14,548 matches
-
Colonești 26. Poboru 6. Corbu 27. Priseaca 7. Coteana 28. Sîmburești 8. Crîmpoia 29. Schitu 9. Cungrea 30. Slătioara 10. Curtișoara 31. Spineni 11. Dobroteasa 32. Strejești 12. Făgețelu 33. Șerbănești 13. Găneasa 34. Tătulești 14. Grădinari 35. Teslui 15. Icoana 36. Topana 16. Izvoarele 37. Tufeni 17. Leleasca 38. Valea Mare 18. Mărunței 39. Verguleasa 19. Milcov 40. Vitomirești 20. Movileni 41. Vîlcele 21. Nicolae Titulescu 42. Vulturești JUDEȚUL PRAHOVA 1. JUDECĂTORIA CÎMPINA cu sediul în orașul Cîmpina ORAȘE 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SCORNICEȘTI cu sediul în orașul Scornicești ORAȘE 1. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 9. Optași-Măgura 2. Colonești 10. Poboru 3. Corbu 11. Potcoava 4. Cungrea 12. Spineni 5. Făgețelu 13. Tătulești 6. Icoana 14. Topana 7. Leleasca 15. Tufani 8. Oporelu 5. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-OLT COMUNE 1. Brebeni 15. Perieți 2. Brâncoveni 16. Pleșoiu 3. Cîrlogani 17. Priseaca 4. Coteana 18. Sîmburești 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SCORNICEȘTI cu sediul în orașul Scornicești ORAȘE 1. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 9. Optași-Măgura 2. Colonești 10. Poboru 3. Corbu 11. Potcoava 4. Cungrea 12. Spineni 5. Făgețelu 13. Tătulești 6. Icoana 14. Topana 7. Leleasca 15. Tufani 8. Oporelu 5. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-OLT COMUNE 1. Brebeni 15. Perieți 2. Brâncoveni 16. Pleșoiu 3. Cîrlogani 17. Priseaca 4. Coteana 18. Sîmburești 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
Vădăstrița 8. Obîrșia 17. Vișina 9. Orlea 4. JUDECĂTORIA SCORNICEȘTI cu sediul în orașul Scornicești ORAȘE 1. Scornicești COMUNE 1. Bărăști 9. Optași-Măgura 2. Colonești 10. Poboru 3. Corbu 11. Potcoava 4. Cungrea 12. Spineni 5. Făgețelu 13. Tătulești 6. Icoana 14. Topana 7. Leleasca 15. Tufani 8. Oporelu 5. JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în municipiul Slatina MUNICIPIU 1. Slatina ORAȘE 1. Piatra-OLT COMUNE 1. Brebeni 15. Perieți 2. Brâncoveni 16. Pleșoiu 3. Cîrlogani 17. Priseaca 4. Coteana 18. Sîmburești 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
Total zona 3: 16 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 4 Argeș 1. Barla 2. Caldararu 3. Hârsești 4. Izvoru 5. Mirosi 6. Mozaceni 7. Negrasi 8. Popești 9. Recea 10. Slobozia 11. Ștefan cel Mare 12. Teiu 13. Ungheni Olt 1. Crampoia 2. Icoana 3. Mihaesti 4. Movileni 5. Nicolae Titulescu 6. Radomiresti 7. Seaca 8. Serbanesti 9. Tufeni �� 10. Văleni Teleorman 1. Balaci 2. Ciolanesti 3. Dobrotesti 4. Grația 5. Necsesti 6. Poeni 7. Sarbeni 8. Scurtu Mare 9. Siliștea 10. Silistea-Gumesti 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237563_a_238892]
-
Total zona 3: 16 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 4 Argeș 1. Barla 2. Caldararu 3. Hârsești 4. Izvoru 5. Mirosi 6. Mozaceni �� 7. Negrasi 8. Popești 9. Recea 10. Slobozia 11. Ștefan cel Mare 12. Teiu 13. Ungheni Olt 1. Crampoia 2. Icoana 3. Mihaesti 4. Movileni 5. Nicolae Titulescu 6. Radomiresti 7. Seaca 8. Serbanesti 9. Tufeni 10. Văleni Teleorman 1. Balaci 2. Ciolanesti 3. Dobrotesti 4. Grația 5. Necsesti 6. Poeni 7. Sarbeni 8. Scurtu Mare 9. Siliștea 10. Silistea-Gumesti 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
pădurilor. Germinația universală, în primăvară, atenuează fiorul morții, făcându-l să privească filosofic „iarba ce crește pe morminte”. Sublimul nu e departe: „Ah, de ce n-am zece vieți,/ ca să te cânt, natură!” (Cântec de primăvară). Un jurnal de călătorie, intitulat Icoane din Carpați, substituie culorii emoția: „Mă cheamă-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus,/ Departe unde lacrimi nu-s,/ În zări în veci senine.” Efigia lui Coșbuc din pasteluri stă ca model, pulberi din Noapte de vară fiind discernabile în al doilea panou din Icoane din Carpați. Nu în partitura propriu-zisă cu elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică, I. abordează totuși poezia epică. Ștefan al Moldovei (Din zile mari, 1905) lasă posterității o lecție de patriotism, dar imaginea strategului rămâne încă palidă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
vedere. Am zărit atunci lungi cuirasate pe o mare liniștită, aeroplane cu aripi scurte, ridicole, soldați în tranșee. Încercând să regăsesc urmele perechii imperiale, scotoceam acum în dezordine, amestecând paginile decupate. Țarul a reapărut pntru o clipă, călare, cu o icoană în mâini, în fața unui rând de infanteriști îngenuncheați... Chipul lui mi-a părut îmbătrânit, întunecat. Eu îl voiam iarăși tânăr, însoțit de frumoasa Alexandra, aclamat de mulțime, glorificat în strofe entuziaste. Numai la fundul cufărului am dat, în sfârșit, de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
chipul ei era atât de palid, atât de delicat... Aidoma florilor de gheață care acopereau geamul. Da, ca și cum trăsăturile ei ar fi fost desprinse dintre podoabele de promoroacă. N-am mai văzut o frumusețe atât de fragilă. Da, ca o icoană desenată pe gheață... Am mers multă vreme în tăcere. Stepa se întindea încet înaintea noastră în țârâitul răsunător al greierilor. Dar zgomotul acela sec, căldura aceea nu mă împiedicau să păstrez în plămâni aerul înghețat din izba mare și neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Licăririle acelea îmi păreau totodată efemere și înzestrate cu un fel de veșnicie. Resimțeam o siguranță amețitoare: într-un mod misterios, ele făceau imposibilă moartea Charlottei. Ghiceam că întâlnirea din izba neagră cu tânăra femeie de lângă fereastra acoperită de promoroacă - icoana de gheață! - și chiar povestea lui Gavrilici, trestiile acelea, plevuștile, într-o seară de război, da, chiar și cele două licăriri de lumină contribuiau la imposibilitatea morții ei. Și cel mai minunat era că nu trebuia nicidecum să demonstrez asta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
trebui să Îngemăneze actul paedeutic al școlii și Învățătura de credință a Bisericii În vederea formării unui elev cu o viață moral-religioasă exemplară și a omului adevărat, conștient de menirea sa pe acest pământ. Elevii Școlii Speciale Constantin Păunescu - Iași pictează icoane În cadrul unui proiect intitulat Raze de lumină și har din inima mea către inima ta, proiect avizat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași și Înscris În Calendarul Activităților Educative Județene, domeniul Educație prin artă. Pictarea icoanelor de către elevii cu cerințe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
Constantin Păunescu - Iași pictează icoane În cadrul unui proiect intitulat Raze de lumină și har din inima mea către inima ta, proiect avizat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași și Înscris În Calendarul Activităților Educative Județene, domeniul Educație prin artă. Pictarea icoanelor de către elevii cu cerințe educaționale speciale este o modalitate de sensibilizare spirituală, de cultivare prin artă creștină. Pictarea icoanelor pentru elevii noștri Înseamnă Îndemânare, măiestrie, dar și imaginație. Reprezintă o modalitate de exprimare simbolică a sentimentelor religioase, cultivarea iubirii față de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
ta, proiect avizat de către Inspectoratul Școlar Județean Iași și Înscris În Calendarul Activităților Educative Județene, domeniul Educație prin artă. Pictarea icoanelor de către elevii cu cerințe educaționale speciale este o modalitate de sensibilizare spirituală, de cultivare prin artă creștină. Pictarea icoanelor pentru elevii noștri Înseamnă Îndemânare, măiestrie, dar și imaginație. Reprezintă o modalitate de exprimare simbolică a sentimentelor religioase, cultivarea iubirii față de Dumnezeu, comuniune de iubire cu profesorii Îndrumători și cu colegii ,,maeștri-iconari”. Profesorul de religie este transmițător al valorilor școlii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
măririi și chipul statului Lui (Blaj); „strălucirea slavei Sale și chipul ființei Sale”, cu notă: „Foarte exact: amprenta (ipostasului) lui Dumnezeu; „pecete asemenea chipului” (Sf. Vasile cel Mare); „chipul (văzut) al nevăzutului Dumnezeu” (Col 1,15)” (BVA); „strălucirea slavei și icoana ființei lui Dumnezeu” (G-R); „strălucirea slavei și chipul ființei Lui” (BS); „oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui” (C); „splendor gloriae et figură substantiae eius” (Vg); „resplendissement de șa gloire, effigie de șa substance” cu notă „Ces deux métaphores empruntées
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
to¤ theo¤ energeías kaì eikÄîn tQÎs agathótQtos auto¤: „Un suflu al puterii lui Dumnezeu, aceasta-i, șuvoi curat al slavei Celui Atotputernic. s...ț Căci ea e strălucirea luminii ne’nserate, oglindă - fără urmă de pată - a lucrării lui Dumnezeu, icoana a bunătății Sale.” (BVA) De o astfel de personificare au parte și „Cuvântul Domnului” (da>ar YHWH294) și „Duhul Domnului” (ruaƒ YHWH295), cu rol similar: în creație, în călăuzirea istoriei și în chemarea unor oameni prin care Dumnezeu își realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1992 - Muzeul Unirii Iași, a prezentat Constantin Ciopraga 1992 - Galerile „Orizont” ale Facultății de Chimie, Universitatea Tehnică Gh. Asachi - Simpozion Național de Desen și Geometri Descriptivă 1992 - nov. Sala Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de Chimie, Universitatea Tehnică Gh. Asachi - Simpozion Național de Desen și Geometri Descriptivă 1992 - nov. Sala Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10 43 Căutându-l pe Bacovia - M. Stanciu, „Cronica”, nr. 2, 31 ian., 1995, p.6 44 De luni până luni - Plastica - Aphrodita Teodorescu, „24:ore”, 29 mai, 1995 45 Icoane pe lemn - Petre Bicer, „Evenimentul”, 30 mai, 1995 46 Chemarea credinței străbune - Petre Bicer, „Evenimentul”, 1995, 28 oct., p.11 47 Expoziție de pictură - Viorica Toporaș - R. Heinisch, „Evenimentul”, 5 oct., 1995 48 D.N. Zaharia - „Iașul vernisajelor”, vol.1: Icoane
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Icoane pe lemn - Petre Bicer, „Evenimentul”, 30 mai, 1995 46 Chemarea credinței străbune - Petre Bicer, „Evenimentul”, 1995, 28 oct., p.11 47 Expoziție de pictură - Viorica Toporaș - R. Heinisch, „Evenimentul”, 5 oct., 1995 48 D.N. Zaharia - „Iașul vernisajelor”, vol.1: Icoane azi - p. 216-220, Ed. Cariatide, 1995 49 La Casa Americii Latine - „Curierul Național”, 20 ian., 1996 50 Viorica Toporaș - sacrificiul și răsplata (Cafeaua de dimineață), Aurel Leon, „Monitorul”, 9 ian., 1996 51 Pentru suflet și minte - Triada plasticii - Dragoș Ciobanu
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
calul În culturile altaice etc. Sunt sacrificate Însă și animale mai mici, de la câini până la păsări domestice. Adesea, sacrificiile sângeroase urmează o logică a „substituirilor”: un animal Înlocuiește ființa umană, un animal mic se substituie animalului mare sau o „reprezentare” (icoane, statui sau alte obiecte) trimite la și ține de locul obiectului inițial al sacrificiului. Nu există un consens În ceea ce privește cauzele și mecanismele acestor substituiri: În unele lucrări de specialitate, mai ales În cele de teologie sau de istorie comparată a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
protecției duhurilor strămoșilor. Spre exemplu, Într-o sărbătoare calendaristică precum Sfânta Maria Mare (15 august) se Împart la biserică fructe și alimente și se țin praznice pentru sufletul morților. Se caută o anume insectă (goanda de câini) care, ascunsă sub icoana Maicii Domnului, va proteja câinii de turbare. Se culege o plantă numită năvalnic pentru diferite leacuri. Se mănâncă primul bob de strugure pentru a se asigura bogăția recoltei. Se urmărește trandafirul și, dacă acesta Înflorește, e semn că toamna va
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și ai instituțiilor Puterii, unități militare, grupuri de sportivi, alte categorii implicate În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de circ). Mulțimea participanților este dublată de multitudinea simbolurilor care exprimă entitatea colectivă: obiecte sacre (relicve, statui, icoane) sau Însemne ale identității colective (steaguri, pancarte, construcții alegorice și aranjamente florale, costume colorate - care trimit cel mai adesea la imaginile consacrate de tradiție ale reprezentanților „arhetipali” ai comunității). Această mobilizare dezvăluie „puterea demonstrativă a spectacolului unei colectivități puse Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Occidentală există 6.150 de locuri de cult care fac obiectul unor pelerinaje, iar dintre acestea, 4.075 sunt dedicate Fecioarei Maria, În virtutea credinței că ea fie s-a arătat acolo, fie a dat un semn al prezenței sale divine (icoana care lăcrimează, icoana apărută Într-un copac), fie a produs un lucru neașteptat, dorit de oameni, dar greu de atins prin mijloacele comune (M. Nolan, S. Nolan, 1989, p. 5). Cele mai multe dintre altarele consacrate Fecioarei Maria În lumea creștină și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]