe podul de cale ferată de peste Mureș, între Gara Arad și Gara Aradul Nou și care împarte în două actualul cartier Micălaca. Zona pasajului Micălaca este cea mai poluată din municipiul Arad. Pe malul Mureșului, în zona Micălaca, a fost inaugurat la 1 iunie 2014 parcul pentru copii « Aventura Voinicilor » cu o
Micălaca () [Corola-website/Science/303850_a_305179]
-
Luchian Mihalea. Adrian Ilie, care între timp nu mai avusese contacte cu trupa, participă la un ultim concert Voltaj la Polivalenta, în martie 1988, pe care il califica drept „un show reușit”. În seara de 28 martie 1988, însoțit la Gară de Nord de Doru Istudor, Stelian Tănase și alți doi prieteni, Adrian Ilie părăsește România cu destinația Italia, ca escală înaintea stabilirii în SUA. Tot în 1988, chitaristul Amedeo Bolohoi decide să plece din trupa și să reînființeze formația Quartz
Voltaj () [Corola-website/Science/303874_a_305203]
-
de "" printr-un decret al împăratului Napoleon al III-lea. Darea în funcțiune în 1885 a căii ferate "Saint-Louis — Dakar" a mărit considerabil traficul peste pod. Calea ferată ajungea la "Soc", pe litoral, astfel încât toate mărfurile transportate între oraș și gară trebuiau să traverseze podul. Pentru a evita suprasolicitarea podului, un decret emis în același an limita la 1.500 kg. greutatea vehiculelor care traversau podul. Lățimea redusă a podului îngreuna încrucișările de vehicule pe pod. De asemenea, întreținerea podului era
Podul Faidherbe () [Corola-website/Science/304021_a_305350]
-
sau cabestane Cricuri; anumite tipuri de macarale folosite pentru ridicarea vehiculelor Macarale; rame mobile de ridicat, camioane echipate cu braț de macara Camioane cu brațe de ridicare, alte tipuri de camione; minicare de tipul celor folosite pentru deplasarea pe peroanele gărilor 43320.2 43320.3 43320.4 43320.5 43320.6 433c 43331 43332.1 43332.2 434 43410 43420.1 43420.2 43430 886i 88620.6 88620.7 435 43510.1 43510.2 43510.3 43520 43530 8483.10 8483
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
în ziua de 3 iulie 1941 trecând peste teamă, prejudecăți și reținerea celor care o înconjurau, a dat dovadă de curaj, înalt umanism, oferind ajutor în numele organizației căreia îi era devotată și în ale cărei principii credea. La trecerea prin gara Roman a “trenului morții” care transporta, în condiții îngrozitoare, sute de cetățeni români, evrei din Iași, deportați spre lagărul de la Călărași, Viorica Agarici cu autoritate și cu o dârzenie care au impresionat pe toți cei prezenți, a făcut ceea ce trebuia
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
un arbore fiind plantat în memoria ei pe “Aleea Celor Drepți”. După 1989 din ce în ce mai multe dovezi de cinstire a memoriei Vioricăi Agarici s-au făcut remarcate. Printre acestea: atribuirea numelui său unei străzi din orașul Roman, ridicarea unui bust în Gara Roman, operă a sculptorului nemțean Florin-Mircea Zaharescu, comemorarea specială de la Roman din anul 2005, atribuirea titlului de “cetățean de onoare al orașului Roman” în 2011, fixarea unei plăci comemorative pe locul unde odihnește eroina, la Cimitirul Bellu. În ziua de
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
odihnește eroina, la Cimitirul Bellu. În ziua de joi, 3 iulie 1941, “Trenul morții” a intrat în stația Roman la ora 11, înainte de amiază. Între orele 11 și 14,30, în timp ce trenul a fost remorcat spre peronul companiei sanitare din gară, s-a petrecut drama în centrul căreia s-a aflat Viorica Agarici. Jandarmii au împiedicat personalul Crucii Roșii să dea apă evreilor atârnați pe zăbrelele vagoanelor care țipau “Crucea Roșie, apă!”. Timp de trei ore președinta Crucii Roșii a alergat
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
apă!”. Timp de trei ore președinta Crucii Roșii a alergat în oraș după o aprobare pentru “a-și îndeplini misiunea”. Iată un fragment din Declarația Vioricăi Agarici dată la Tribunalul Poporului din București, 26 iulie 1945: “M-am dus la gară; am vorbit cu comandantul militar al gării despre acest lucru, mi-a spus că nu este voie sa dăm apă la oameni [aceia]. Atunci m-am adresat d-lui colonel Graur, comandantul garnizoanei [din Roman], i-am spus că Crucea
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
Roșii a alergat în oraș după o aprobare pentru “a-și îndeplini misiunea”. Iată un fragment din Declarația Vioricăi Agarici dată la Tribunalul Poporului din București, 26 iulie 1945: “M-am dus la gară; am vorbit cu comandantul militar al gării despre acest lucru, mi-a spus că nu este voie sa dăm apă la oameni [aceia]. Atunci m-am adresat d-lui colonel Graur, comandantul garnizoanei [din Roman], i-am spus că Crucea Roșie este împiedicată a-și îndeplini misiunea
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
evreii din tren), după care au fost îndreptați spre alt capăt al curții, unde au fost tunși, au aruncat hainele într-o groapă plină cu var și au urcat în vagonul de baie. “Joi, dimineața, trenul s-a oprit în gara Roman. Toate vagoanele au fost deschise și din ele au început să coboare oamenii, complet dezbrăcați și, mai ales înspăimântați. Spre marea noastră surpriză o doamnă, împărțea căni de apă și bucățele de zahăr, a patra parte dintr-o felie
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
înspăimântați. Spre marea noastră surpriză o doamnă, împărțea căni de apă și bucățele de zahăr, a patra parte dintr-o felie de zahăr. Doamna se numea Agarici și reprezenta Crucea Roșie.” “După foarte puțin timp, trenul s-a oprit în gara Roman. Ajutat de alții, m-am dat jos din tren. Eram gol pușcă. Tot ajutat de alții am fost pus să fac un duș cald. Mi-a făcut bine, foarte bine. După aceea o doamnă de la Crucea Roșie ne-a
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
simplă, dar autoritară. Un nume care merită să fie binecuvântat mereu și mereu. Un om de bine! O femeie cu suflet mare!” Din declarația prefectului jud. Roman, gen. Romulus Stănescu: “Cînd trenul cu deportați evrei din Iași a sosit în gara Roman, eu eram prefectul județului Roman... ...Primele ajutoare în alimente, ceai, apă au fost procurate întâi prin Crucea Roșie, apoi prin Comunitatea Evreiască din Roman”
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
Reamintirea trage vălul de pe lumea retrasă departe în umbră. În anii de sfârșit ai secolului al XIX-lea, copilul lui "dom’ Badea", directorul Prefecturii, nu lasă nimic neatins de tălpi sau de priviri din Craiova și marginile sale. În Piața Gării rătăcește și ascultă "gălăgia mulțimii venindă și ieșindă", "vălmășagul bâzâitor care domina piața"; se miră de literele aproape "de un cot" de la "Restaurantul Frații Spirtaru", ia seama în restaurant băieților de prăvălie, semnului lor distinctiv, "șorțul de postăvior verde". Aproape
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
însăși se răscoală printr-o dezlănțuire a simțurilor care o cer când cutcurigi, bozoței și ghiocei sparg gheața ca să înflorească" (Din genetica inspirației lui Brâncuși); iar în cealaltă parte, cu mirare și avidă curiozitate cutreieră străzile Craiovei, se oprește în Gară - loc de întâlnire și răscruci al tuturor -, ia seama mulțimii grăbite din gară și învălmășite în piață, își lipește privirea pe stucatura vechilor și noilor case, a lucrăturii ușilor și ferestrelor, a ceardacurilor odihnitoare pe timpul verii, a prăvăliilor și manufacturilor
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
bozoței și ghiocei sparg gheața ca să înflorească" (Din genetica inspirației lui Brâncuși); iar în cealaltă parte, cu mirare și avidă curiozitate cutreieră străzile Craiovei, se oprește în Gară - loc de întâlnire și răscruci al tuturor -, ia seama mulțimii grăbite din gară și învălmășite în piață, își lipește privirea pe stucatura vechilor și noilor case, a lucrăturii ușilor și ferestrelor, a ceardacurilor odihnitoare pe timpul verii, a prăvăliilor și manufacturilor, a oamenilor de sus și de jos. Tatăl său fiind secretarul Primăriei, întregul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
este numele a două gări din București. Prima din cele două a fost o gară amplasată lângă Palatul omonim, servind trenurilor regale. Gara a fost desființată în anii 1960, împreună cu tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]
-
este numele a două gări din București. Prima din cele două a fost o gară amplasată lângă Palatul omonim, servind trenurilor regale. Gara a fost desființată în anii 1960, împreună cu tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni. De curând în acea zonă
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]
-
este numele a două gări din București. Prima din cele două a fost o gară amplasată lângă Palatul omonim, servind trenurilor regale. Gara a fost desființată în anii 1960, împreună cu tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni. De curând în acea zonă s-a construit o nouă stradă. Aceasta are
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]
-
numele a două gări din București. Prima din cele două a fost o gară amplasată lângă Palatul omonim, servind trenurilor regale. Gara a fost desființată în anii 1960, împreună cu tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni. De curând în acea zonă s-a construit o nouă stradă. Aceasta are menirea de a fluidiza traficul. A doua gară este situată la aproximativ 1,5 km de vechea gară, în spatele
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]
-
tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni. De curând în acea zonă s-a construit o nouă stradă. Aceasta are menirea de a fluidiza traficul. A doua gară este situată la aproximativ 1,5 km de vechea gară, în spatele fabricii APACA, lângă fabrica de pâine "Lujerului" și în vecinătate complexului Plaza România, pe vechea linie internă a orașului (Centură-Militari-Cotroceni-Trafic Greu-Filaret-Giurgiului-Progresu, azi limitată la Centură-zona AFI Palace Cotroceni). Gara
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]
-
fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni. De curând în acea zonă s-a construit o nouă stradă. Aceasta are menirea de a fluidiza traficul. A doua gară este situată la aproximativ 1,5 km de vechea gară, în spatele fabricii APACA, lângă fabrica de pâine "Lujerului" și în vecinătate complexului Plaza România, pe vechea linie internă a orașului (Centură-Militari-Cotroceni-Trafic Greu-Filaret-Giurgiului-Progresu, azi limitată la Centură-zona AFI Palace Cotroceni). Gara este operațională, fiind folosită exclusiv pentru marfă (din 1988), și
Gara Cotroceni () [Corola-website/Science/304215_a_305544]