14,968 matches
-
vieții veșnice este pierdută, sinuciderea devine o necesitate absolută, chiar inevitabilă pentru orice om, care s-a dezvoltat puțin mai mult de nivelul fiarelor. » clarifică Dostoievski în "Jurnalul unui scriitor" . Un alt traseu spiritual parcurg personaje bine-intenționate, dar mult prea raționale și orgolioase, precum Raskolnikov (cel mai cunoscut personaj al lui Dostoievski) sau Ivan Karamazov. Amândoi se folosesc strict de instrumentul logicii pentru a cunoaște lumea, dar cad striviți sub propriul edificiu intelectual: Raskolnikov relativizează binele și răul într-o asemenea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
de un orgoliu fără margini. Dmitri nu este însă singurul fiu al lui Feodor Karamazov, care se opune autorității îndoielnice a tatălui. Ivan și Alioșa, băieții din a doua căsătorie, au incompatibilități spiritual-filozofice cu mentalitatea vetustă și desfrânată a moșierului. Raționalul Ivan întrupează noile idei nihiliste, este consumat de probleme existențiale și incertitudinea existenței lui Dumnezeu, iar Alioșa se formează în spiritul religiei ortodoxe, la o mănăstire aflată sub conducerea starețului Zosima. A. Boyce Gibson observă că fiecare din cei trei
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
așezat nu un om abstract și universal, ci o ființă concretă din punct de vedere istoric, așezat în mijlocul lumii sale și nu rupt de aceasta. Atenția aste așadar acordată oamenilor cu toate trăirile, emoțiile, pasiunile, crizele și reveriile lor, uneori raționali, dar cel mai adesea instinctivi, și nu indivizilor care se reduc la o simplă proiecție socială a unei imagini mascate, fie voit, fie accidental. vine de la adjectivul "mental" care se referă la spirit; dar epitetul latin "mentalis", ignorat de latina
Istoria mentalităților () [Corola-website/Science/299438_a_300767]
-
mod net filosofia de teologie, dar recurge uneori la una pentru a explica pe cealaltă. Filosofia ocupă totuși cea mai mare parte a operelor sale, până la problema revelației. Se poate spune că în centrul preocupărilor sale se găsesc toate consecințele raționale ale dogmei libertății creației divine. El accentuează caracterul arbitrar al legilor instituite de Dumnezeu: ""Non quaerenda ratio quorum non est ratio"" ("Nu trebuie căutată rațiunea în ceea ce este lipsit de rațiune"). Duns Scot analizează conceptul cauzalității în scopul unei demonstrații
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
Finalitatea acesteia este de a organiza și clarifica reprezentările mentale. De acum celebrul brici al lui Ockham va însemna simplificarea explicației în cât mai puține cauze și variabile. Noi îl cunoaștem pe Dumnezeu prin credința revelației și nu prin examinarea rațională a creației sale. Etica ockhamiană cuprinde mai multe teme. Pe de o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
de stârvuri!” de Stephen Dedalus. În "Circe", Mulligan și Haines regizează o mesă neagră unde însăși Mina Purefoy, „zeița nerațiunii, zace întinsă goală, înlănțuită”, urmând să fie sacrificată. De altfel întregul capitol reprezintă o răsturnare flagrantă a normelor religioase, morale, raționale sau de conduită, fiind o incursiune psihanalitică în cele mai întunecate zone ale subconștientului. În ceea ce privește elementele neopăgâne, ele trebuie asociate cu mișcarea culturală a Renașterii Celtice din Irlanda de la începutul secolului al XX-lea și cu filozofia lui Nietzsche pe
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
trebuie pedepsiți, chiar cu însăși pedeapsa capitală. Cu privire la Biblie, Locke era foarte conservator. A continuat să fie inspirat de către Scripturi. Miracolele erau dovezi ale naturii divine specifice pasajelor biblice. Locke era convins că întregul manuscript era în corelație cu natura rațională ("The Reasonableness of Christianity", 1695). Deși era un susținător al toleranței, acesta a persuadat autoritățile să nu tolereze ateismul, deoarece credea că negarea existenței lui Dumnezeu ar distruge ordinea socială și ar conduce la haos. Inclusiv toate filozofiile ateiste și
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
a „cuvioșilor ieromonași” de la Blaj, respectiv a tuturor călugărilor greco-catolici, în frunte cu călugărul-episcop Petru Pavel Aron. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Este totodată prima carte din cultura noastră care alătură o bibliografie bogată, conținând titluri de lucrări ce
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
a „cuvioșilor ieromonași” de la Blaj, respectiv a tuturor călugărilor greco-catolici, în frunte cu călugărul-episcop Petru Pavel Aron. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Contrar tuturor disputelor care afectau lumea românească în legătură cu "Unirea", cartea este străbătută de un ton calm și
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
ideea că viața morală este o viață virtuoasă. Prin cuvintele acestuia din dialogurile platonice putem extinde acest mod de a percepe fericirea și asupra filosofiei lui Platon. Aristotel subliniază importanța intelectului și implicit a rațiunii, dar și nevoia unei introspecții raționale, care să ofere un răspuns la principala întrebare a filosofie grecești: "Cum ar trebui să trăiască un individ pentru a atinge eudaimonia ?" Un posibil răspuns poate fi identificat la întrebarea anterioară, el putând fi și o concluzie a filosofie grecești
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
nu înseamnă pur și simplu respectarea unor anumite reguli de comportament - prin virtuți, el are în vedere o permanentă căutare prin intermediul sinelui și prin intermediul facultăților cu care a fost înzestrat omul, iar principala facultate a individului este rațiunea. Explozia gândirii raționale în Grecia antică a avut un ecou deosebit în toată lumea occidentală, influența acestui mod a imagina și explica lumea, și implicit omul, s-a făcut simțită chiar și în teologie. Scolastica ca și școală a filosofiei a fost influențată de
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
Grecia antică a avut un ecou deosebit în toată lumea occidentală, influența acestui mod a imagina și explica lumea, și implicit omul, s-a făcut simțită chiar și în teologie. Scolastica ca și școală a filosofiei a fost influențată de demersul rațional inițiat în Grecia antică, principalul obiectiv al acestei școli a fost acela de a îmbina rațiunea, denumită "lumina naturală", și teologia. Explicațiile etice se regăsesc undeva la confluența celor două mari școli: teologia rațională - avându-l ca reprezentat pe Aristotel
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
filosofiei a fost influențată de demersul rațional inițiat în Grecia antică, principalul obiectiv al acestei școli a fost acela de a îmbina rațiunea, denumită "lumina naturală", și teologia. Explicațiile etice se regăsesc undeva la confluența celor două mari școli: teologia rațională - avându-l ca reprezentat pe Aristotel și teologia revelată, în prim planul acesteia fiind Toma d'Aquino. Încercarea lui Toma d'Aquino de a media între un mod de viață rațional și unul bazat pe credințe religioase este evidentă în
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
regăsesc undeva la confluența celor două mari școli: teologia rațională - avându-l ca reprezentat pe Aristotel și teologia revelată, în prim planul acesteia fiind Toma d'Aquino. Încercarea lui Toma d'Aquino de a media între un mod de viață rațional și unul bazat pe credințe religioase este evidentă în principala lucrare a acestuia Summa theologiae. Pentru Toma d'Aquino rațiunea devine un deschizător de drumuri pentru credință. Istoria filosofiei îl prezintă ca părinte al scolasticii pe Sfântul Anselm, recunoscut în
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
Toma d'Aquino rațiunea devine un deschizător de drumuri pentru credință. Istoria filosofiei îl prezintă ca părinte al scolasticii pe Sfântul Anselm, recunoscut în general ca fiind cel care a introdus argumentul ontologic al lui Dumnezeu. Apelând la o argumentare rațională prin apelul la axiome și concluzii obținute din premise, Anselm a întărit ideea necesității unei abordări deductive a cunoașterii, în acest sens mărturie stau cuvintele acestuia: Importanța argumentării logice în problemele etice, analizate filosofic sau teologic este subliniată și de
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
se ajută ca să dea șah mat celeilalte echipe în poezie abordează toate speciile ode elegii sonete imnuri fabule meditații balade aceasta necesită instalarea de pe discul compact și prezența unei chei de activare pentru a funcționa ca versiunea completă teoria alegerii raționale nu poate explica apariția normelor sociale în special cele de tipul altruism reciprocitate încredere cele două mari provocări aduse viețuitoarelor din estuare sunt variația salinității si sedimentele când oglinzile au fost focalizate cu precizie corabia a luat foc în câteva
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de mărfuri și un mod de producție bazat pe relația dintre capital și forță de muncă salarizată, cu o structură de clasă axată pe construcția dintre burghezie și proletariat. Werner Sombart susține că spiritul capitalist a apărut ca o căutare rațională a unor soluții de maximizare a profitului, acesta dezvoltându-se în mai multe etape: comercial, industrial și financiar și că evreii au avut un rol crucial în dezvoltarea sa. Immanuel Wallerstein a avut o viziune structuralistă. A pornit de la problema
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
exercitare a violenței, cele mai multe forme fiind asimilate crimelor și supuse unei represiuni sistematice. Cea de-a două problema era asigurarea legitimității corespunzătoare unor norme juridice, morale sau unor tradiții consacrate. Erau trei tipuri de legitimitate emise de Max Weber: legitimitatea rațională, realizată prin raportarea la anumite reguli fixate legal sau prin acord politic; legitimitatea tradițională, prin care puterea era acceptată deoarece ce conformă unor cutume fixate treptat în timp și legitimitatea carismatică, puterea fiind acceptată datorită unor calități speciale al persoanei
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
scop, Kant face deosebirea între judecata analitică și cea sintetică. În cazul judecății analitice, adevărul derivă din analiza însăși a conceptului, fără a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de o percepție sensorială. În situația în care o analiză rațională nu este suficientă pentru a extrage adevărul și este nevoie de o observație senzorială sau experiment, atunci avem de a face cu o judecată sintetică. Evident, toate cunoștințele valabile la un moment dat derivate din experiență au prin urmare un
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
o zonă experiențială. Adică spațiul din care se generează idei și reflecție nu e alienat de experiența fizică, nu se creează doar imobilizat în fața calculatorului. La fel, cred că înțeleg altfel concepte filosofice dintr-o perspectivă experiențială decât din aceea rațională și abstractă. Ca exemplu de practici similare, recomand SenseLab, laboratory for thought in motion laborator pentru gândire în mișcare, cadru inițiat de Erin Manning și Brian Massumi (filosofi canadieni din Montreal). SenseLab este o rețea internațională și multidisciplinară de artiști
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
anilor 50, publică un demers de ”explicare” a mecanismelor care au făcut posibilă artă realist-socialistă. Demersul detaliat și presărat cu anecdote inedite din lumea artistică a timpului, are aură un<spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">ei demne și raționale justificări</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> (o explicare a felului în care statul și-a apropiat artiștii, prin susținerea revendicărilor lor sindicale, o revelare a strategiilor p</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
răstoarne situația), Lary arată care e poziția justă din care trebuie judecat. Intervenția lui sprijină punctul de vedere al Sandrei, dar fără exagerări emoționale și înclină balanța: să ne gândim câtă suferință ne-a adus munca silnică la canal. Bărbatul rațional, calm, lucid, dar deloc insensibil, știe să dea o dimensiune politică și argumentativă suferinței personale.</p> Această postură a dreptei judecăți inseparabile de caracteristicile tradiționale ale masculinității civilizate și raționale se manifestă și în alte scene. După ce are loc, în
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
câtă suferință ne-a adus munca silnică la canal. Bărbatul rațional, calm, lucid, dar deloc insensibil, știe să dea o dimensiune politică și argumentativă suferinței personale.</p> Această postură a dreptei judecăți inseparabile de caracteristicile tradiționale ale masculinității civilizate și raționale se manifestă și în alte scene. După ce are loc, în sufragerie, discuția cu valențe filozofice dintre bărbați, despre cum ar trebui să ne fundamentăm cunoașterea - despre rolul fricii în cunoaștere și despre credibilitatea pe care o acordăm surselor oficiale, una
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
mijloacelor științifice și artistice, împreună cu cele politico-militare, va pregăti terenul pentru ca revoluția să devină realitate iar problemele care apar după preluarea puterii să fie rezolvate mai ușor. În miezul activității intelectualului trebuie să fie identificarea acelui domeniu de lucru unde, rațional și emoțional, poate dezvolta o muncă mai folositoare. Odată determinat domeniul de luptă, sarcina următoare este identificarea „tranșeelor” dușmanului și a locului și modalităților de amplasare a propriilor structuri de rezistență. În această căutare zilnică, dificilă și dramatică, se poate
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
abordări specifice: iar diferitele obiecte sau interese ale studiului antropologic au format treptat domenii de studiu autonom în cadrul antropologiei, cu propriile teorii și metode: Pentru alte posibile conotații vedeți și articolul antropologie culturală/socială. Antropologia, în science-fiction, analizează apariția ființelor raționale neumane, precum și evoluția biologică a omului în raport cu condițiile de mediu și cele de dezvoltare socială, culturală și istorică existente în lumi ipotetice diferite.
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]