15,139 matches
-
însă, așa cum se poate intui, în primul rând similarități (vezi în acest sens Mamina: 2007, 2002). Ținând cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și în cazul pașoptiștilor. Situația se va schimba radical peste aproximativ un secol, când influența ideatică a romantismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
loc important, dar nu exclusiv, deoarece orânduirea noastră, prin esența sa, constituie creația poporului muncitor, sub conducerea partidului, apărarea ei fiind de competența întregului partid, tuturor oamenilor muncii, care sunt conștienți că apără propriile lor cuceriri, propriile lor interese și idealuri. Comitetul Central al partidului în plenara sa din 22-25 aprilie a.c., dezvăluind actele samavolnice, abuzurile și ilegalitățile săvârșite de Drăghici Alexandru și elementele slugarnice, carieriste, de care s-a înconjurat la Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat necesitatea ridicării calitative a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a partidului, a asigurării date conducerii de partid și de stat că se poate bizui total și în orice împrejurare pe devotamentul întregului aparat de securitate, care este decis să slujească cu credință și abnegație cauza partidului și poporului, înaltele idealuri ale socialismului și comunismului. ÎNFĂPTUIREA CONDUCERII DE CĂTRE PARTID A ACTIVITĂȚII SECURITĂȚII STATULUI Conducerea de către partid a întregii activități de securitate este o necesitate înțeleasă de către toți lucrătorii aparatului nostru. Aceasta se datorește rolului pe care îl îndeplinește Partidul Comunist Român
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în mod consecvent, cu participarea directă a clasei muncitoare, pentru înnoirea organelor vechi ale aparatului Ministerului de Interne și organizarea lor ca organe chemate să apere cuceririle revoluționare, să respingă orice încercări ale dușmanului de clasă de a împiedica înfăptuirea idealurilor de libertate și dreptate socială ale poporului român. În procesul de transformare a organelor Ministerului de Interne, ca și a altor organe de stat, partidul, menținând ceea ce a fost bun din ele, a acționat ferm pentru schimbarea conținutului de clasă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
activiștilor de partid, a acelor cetățeni care au fost reprimați pe nedrept demonstrează, o dată mai mult, principialitatea și înaltul umanism ce caracterizează politica partidului nostru, responsabilitatea sa în îndeplinirea mandatului încredințat de popor, hotărârea nestrămutată de a sluji până la capăt idealurile de echitate și justiție ale socialismului. Măsurile luate au avut ca efect întronarea cu desăvârșire a legalității, a respectării legilor revoluționare, a normelor de partid în activitatea organelor de securitate. Concluzia fundamentală ce se desprinde rezidă în adevărul axiomatic potrivit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ministerului de Interne manifestările artistice vor fi orientate ferm pe ideile Programului partidului, pe sarcinile reieșite din cuvântările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind educația politico-ideologică și patriotic-revoluționară a maselor, formarea tuturor oamenilor muncii în spiritul muncii, al idealurilor societății noastre socialiste. În acest scop, vor fi promovate permanent manifestările cu un pronunțat mesaj militant, revoluționar, cu sporite valențe educative menite să stimuleze activitatea formațiilor pe genuri de artă care să valorifice în repertoriul lor, pe scară largă, creația
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și partid, al devotamentului față de Comandantul Suprem, a creșterii răspunderii și angajării în muncă, a spiritului de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea misiunilor încredințate: -O importantă premisă a formării acestor trăsături o constituie cultivarea idealului comunist de viață, care reunește ca o chintesență aceste calități superioare. -Dezvoltarea unei conștiințe politice, proces în care cunoașterea aprofundată a politicii creatoare a partidului nostru - concretizată în perioada pe care o parcurgem în documentele Congresului al XIII-lea, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a fost �repartizat� la Auschwitz, unde avea s? -l g? seasc? sf�r? ițul conflagra? iei. Cu povară holocaustului ? i cu o repede-asumat? clarviziune � s? ne amintim c? mul? i intelectuali s-au l? sat cuceri? i �n acei primi ani de �idealurile nobile� ale comunismului � el a trecut f?? i? �n tab? ra celor socoti? i �indezirabili�, pentru c? subminau �dictatură proletariatului�. Autorit?? ile sovietice, �n deplin? complicitate cu cele maghiare, aveau de altfel s? -l �izoleze�, condamn�ndu-l la 25 de ani munc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cel mai str? lucit spirit pe care? l putea da Fran? a, dar nu era politician, ci mai cur�nd �un poet al istoriei�. Mult mai pu? în atr? g?tori s�nt istoricii politicieni A. Thiers ? i F. Guizot. Idealurile pe care le sus? ineau ei p? reau s? aib? pu? în? leg? tur? cu politica lor. Erudi? ia istoric? p? rea s? le �ncurajeze arogan? a ? i dispre? ul fă?? de propria lor na? iune ? i fă?? de omenire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
compara cu ? i nu poate egală statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici �n privin? a angaj? rîi lui �n na? ionalismul romantic. Ceilal? i politicieni? istorici nu se ridic? nici la �n? l?imea hoț? r�rîi lui de a?? i aplică idealurile �n politică real? 14. El a reprezentat cea mai extraordinar? minte care i? a fost vreodat? h? r? zît? na? iunii rom�ne. M?re? ia lui Iorga izvor?? te din talentele sale; dar proverbiala să energie, care? l transform? �ntr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cum inten? iona s? scrie istoria. Gra? ie cercet? rilor efectuate �n arhivele Arsenalului, Iorga a putut s? scrie despre un om �pe care l? am cunoscut personal, al? turi de care am tr? it, ale c? rui aspiră? îi ? i idealuri le? am �mp? rt?? it, pe care l? am �nso? it �n lungi c? l?torii ? i cu care am petrecut o perioad? �n chilia m? n?știrii C�lestine din Paris unde se retr? șese, total deziluzionat, cu o singur? dorin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se bizuie pe ac? iuni�. Pentru Iorga, chiar ? i �n domeniul istoriei, ideile nu puteau fi separate de ac? iune, ceea ce �nsemna lupt?. Ac? iunea ? i ideile alc? tuiau o unitate, deci ac? iunile nu trebuiau privite �n lumină ideilor sale, idealurile sale c? l?uzîndu? i ac? iunile. Ar fi nedrept s? individualiz? m vreun element ca fiind punctul de cotitur? al unei vie? i sau vreun eveniment adecvat că sens ? i chiar că ritm ca fiind mai hoț? r�tor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dificil? chiar ? i �n Occident, unde era un produs local. Numai c? aici nu avem de? a face cu un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele rela? îi patriarhale pe care le? a idealizat el �n idealul s? u s? m?n? torist aveau s? fie distruse fie din? untru, fie dinafar?. Idealizarea acestei Rom�nii de pe vremuri constituie esen? a s? m?n? torismului. Iorga a zugr? vit imaginea lui asupra satului s? m?n? torist �n 1933: �Am �ncercat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
XX-lea �ncheierea (stabilirii) crezului meu politic ? i social�, un crez de care nu s? a desp? r? it nicidat?. A sosit momentul s? ne familiariz? m cu Iorga �n multiplele sale ipostaze: cu na? ionalismul, g�ndirea istoric? , jurnalistică ? i idealurile sale estetice ? i critice; cu manieră să de lucru ? i cu via? a lui de familie; cu ideile sale asupra moralit?? îi ? i a banilor; cu Nicolae Iorga � omul. Na? ionalismul constituie un element esen? ial �n �n? elegerea lui Iorga. Na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate elementele culturii na? ionale a poporului rom�n. Aceste elemente nu reprezint? doar prezentul, ci ? i spiritul trecutului Rom�niei, izvor�nd din p? m�ntul natal că s? influen? eze genera? iile prezente ? i viitoare 28. Iorga speră c? idealul na? ional rom�n de solidaritate na? ional? va deveni o �religie comun? �, deoarece solidaritate na? ional? �nseamn? cultur? na? ional?. Aceast? cultur? na? ional? trebuie s? aib? la baz? virtu? i �ntruchipate de Nicolae Iorga: munc? , studiu ? i sacrificii. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reflectă �ntr? o zi: �Mi? am f? cut ast? zi datoria ? i nici nu i? am f? cut Rom�niei vreun r? u... �114 Ceea ce voia s? spun? era c? �?i slujise ? ara bine. Numai prin munc? neobosit? pentru atingerea idealurilor na? ionalismului s? u cultural putea Iorga s? simt? c? se afl? la �n? l?imea acestora. �n memoriile lui, Iorga vorbe? te pu? în despre șo? ia, copiii ? i ceilal? i membri ai familiei sale. El era figură public? a b
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evreii ? i grecii tr? iau de pe urma profiturilor lor; S? m?n? toristul era opus locuitorilor marilor oră? e ? i ai suburbiilor industriale. �n satul s? m?n? torist există o armonie organic? de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea s? realizeze acest ideal. Ca atare, a impus s? m?n? torismului o linie eminescian?. De? i Eminescu avea acelea? i idealuri politice că ? i Iorga, el nu confundă niciodat? esteticul cu eticul � că s? nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ai suburbiilor industriale. �n satul s? m?n? torist există o armonie organic? de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea s? realizeze acest ideal. Ca atare, a impus s? m?n? torismului o linie eminescian?. De? i Eminescu avea acelea? i idealuri politice că ? i Iorga, el nu confundă niciodat? esteticul cu eticul � că s? nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, �n vreme ce Iorga proclama c? �literatura nu este o cafenea unde poate intra oricine poate pl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tepta oare Iorga (sau al? i critici ai evreilor est? europeni) că neasimila? îi ? i cumplit de maltrata? îi evrei ai Leg? m�ntului de colonizare s? lupte eroic pentru tor? ionarii lor? Său s? lupte ? i s? moar? pentru idealurile lui s? m?n? toriște ? Dar evreii care luptau �n for? ele armate ale Fran? ei, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din for? ele armate ale Germaniei sau Austro? Ungariei?) Oare est? europenii nu puteau s??? i dea seama de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie ? i absen? a celei mai elementare onestit?? i a celor află? i la conducere. �Ia? ul este o lume diferit? �, continuă el, �pentru care r? zboiul nu exist?. Ia? ul nu tr? ie? te �n lumea speran? elor ? i a idealurilor celor din tran? ee. Cei care tr? iesc �n confortul ? i siguran? a relativ? a Ia? ului g�ndesc c? �o s? ne ia naiba �n tran? ee! �� Iorga avertiza asupra faptului c? era u? or pentru tineri s? identifice r? ul cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? seasc? din Transilvania� ? i a luat atitudine �mpotriva modernismului din literatura rom�n? , mai ales a curentelor ini? iate de poetul ardelean Lucian Blaga ? i de c�teva ? coli literare s? se? ți de ultim? or?. A urmat apoi atacul �mpotriva �idealului imposibil al pangermanismului�, completat de o condamnare a �rasismului ? i a teoriilor rasiste�. Iorga conchidea l? ud�nd influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism) ? i spun�nd c? , dac? intelectualii să? i accept? aceste promisiuni, �putem ajunge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
putea fi punctul de vedere sus? inut de Iorga, care vedea �?? ranul rom�n nepervertit� �ntr? un cadru s? m?n? torist. �n ciuda apropierilor, Iorga nu prea sem? na cu Charles de Gaulle, care putea vorbi despre Fran? a că despre un ideal mistic, dar ? i s? fie realist (ba chiar ? i cinic) �n privin? a francezilor. De Gaulles iubea mai mult Fran? a dec�ț pe francezi. Opozi? ia lui Iorga fă?? de antisemitism a dus la ruptură lui de studen? îi rom�ni ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nu este de mirare c? Iorga sau contemporanii s? i au fost �n? ela? i de ea�. Tragedia a fost c? el, ca ? i mul? i al? i intelectuali din vechea genera? ie, era dep?? it de problemele, aspiră? iile ? i idealurile majorit?? îi studen? ilor. Chiar dac? istoria i? a confirmat suspiciunile ? i �ndoielile, at�ț pe cele ale lui c�ț ? i pe cele ale genera? iei mai v�rstnice, Iorga i? a sf? tuit pe studen? îi rom�ni s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �ncercat s? sus? în? �Sistemul de la Versailles�, care era un �Sistem de alian?? francez�. Iorga era �ndr? gostit de Fran? a, faptul ca pozi? ia Rom�niei s? fie legat? de cea a Fran? ei constituind pentru el un ideal. O asemenea politic? extern? a Rom�niei p? rea justificat? �n anii �20. Dat fiind c? Germania fusese �nfr�nt? , iar Rusia era la p? m�nt, Fran? a ajunsese cea mai mare putere de pe continentul european. Dar există ceva artificial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este nevoie de oameni adev? ra? i pentru rezolvarea problemelor�213. Maniu ? i Iorga au avut o soart? comun?. Am�ndoi erau de o integritate irepro? abil? , am�ndoi erau lipsi? i de abilitate politic? ? i erau inflexibili �n privin? a idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit �n credin? a sa �n democra? ie ? i moralitate cre? țin? că ? i Iorga �n s? m?n? torismul s? u. Am�ndoi erau patrio? i rom�ni ? i na? ionali? ți. Ce p? cat pentru Rom�nia c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]