16,127 matches
-
provocare care a arătat că Marea Britanie dorea să-l facă pe Zapatero să "plătească" pentru abandonul foștilor aliați ai Spaniei din Irak. În această privință, este de menționat că Zapatero a avut de suferit de pe urma victoriei lui Bush în alegerile prezidențiale americane din 2004. Bush a decis să nu răspundă telefonului de felicitare dat de Zapatero. Acest episod a apărut în întreaga presă națională și internațională. În octombrie 2004, guvernul lui Zapatero a început o campanie de reabilitare morală și legală
José Luis Rodríguez Zapatero () [Corola-website/Science/297887_a_299216]
-
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2004 din Ucraina s-au concentrat pe lupta dintre Viktor Ianukovici, fostul premier și liderul opoziției, Viktor Iușcenko. Ceilalți candidați nu au strâns mai mult de 6% din voturile total exprimate. Alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004 () [Corola-website/Science/297883_a_299212]
-
Terorismul împotriva Americii merită laude deoarece este un răspuns la nedreptate, cu scopul de a forța America să nu mai susțină Israelul, care ne omoară oamenii”, dar nu a recunoscut pe aceasta responsabilitatea pentru atacuri. La scurt timp după alegerile prezidențiale din SUA din 2004, într-o declarație înregistrată pe casetă, bin Laden a recunoscut public implicarea al-Qaeda în atacurile asupra SUA și a recunoscut legătura directă dintre el și atacuri. El a spus că acestea au fost efectuate deoarece „noi
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
terminată noua clădire a Teatrului Național, a cărei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui Ceaușescu, prin fațade cu arcade. Epoca lui Nicolae Ceaușescu a adus cu sine schimbări grave în structura urbanistică a capitalei. Construirea unui nou palat prezidențial și a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a făcut cu prețul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova și Antim. Foarte contestată în noul ansamblu este Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului României. Lucrările la acest edificiu megaloman
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
greve generale în același an, și a fost înlocuit de un guvern tranzițional de coaliție. Între timp, Jelyu Jelev, care a fost împrotriva comunismului, a fost ales Președinte de Adunarea Națională în 1990 și a câștigat în 1992 primele alegeri prezidențiale directe. Jelev a fost președinte până la începutul anului 1997. Primele alegeri legislative democratice au luat loc în noiembrie 1991, aceste alegeri fiind câștigate de o coaliție, formată de Uniunea Forțelor Democratice (SDS) și Mișcarea pentru Drepturi și Libertate (DPS). Coaliția
Politica Bulgariei () [Corola-website/Science/298420_a_299749]
-
sus este considerat fondatorul chirurgiei cardiovasculare moderne din România. La 23 august 2004, colonelul în retragere din, Ministerul Apărării Naționale (veteran de război) (H - p. 76) a fost înaintat la gradul de general-brigada (cu o stea) în retragere. Prin decretul Prezidențial 725 din 27 noembrie 2012 Generalul de brigadă medic chirurg cardiovascular,Ioan Pop de Popa veteran de război, este avansat la gradul de General Maior cu două stele în retragere. În 1969 a inițiat și contribuit ca deputat în Comisia
Ioan Pop de Popa () [Corola-website/Science/298426_a_299755]
-
în Comisia de Sănătate a Mării Adunări Naționale împreună cu vicepreședintele de resort, din guvern, la reînființarea Academiei de Stiinte Medicale (decretul nr. 590/1969 al Consiliului de Stat), desființată abuziv în 1948. În 1996 a participat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale pentru funcția de președinte al României din partea Uniunea Națională de Centru (UNC). În 2000, Ioan Pop de Popa a devenit senator, fiind ales în municipiul București pe listele Partidului Umanist Român (PUR). În septembrie 2003 a demisionat din PUR și
Ioan Pop de Popa () [Corola-website/Science/298426_a_299755]
-
primei legi a transplantului cardiac la om Astfel ROMÂNIA ESTE COAUTOARE A ACESTEI LEGI.[B pag 134-138} ACADEMICIAN ACADEMIA DE STIINTE MEDICALE ROMÂNIA 3/. Avansare la gradul de General maior cu două stele în retragere /veteran de război/ prin decretul Prezidențial 725 din 27 noembrie 2012.
Ioan Pop de Popa () [Corola-website/Science/298426_a_299755]
-
referendum, ieșirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost în favoarea independenței. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independența țării, iar pe 5 iunie, Adunarea Națională a Șerbiei a declarat Șerbia succesoare în drepturi a Uniunii Statale. La alegerile prezidențiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca președinte Boris Tadić (instalat în funcție în 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale, soldate (3 februarie) cu realegerea lui Boris Tadić. Șerbia este situată în cuprinsul a
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
Națională a Șerbiei a declarat Șerbia succesoare în drepturi a Uniunii Statale. La alegerile prezidențiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca președinte Boris Tadić (instalat în funcție în 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale, soldate (3 februarie) cu realegerea lui Boris Tadić. Șerbia este situată în cuprinsul a două regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest și partea de sud a Câmpiei Panoniei. Are granițe comune cu Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, România
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
G17 Plus și coaliția SPO-NS. Guvernul are de asemenea sprijinul Partidul Socialist al Șerbiei (SPS). Primul-ministru sârb este Ivica Dačić. Președintele Șerbiei a fost Boris Tadić, liderul partidului DS, ales cu 53% de voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ținute pe 27 iunie 2004. În urma alegerilor din mai 2012, noul președinte ales al Șerbiei este Tomislav Nikolić, care l-a înfrânt pe contracandidatul său, Boris Tadić. Boris Tadić a făcut tot posibilul pentru a rămâne la putere. Și-a
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
În ciuda reducerii pe scară largă a forțelor militare sovietice, dezghețul relațiilor est-vest nu a avut amploarea așteptată. Lăudăroșenia lui Hrușciov în legătură cu rachetele nucleare sovietice i-au oferit lui John F. Kennedy un argument hotărâtor împotriva lui Richard Nixon în alegerile prezidențiale din SUA din 1960 — așa-numitul „dezechilibru al rachetelor”. Toate încercările, probabil sincere, ale lui Hrușciov de a construi o puternică relație personală cu noul președinte american au dat greș, iar combinația de fanfaronadă, prognozare greșită și nenoroc a dus
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
Marea majoritate a populației non-europene și non-melaneziene (asiatici, polinezieni, etc.) sunt în general loialiști, dar există și europeni independentiști sau melanezieni (kanak) loialiști. Noua Caledonie rămâne încă parte integrantă a republicii franceze, locuitorii săi fiind cetățeni francezi. Aceștia participă în alegerile prezidențiale și parlamentare franceze, Noua caledonie având 3 posturi în Parlamentul Franței (2 deputați și un senator). Statul francez este reprezentat de un înalt comisar al republicii (), care este șeful serviciilor civile și care participă la reuniunile guvernului local. Republica franceză
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
scurtul său mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta. Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme). Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru. Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-ministru dacă ajunge președinte. În data de 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru și suport pentru Iohannis
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
Iohannis. Pierzând suportul în Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie. În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie. În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea Geoană este
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
cu liderul democrat liberal, Vasile Blaga, în privința unei alianțe politice, iar apoi chiar a unei fuziuni între cele două partide. La negocieri a participat și Mihai Răzvan Ungureanu, președintele FC. În urma negocierilor s-a decis că: Pentru candidatul ACL la prezidențiale, PNL l-a susținut pe Klaus Iohannis, iar PDL pe Cătălin Predoiu. Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse. Pe 11 august, la congresul reunit al celor două
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
pe Cătălin Predoiu. Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse. Pe 11 august, la congresul reunit al celor două partide, Iohannis a fost desemnat candidatul ACL pentru alegerile prezidențiale din 2014, iar Cătălin Predoiu candidatul pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2016. Vasile Blaga a fost numit șef de campanie pentru candidatura lui Iohannis, el fiind și șeful de campanie al președintelui în exercițiu, Traian Băsescu
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
lui Iohannis, el fiind și șeful de campanie al președintelui în exercițiu, Traian Băsescu, la alegerile din 2004 și 2009, pe care acesta le-a câștigat. La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”. În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
au votat. Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat în data de 16 noiembrie 2014. Deși sondajele de opinie efectuate la ieșirea de la urne indicau un scor strâns, Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43% din voturi. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta (PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale. La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele în funcție
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43% din voturi. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta (PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale. La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat s-a încheiat pe 21 decembrie 2014. Rezultatul a fost schimbat de scandalul legat de modul în care premierul Ponta a gestionat votul românilor
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție. De asemenea, este promotorul unui referendum național privind continuarea luptei anti-corupție, temă activ dezbătută și în timpul campaniei prezidențiale din 2014. Primul an de mandat a fost marcat de un adevărat turneu internațional al președintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum și SUA. Ritmul nu a fost continuat și în 2016, Iohannis preferând să se concentreze pe câteva țări
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
că aceste cote pot fi atinse și acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut. Al doilea an de mandat a marcat și momentul schimbării de atitudine, odată cu venirea la Palatul Cotroceni și a noului consilier prezidențial pe politică externă, Bogdan Aurescu, cel care l-a înlocuit pe Lazăr Comănescu, devenit ministru. Noul scop declarat al României a fost ca țara să devină un pol regional, atât politic, cât și în domeniul securității. Nu au lipsit însă
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]