15,245 matches
-
venit devreme. Toate au venit mai devreme decît de obicei: și iasomia, și vișinele, și căpșunele, și perele văratice... Am condus-o amîndoi. Tano s-a abținut să-l latre pe Mișu Negrițoiu, urcat în vîrful gardului. Își lipește bumbul nasului de mîna mea. Grea povară să te știu supărată pe mine, Iordanco. Îl țin de zgardă, sub supravegherea voyeuristă a motanului. Mișu Negrițoiu vede că-i protejat, coboară calm și se răstoarnă în stratul de cimbru. Cimbrul e afrodisiac pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
încrunt la el, fii mai pașnic. Iau, Doamnă, cum să nu iau. Da' dacă nu mă lași să-l flocăiesc, o să-mi iau cîmpii. Să fii umilit chiar de Doamna ta, în fața lu' Mișu Negrițoiu, asta nu prea miroase a nas de om. Și se depărtează de gard, țîfnos. M-am întors la imaginea celor doi adolescenți curați și goi, pe margine de lac, sub cerul ca un lac. Lac albastru. Odată, am încercat să ațipesc în inima iazului, plutind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cred că ai o zi proastă. Io sînt în invarianta eficienței, Iordanco. Și, pentru sine: "Ilogice-s muierile astea!" Cască de-i trosnesc fălcile și se uită la mine cu viciul cafelei în ochi. Scap de el, trîntindu-i ușa-n nas. Aștept. De la tine m-aștept la orice, îl aud de pe prag. Rareori, dar rareori, jinduiesc după o viață nemaipomenit de simplă. După viața de cuplu inofensiv-țicnit. Bucătăria, mirosind a împăcare firească și-a supă de legume, ar fi locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
grea, bipedo. Am crezut că ai inimă de cîine, da' n-ai. "Miroși", auzi! Poate și mie mi-e greață de parfumul ăla nou, Dreamlife, da' am noblețea de spirit să nu ți-o trîntesc în obraz. Să știi, am nasul mai lucid decît al tău. Și creierul e mai lucid. Io țin minte mai bine, mai mult, mai corect decît bipezii. Memoria mea afectivă e superioară, prin comparație cu-a voastră. Iese șchiopătînd (șchiopătează ca să mă impresioneze) și-și mîrîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am dus la Mănăstirea Neamț, loc dăruit ("Și a văzut Dumnezeu că este bine"); dăruit și de o nemaipomenită "vară de noiembrie". "În Franța, a gafat Brăduț, i se mai spune vara fetelor bătrîne". "Natură conservată, conservatoare", a strîmbat din nas Patrick, deranjat (purta un costum Cerruti) de les mouches, de iarba plină de melcișori, de scaieți, de cioturi, de o vulpe tehuie care i s-a părut hienă, de șoriceii de pădure, rătăciți printre crengile pentru foc, de vînt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Pasăre. Te sfătuiesc să corijezi. Pune-i volumului o prefață lucidă, ca să nu creezi o imagine falsă asupra poeziei-noastre-tinere". Îmi plăcea să scriu critică de poezie. Visam chiar la o recunoaștere în breasla asta, a bărbaților. Sigur aveam perspicacitate. "Ai nas la poeți, mă Dana", recunoștea Fluturel. Acuma nu, nu-mi mai place. Subconștientul e încărcat de vechiul eșec. "Ia diagonala spre gînduri albe. Nu asta ți-ai propus/promis la zintîi?" mă ceartă autoritar vocea paralelă. Mă ajuți cumva? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca Nababul, cu capac), sugea picioarele unui munte de crabi. "Încearcă stridii, tataie, sînt afrodisiace". Mătancureala, zdamătii ("poate nu știi peste cine-ai dat"), pumnii; "repărul" cu sîngele zbucnit pe nări, într-o panglică lată. "I-am scos vorbele pe nas. Uite ce sînge are. Sînge de copil făcut prin decret. Decrețel". Înotam pînă la nava eșuată, cu un gol mare cît marea în mine. De ce trebuie să pun pe masă trăirile cele mai intime, cele mai bine ascunse? Să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe tine, muiere, nu tu pe mine". Simte cînd ceva mă apasă. Mîncăm, Iordanco? Îmi pivotează în jur, împingîndu-mă spre frigider și-și îndeasă capul înăuntru, de cum deschid ușa. Zece chestii nu-mi plac la tine, Tano. Unu, îți bagi nasul în frigider... Ca să mi-l mențin rece. Doi. Îl urăști pe Mișu Negrițoiu... Dacă toată ziua îngroapă și dezgroapă... La trei, mă face să scap din mînă castronul cu carne fiartă. Cum cîinele meu e destul de inteligent ca să știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
încape nici o aporie". Cognitifff, ce mai! Cine-ar găsi cuvinte mai potrivite decît Arghezi? Noi suflăm pe-același flaut, Laudă-mă să te laud". Strîng pe făraș talentele închipuite, genialoizii, diamantele astea, să le zvîrl la gunoi. Tano are pe nas o boabă de sînge: M-am zgîriat cu Mișu. N-apuc să-l cert, că la colțul dinspre strada "Fulger", colț mirosind veșnic a urină, a apărut Milucă și n-am altă ieșire decît să intru repede-n casă. Trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
contrafac o horă boierească. Toată arhiva institutului e viciată și trebuie revizuită". Mă folosesc de imaginea Magdei U., cea cu Institutul arenă de circ, ca să-i plasez pe toți în rumeguș: piticul Mistrie, secondat de August-Prostul, în genuflexiune; clovnul cu nas roșu care și-a înghițit muzicuța, iar muzicuța continuă să-i cînte din stomac: contorsioniștii rămași în poziția aplecat-față; călărețele acrobate, struțo-cămila, elefantul abulic. Maimuțele sînt reprezentate generos. Și specia ciugulitoarelor de prin cărțile altora: Maia Branea, alias Maja Desnuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
drumul care duce la aeroport. Bun locșor ca să ne pierdem urmele, se bucură Tano cînd intrăm în han. Un pumn în plex ("nu servim cu cîini") e nimica toată pentru el. Îi sfîșie inima chelnerului cu botul lui mîhnit, cu nasul lui mîhnit, cu ochii lui mîhniți, așa că ne primește comanda: Două ("Trei Iordanco!") porții de frigărui. Da, Russ, degetul lui Șichy, oricît îți displace igrecul din nume, ar putea deveni de lumină, deget de lumină pentru tine. Ochiul slab ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de vie din ogradă Când trec eu dimineața să nu se mai vadă, Să se usuce mărul și salcâmul Că tu m-ai păcălit cu petrosinul. Iar soba din veranda veche Să scoată fum, să-ți intre în ureche, În nas, pe față să te înnegrești, Alți prieteni tu să nu mai amăgești. Tavanul în odaie să se umezească, Iar printre geam, gândacii să foșnească, Tu petrosin să nu ai nicio picătură, Mereu să umbli beat prin bătătură. Când vara tu
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
culoarea albă, ci portocalie, pe care o furaseră. Dar ziua no vedea nimeni, lumina asta, din cauza luminii puternice galbene a Soarelui, iar noaptea îi înveselea numai pe câini. Câinii bagabonzi care n-aveau somn ieșeau la plimbare și citeau cu nasul ce au scris alți câini pe stâlpii cu becuri. Și când nimeni nu mai credea că se poate face ceva pentru a lua înapoi culoarea portocalie, iată că un copil din Cartierul Alexandru-cel-Bun, Dragoș se chema el, veni cu o
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
înzestrați din născare. Nu am încercat să fiu lider, doar îmi expun părerea, care, uneori, îi ofensează pe unii. Nu știu dacă e corect, dar am decis pentru mine că nu trebuie să mă mai implic, să-mi mai vâr nasul, pentru că, la urmă, unii mă vor aproba și vor fi de acord cu mine, iar alții mă vor critica, considerându-mă o persoană care încearcă să-și impună părerea. Poate chiar și sunt așa, dar cunosc bine ceea ce am de
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să-i ajuți în a-și schimba viața conștient. Așa cum fac eu în acest moment, citind cărți motivante, care arată prin puterea argumentelor că și tu poți schimba totul, dacă dorești. Nu mă voi simți diferită de ceilalți sau cu nasul pe sus, eu doar voi fi fericită, eu sunt fericită și, fiecare din noi, poate să fie fericit dacă dorește. Nu trebuie să ne amăgim cu iluzii că totul va fi bine, nu va fi, dacă nu începi să acționezi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ce mi se oferă cu preț foarte avantajos, el insistă, vrând să desfacă marfa de inox. Eu îi spun că n-aș vrea să par nepoliticos cu un musafir ca el, venit de departe și să-i închid ușa în nas și de aceea îl rog să-și ia marfa și să plece la altă casă, unde poate va găsi un credul care să-i plătească pretinsul cadou. Pledează insistent cauza lui de bișnițar, n-ar vrea să plece, eu îi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prăvăliei din centrul satului, folosind nostima sintagmă de „Iesi afară, parsivule!”, făcând o larmă așa de mare, încât i-am atras atenția domnului Tachi care, auzind repetarea insistentă ce mi făcuse, a priceput că noi, dracii de copii, ne luasem nasul la purtare și îi aduceam astfel o insultă, chiar în fața prăvăliei al cărei proprietar era, a început să ne amenințe și să ne adreseze aceeași formulă la plural: „Iesiți afară, parsivilor!” Cu cât domnul Tachi se enerva mai tare și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în ochi, în vreme ce un fulger sfâșie cerul către nord-vest. Imediat fu urmat de un tunet care făcu alarmele unor mașini să răbufnească... - Căutați pe cineva? Încercă să pozeze în gazdă surprinsă, dar politicoasă, cu toate că i-ar fi trântit ușa în nas individului, în doi timpi și trei mișcări. - Cred că ați greșit adresa, continuă după ce observă că buzele crăpate continuau să strângă chiștocul de țigară. Dar se întâmplă frecvent, nu trebuie să vă faceți probleme. Am ieșit un pic la aer
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Să știți că situația este foarte gravă, spuse, și nu reușesc să găsesc o cale de rezolvare. De-asta m-am gândit să vin la dumneavoastră, aveți experiență... Experiență în ce?, gândi instantaneu. În luat șuturi în fund? În lipirea nasului de ușile unor edituri care mau trecut pe lista neagră? Într-o anumită poziție sexuală care-i place Luciei la nebunie? Își drese vocea. - Nu știu la ce vă referiți. Sigur nu ați greșit adresa? Poate nu ați văzut bine
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu avea somn (iar insomniile, la bătrânețe...). În rest, un exemplu pentru întreaga comunitate. Suplimentar, Detectivul era convins că Vecinul obișnuia să tragă cu ochiul. Așa, ca să nu se plictisească. Din perversitatea completată nocturn cu peliculele porno. Și simțea (adulmeca, nas fin, de copoi cu state vechi) că văzuse și un oarecare individ care intrase în curtea și în casa scriitorașului, uitând să mai iasă. În schimb, ca să vezi drăcie, individul se trezise mort, lovit de o mașină misterioasă, pe mijlocul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cam câți bani aș primi la Hollywood, nu sunt un geniu? Habar nu avem, dar știm că veți primi mulți ani, aici. Dacă nu aveți un avocat, veți primi unul din oficiu. Închise ochii și se lăsă să alunece, până când nasul mai avu de parcurs doar câțiva milimetri până la apă. Domnilor ofițeri, trebuie să mă credeți, sunt un cetățean onorabil, chiar și scriitorii ratați sunt cetățeni onorabili, nu pot fi excluși din societate, nu pot fi marginalizați. Întrebați-l pe domnul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
carte, dinspre membrele posterioare către gât, dintr-o singură mișcare, așa cum scoți o mănușă de pe mână, întorcândo pe dos. Spectacolul va fi asigurat, transmisiune live, toți scriitorii lumii vor trage concluziile care se impun... Sări din cadă... Apa intrată în nas îi provocă o senzație dureroasă, strănută, simți că se îneacă, făcu un pas și alunecă pe gresie, se propti de perete, apoi se așeză în fund. Auzi apa de la toaletă. Ridică privirea dintre picioare și-l văzu pe Magician. Tocmai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vrei? Nu era mai bine atunci când umblam beat toată ziua? Ar fi putut să plouă și de la stânga la dreapta, tot nu îmi păsa. Îl căută din priviri pe moșulică. Acum chiar că îi voi trage un mare pumn în nas, mai ales că nici nu se mișcă, parcă suntem în Frumoasa din Pădurea Adormită, numai că aici va fi Bătrânul din Orașul Adormit. Nu-l văzu. Dispăruse. Ca și cum nici nu ar fi existat vreodată, iar el ar fi vorbit singur
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Vreau să o iei pe Madelaine și să o lași la apartament Înainte de a te Întoarce la birou. Clic. Și telefonul a amuțit. M-am holbat câteva secunde la el Înainte de a-mi da seama că mi-l Închisese În nas cu bună știință, deoarece Îmi dăduse toate amănuntele pe care puteam spera să le primesc. Madelaine. Cine dracu’ era Madelaine? Și unde se afla ea În clipa de față? Știa oare că urma să vin să o iau? De ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că pune vreun dram de pasiune În ceea ce spune. Deși nu dădea deloc impresia că ar fi proastă, ochii ei păreau cumva Împăienjeniți, ca ochii sectanților sau ai fanaticilor. Aveam senzația puteam foarte bine să adorm, să mă scobesc În nas sau să mă ridic și să plec, fără ca ea să ia notă de asta. Când a terminat În cele din urmă și a plecat să stea de vorbă cu o altă fată venită pentru interviu, aproape că m-am prăbușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]