14,853 matches
-
fi ceea ce eu numesc un creamer. Cuvântul provine de la faptul că unii culegători imigranți din California de Sud fugeau Înaintea celorlalți pentru a prinde fructele care se aflau pe ramurile de jos ale copacilor. Cei care veneau din urmă erau nevoiți să-și ia cu ei scara pentru a putea ajunge la fructele de pe ramurile de mai sus. Aceștia Îi numeau pe cei care alergau Înaintea lor „creamers” și aveau o metodă unică de a-i pune la punct. Cei prinși
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În urmă, am avut un angajat ce părea să fie cel mai harnic om pe care l-am cunoscut vreodată. Problema era că niciodată nu reușea să realizeze ceva palpabil. Vânzările sale au scăzut atât de mult, Încât am fost nevoit să analizez serios performanțele lui. „La ce lucrezi acum?”, l-am Întrebat Într-o zi. „Creez o nouă bază de date, ca să putem urmări activitatea conturilor”, mi-a răspuns. Biroul lui era plin de manuale și formulare. „Acum am niște
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Poporul getic primește sfârșitul lecturii cu o ovație entuziastă agitându-și tolbele pline cu săgeți Et caput et plenas omnes mouere pharetras, Et longum Getico murmur in ore fuit (v. 35-36)227. Sub masca rușinii prefăcute de a fi fost nevoit să scrie un asemenea poem în limbă getică, Ovidiu parcă ar vrea să-i insinueze corespondentului său că se află la mare cinste în ochii opiniei publice (armate) a geților 228. În entuziasmul lor, geții afirmă că, deoarece Ovidiu a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
profund decât amărăciunea și disprețul său față de o soartă atât de tenax și insidiosa se ivește din nou în descrierea asprelor condiții de viață în care trăiește la Tomis. Îi cere să depună mărturie și lui Flaccus, care a fost nevoit să experimenteze duritatea acelor condiții, chiar dacă sub forma falsă a unei "misiuni": este vorba de un fel de invitație printre rânduri la revoltă. Stări sufletești care alternează. Dacă Ovidiu nu este dorit la Roma se știe de către cine -, la Tomis
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai întâi prin originea sa dubioasă, de presupusă odraslă princiară ("beizadea") și de "străin", moștenitor legitim al armurierului ("neamțul"), iar ceilalți copii îl tratează cu ostilitate pentru simplul motiv că e "altfel", singularizându-se atât prin vestimentație (la școală e nevoit să poarte o "redingotă de cioclu"), cât și prin comportamentul apatic, indiferent, manifestat pe un fond de timiditate și de totală neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
plină de noroi"), îl înspăimântă pe virtualul sinucigaș, care ajunge să-și regrete intenția necugetată și să-și plângă de milă. Plimbându-se apoi printr-un cimitir, Bizu aude cum groparii glumesc pe seama unui craniu cu dantura intactă și e nevoit să constate că moartea nu-i o soluție, de vreme ce "nici în mormânt oamenii nu-și găsesc liniștea de veci". Dar gândul sinuciderii nu e determinat de cauze exterioare, de ostilitatea mediului. Răul se explică prin însăși configurația psihică "negativă" a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aduse normelor unei vieți trăite fără iluziile voinței de putere". Evident că în personalitatea poetului tiburtin, asumată bovaric drept model ideal, studentul din Fălticeni încerca disperat să se regăsească pe sine. Dar Bizu se îmbolnăvește subit de tuberculoză și e nevoit să abandoneze studiile clasice (repaosul total fiind recomandat drept singurul leac împotriva bolii), nu înainte de a fi încercat la bibliotecă, cu edițiile în față, sentimentul inutilității și de a fi avut "senzația mucegaiului, cu miros iute în nas", văzând că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iluziei creatoare, care oferă omului libertatea de a reinventa trecutul și de a-și alege singur "strămoșii", "modelele" ideale. În consecință, Mili cinstește cu pietate doar amintirea tatălui, care, ca și Luțica, a fost un om puternic, un învingător, fiind nevoită să privească cu un vădit dezgust la existența pur vegetativă, de simplu deșeu uman, a propriei mame, femeie fără personalitate, modelată exclusiv de servituțile condiției biologice. Spre deosebire de Mili, a cărei dorință nerealizată proiectează trecutul (amintirile legate de Luțica) în viitor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a unor prețuite trofee de către pasionați, dar și o sursă de alte produse, inclusiv proteină animală cu calități excepționale, cu rol benefic pe care Îl are consumul acestora asupra sănătății omului. Pentru capturarea faunei cinegetice și salmonicole omul a fost nevoit În timp să cunoască particularitățile acesteia, locurile și zonele unde trăiește, obiceiurile sale, speciile care sunt comestibile, metodele de capturare, precum și eventualele pericole la care sunt expuși oamenii În contact cu unele dintre viețuitoarele acestei faune. În prezent, la toate
Faună cinegetică şi salmonicolă by Elena Popescu-Micloşanu,Romulus Gruia () [Corola-publishinghouse/Science/1285_a_2380]
-
AVRAMESCU, Tiberiu (16.III.1933, Timișoara), istoric literar și editor. Familia sa, originară din Basarabia (Miclăușeni-Lăpușna), a cunoscut vitregia vremurilor, după o perioadă petrecută la Chișinău fiind nevoită, în 1940, să se refugieze în țară și să se stabilească în București. Aici, A. a urmat Liceul „Cantemir Vodă” (1944-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1955). Repartizat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, începe o îndelungată și rodnică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
martie. În timpul lunilor calde ale anului, păsările găsesc cu ușurință hrana atât vegetală cât și animală. În schimb, iarna, păsările sedentare suferă adesea de foame, iar în cazuri extreme pot chiar muri din această cauză. În căutările lor, ele sunt nevoite să renunțe la "felurile de mâncare" din timpul verii și să caute alte resurse. Putem ajuta păsărele din parcuri și grădini construind hrănitori ( figura nr. 25) de diferite forme și dimensiuni, care pot oferi păsărilor hrana necesară de la semințe de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cincea esență (1989) și Kaspar Hauser (1991). Poemele au o respirație amplă, vizionar-epopeică asupra genezei, la care omul este părtaș ca unealtă a răului („Triumf al Răului ce și-a ales sediul în spirit” - Astrul nomad), iar poetul se simte nevoit a ispăși „nevrednicia verbului” de a fi „părtaș la peanul luminii” și nesăbuința de a se lua la întrecere cu vocile tenebrelor („De plânge Demiurgos...”). Orfismul, de care vorbea cu îndreptățire I. Negoițescu, se pliază pe expresia unor experiențe ritualice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Paris - 13.IV.2003, Nazaret Illit, Israel), prozator. Este fiul Terezei (n. Solomon) și al inginerului Alexandru Săucan. De la Paris familia se mută la Praga, iar de aici pleacă în 1934 în România. Locuiește la Carei până în 1940, când este nevoită să se refugieze, până în 1944, la Sibiu și la Sighișoara. Este perioada în care peste treizeci de rude din partea mamei, începând cu părinții acesteia, sunt deportate și omorâte la Auschwitz. În anii 1948-1952 S. studiază regia de film la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
generală revizuire. (Ă)”. Scânteia publică o amplă confesiune a lui Mihail DAVIDOGLU 62 despre efectul constructiv al discuțiilor cu cititorii, concretizat În modificarea piesei Minerii În nu mai puțin de șapte locuri: „În vreme ce-mi scriam piesa și eram nevoit să găsesc rezolvarea atâtor și atâtor probleme concrete, s-a trezit În mine și a crescut tot mai mult dorința și chiar nevoia de a o citi Întâi și Întâi oamenilor despre care am scris, de a o confrunta - ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De la această bază - sau, poate, odată cu ea - au plecat toate celelalte funcții: judecătorești, militare, religioase și, în funcție de împrejurările istorice, politice - cazul Iașilor, care devine reședința principală a domnilor Moldovei după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chirii (bezmăn), „care consista dintr-o dare anuală, stabilită după o clasificare a acestor locuri în mai multe categorii”. La sfârșitul anului 1867, aflându-se în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante față de creditori, proprietara Ana Balș-Lățescu a fost nevoită să scoată la vânzare moșia Mărăței. Profitând de ocazie, Primăria orașului Piatra Neamț a reușit să cumpere o bună parte din această moșie, restul fiind trecut în proprietatea unor particulari. Fenomenul imigrației evreiești, detașarea treptată a locuitorilor față de servituțile ce decurgeau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cișmele”. Decesul lui Al. Constantinescu, survenit în anul 1926, a dus la abandonarea acestui proiect. Până la sfârșitul anilor ’30, când planul de modernizare a fost implementat grație sumelor alocate de la bugetul statului de către Mircea Cancicov, locuitorii cartierului C.F.R. au fost nevoiți să se „acomodeze” unor realități dezolante. Referinduse la condițiile de trai ale „eroilor de peste calea ferată”, P. NicolauStoica făcea în anul 1928 următoarele precizări (articolul „O rușine contemporană - cartierul C.F.R.”): „Viața se arată acolo imposibilă din cauza depărtării de centrul orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
electrice”. Pe de altă parte, plățile pentru consumul de energie au devenit tot mai sincopate. Foarte curând, abonații au realizat faptul că asigurarea unor standarde moderne de viață implică și costuri suplimentare. Începând cu luna mai 1904, Primăria a fost nevoită să trimită tuturor consumatorilor locali, fără nicio excepție, repetate somații, în care se solicita „grabnica achitare a sumelor restante”. În anumite cazuri, prețul foarte ridicat al facturilor a determinat chiar modificarea contractelor inițiale. Cel mai bun exemplu ne este oferit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mecanice ale hidrocentralei de la Gherăești (111.318 lei) au fost asigurate de firma Siemens & Schuckert, în baza contractului semnat pe 1 aprilie 1910 de administratorul delegat al societății, inginerul Laurențiu Teodorescu. Pentru materializarea acestor proiecte de anvergură, Primăria a fost nevoită să cumpere numeroase terenuri aflate în posesia unor particulari. Spre exemplu, pentru executarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a orașului, Primăria a aprobat în ședința din 18 februarie 1910 cumpărarea mai multor terenuri din comunele Gherăești și Fântânele. Fiind încheiate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alimentarea transformatorilor, cablu de joasă tensiune pentru distribuție și iluminat public, modificarea rețelei aeriene în trifazat, precum și modificările distribuției din centrală”. Evident, odată cu trecerea în cadrul administrației locale a satelor din imediata apropiere a Bacăului (ianuarie 1930), primarii țărăniști au fost nevoiți să regândească întreaga „strategie” de dezvoltare energetică a noului municipiu - rețeaua de distribuție a curentului electric trebuia să fie extinsă și, nu în ultimul rând, trebuia sporită capacitatea de producție a Uzinei. Astfel, în intervalul 1932-1933, în cadrul Uzinei electrice aveau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost numită o Comisie Interimară în fruntea căreia a fost desemnat averescanul Ioan Grigoriu (mai 1926-martie 1928), alegerile comunale fiind programate pentru ziua de 6 iunie 1926. La numai patru zile de la preluarea mandatului de primar, Ioan Grigoriu a fost nevoit să facă față celui mai devastator incendiu ce a mistuit până atunci orașul Bacău. Evenimentul a avut loc în ziua de 16 mai 1926. Datele din ancheta realizată de Inspectoratul Pompierilor Militari, indică faptul că „focul a luat naștere ziua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în plus a faptului că oamenii și, mai ales, obiceiurile lor au rămas „sub vremi” este dată de următorul detaliu: deși administrația locală a interzis accesul căruțelor pe străzile asfaltate, în urma protestului negustorilor din centrul orașului, consiliul municipal a fost nevoit să anuleze această interdicție. La nivelul secolului al XIX-lea, starea precară a transporturilor, necesară atât pentru desfacerea mărfurilor cât și pentru asigurarea materiilor prime, a constituit unul din principalele obstacole în dezvoltarea economică a României. La scurt timp după
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunal în urma inspecțiilor sanitare efectuate aici scot la suprafață nereguli în privința respectării normelor igienico-sanitare. Inspecția din septembrie 1907 a dus chiar la închiderea Băii Centrale pentru dou) luni. Pentru redeschidere, proprietarul Aurel Negrescu (procuratorul Templului Coral din București) a fost nevoit să aducă următoarele îmbunătățiri: „(...) treptele de amfiteatru să fie de stejar, cu o mică pantă pentru scurgerea apei; să se facă trei balustrade de lemn; băncile pentru masaj se vor prevedea cu o placă de marmură; în latrine se vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un câștig lunar de 50 lei, jandarmii își puneau zilnic viața în pericol pentru un salariu de numai 40-47 lei! Datorită numărului mare de demisii înregistrate în rândul jandarmilor, la sfârșitul anului 1905, prefectul județului P. G. Cantilli a fost nevoit să ceară sprijinul Ministerului de Interne. În raportul înaintat pe data de 23 noiembrie 1905, erau surprinse următoarele realități: „(...) în prezent paza orașului se face cu 40 de sergenți, căci, din totalul de 50, zece sunt detașați tot timpul la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]