19,182 matches
-
tinereții uneori i-a contrazis sau criticat. În ceea ce mă privește, profesorul Bursuc face parte din acel edificiu. Înconjurat de acest edificiu, alcătuit din oameni de o calitate deosebită, m-am simțit, de-a lungul timpului protejat, mai puternic, mai stăpân pe mine, mai tenace în modul de a înainta în viață. Este o datorie pentru mine să-l prezint pe profesorul Bursuc cu care, începând din anul 1959, timp de aproape trei decenii, am fost în contact indirect sau/și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă”, „Analele Academiei”, „Viața românească”, pentru romanele Cu paloșul (1905), Păcatele sulgeriului (1912), pentru volumele Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova și Pentru ce s-au răsculat țăranii, ambele apărute în anul răscoalei din 1907. Aceste volume l-au consacrat definitiv ca istoric de prestigiu al problemei agrare din țara nostră. În 1914-1915, Radu Rosetti și-a exprimat deschis
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
raportul ce Comitetul de Salut Public puse să i se facă asupra memoriilor lui Stamati: Dar el înfățișează națiunea grecească sub alt raport, mai conform politicii noastre, când vorbește de seducțiunile întrebuințate de Rusia, pentru a ațâța această națiune împotriva stăpânilor săi și spre a o dispune să s-arunce în brațele ei. Sunt semne care dovedesc că Rusia cuprinde în împărăția ce își propune să întemeieze la Constantinopol, nu numai provinciile grecești ce se află sub stăpânirea turcească, dar și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
țin pe lângă dânsa. Cel puțin respinge rar chiar pretențiile cele mai neîntemeiate ale acelei misiuni, ceea ce provine de la sprijinul, mai mult sau mai puțin întemeiat, ce îl dă consulului general ambasadorul de la Constantinopol. Acesta încă demult vorbește Porții ca un stăpân, consulul imită în chip perfect limbajul șefului său, lucru de care se laudă pe față, și alcătuiește un mijloc ce totdeauna izbutește, precum însuși se laudă, dar este fără îndoială foarte umilitor pentru guvernul țării...”. Într-un raport din 23
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ocuparea acestor provincii de către armata rusească nu trebuia să suspende lucrările câmpului, nici să schimbe ceva la sistemul întrebuințat până astăzi în cultura pământului; că se promite protecție celor care se vor deda acestei îndeletniciri și că se fac răspunzători stăpânii satelor pentru orice neglijență arătată de ei în această privință. Înștiințarea de mai sus nu avu nici un rezultat, căci, urmându-se a se lua oamenii și vitele pentru corvezile armatei, amenințarea de răspundere rămânea iluzorie...” „...Deoarece acest general Jeltuhin, președinte
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la fiecare prilej, pe consulul M. S. împăratului Neculai. Unul din miniștrii domnului îmi zicea chiar ieri în această privință: „Nu pierdem nădejdea ca noul nostru Domn să devină patriot, dacă deodată, d. Dașcov va începe să-i predice, în numele stăpânului său, interesele naționalității române, dar aceasta este singura și ultima noastră nădejde... Domnul compuse ministerul său exclusiv numai din oameni agreați de Consulatul rusesc... Numirile facute în justiție nu par a fi fost fericite: ...Domnul... a desăvârșit o lucrare așteptată
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se vor face repede, spre a fi desăvârșite înainte ca Germania să se fi putut reculege. Este, oare, de admis că, în caz de izbândă asupra Germaniei, Rusia să tolereze, în coastele ei, un stat român sănătos, puternic și independent, stăpân pe acea cetate naturală care se numește Ardealul ? Dintr-această cetate, statul român ar putea oricând să amenințe comunicația Rusiei cu Țarigradul, și aliindu-se cu Germania reculeasă și cu alte elemente ostile Rusiei, să devină un potrivnic din cei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o bandă de spioni, denunțători de profesie și agenți provocatori, cu un îndelungat stagiu în poliție și în aparatul serviciului de spionaj burghez”. Potrivit lui Gh. GheorghiuDej, politica externă a Iugoslaviei era evident antisovietica, existând intenția aderării la Pactul Nord Atlantic. „Stăpânii angloamericani” i-ar fi cerut lui Tito să fie mai activ la O.N.U., în sensul de a discredita „forță principala a păcii, Uniunea Sovietică” și de a lansa „o perdea de fum prin care să nu se vadă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
manifestă diferite forme de nemulțumire împotriva practicilor de „muncă voluntară” și a sistemului „colectărilor”. Personal, Tito a fost obligat să recunoască în campania electorală eșecul acestor modalități utilizate de regim, precum și rezultatele slabe din campania de însămânțări din primăvară respectivă. „Stăpânii angloamericani” au sperat să folosească Iugoslavia că „un cal troian în lagărul democrației și al socialismului” , să rupă celelalte țări socialiste de U.R.S.S, prin organizarea loviturilor de stat „în felul aceleia pe care clica lui Tito a reușit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de U.R.S.S, prin organizarea loviturilor de stat „în felul aceleia pe care clica lui Tito a reușit s-o înfăptuiască în țara lui”. Personal, Tito sar fi dorit un fel de „gauleiter al Balcanilor.” La Budapesta, „executând voința stăpânilor săi”, colabora cu Rajk, în Bulgaria dădea ordine lui Kostov, la București „miza pe trădătorul Pătrășcanu”, în timp ce în Polonia „își punea speranțele în gomulchism”. Jignirile la adresa „mareșalului” se țin lanț, cea mai urâtă fiind, în opinia noastră, preluarea unei caracterizări
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
război la cererea americanilor, care vor să-și asigure cât mai multe cadre de conducere ale armatei germane, la a cărei reînființare puterile imperialiste au pășit în Germania”. Concluzia pe care o avansează articolul este că „Tito ajuta acum pe stăpânii lui imperialiști la refacerea acelei armate care a pustiit și jefuit țările Europei, printre care și Iugoslavia”. Nici la Belgrad nu era liniște, vehiculându-se din ce in ce mai mult zvonul că Stalin are intenții agresive față de poporul iugoslav. La 4 decembrie 1950
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
militare moderne pentru Belgrad. Se dădeau asigurări ferme că „în privința problemelor militare, doctrina Truman va fi aplicată în Iugoslavia în aceeași măsură ca in Grecia și Turcia”. În baza acordului semnat la Brioni, Tito „s-a obligat că la cererea stăpânilor săi, imperialiștii, să pună forțele armate ale Iugoslaviei la dispoziția așa numitului comitet militar al blocului atlantic”. Materialul mai considera că americanii sunt interesați de această țară nu numai datorită bogatelor sale resurse, dar și pentru poziția strategică de adevărat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
tensionată de atunci. Într-o conferință de presă, Tito precizează că din cauze „moralopolitice” nu poate adera oficial la N.A.T.O. Este pregătit să facă însă tot posibilul pentru ai ajuta pe americani, „trimițând soldați iugoslavi oriunde i-ar cere stăpânii săi”. A dezvăluit, de asemenea, ca o delegație a guvernului de la Belgrad se află în S.U.A. pentru a trata, între altele, problema trimiterii în Iugoslavia a unei „misiuni militare de instructaj”. Aceste declarații, consideră autorul articolului „Tito recunoaște rolul său
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
comportamentul ceremonial... Explozia de formă și culoare, toată pompa și spectaculozitatea sînt perfecționate de-a lungul istoriei culturii în scopul atingerii acelorași obiective"83. Jocurile de fotbal dintre cadre și deținuți simbolizează dominația autorității, iar a reuși să-ți învingi "stăpînii" se traduce, în plan simbolic prin posibilitatea eliberării de opresori. Din momentul în care au apărut ostilitățile, au fost create și ritualurile care să le exprime. Ele îmbracă forme diferite de manifestare, reușind uneori să limiteze agresiunea fizică prin recurgerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din celulă sau pentru mutarea lui în altă celulă, pentru obținerea unor medicamente specifice și pentru continuarea tratamentului început înaintea arestării, pentru comunicarea cu familia etc. Toate ritualurile adaptative au rolul de a-i arăta individului că este în continuare stăpînul propriei vieți, că poate controla mediul înconjurător, precum și rolul de a-l imuniza în fața lumii sumbre dinăuntru. Ele îi readuc o preocupare sporită față de sine, vizibilă în utilizarea excesivă a unor parfumuri scumpe, a unor haine de firmă (pe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simtă, să nu dorească a fi capabili. Eroul se impune prin îndrăzneală, prin capacitatea sa de a respinge și de a contesta. El tulbură monotonia vieții cotidiene, distruge interdicții vechi, inversează regulile admise în celule, eliberează energii mult timp reprimate. Stăpîn și complice, agent de mediere și coagulare socială, eroul se impune la nivel spiritual și afectiv. A recunoaște autoritatea sa și a se regăsi în ea înseamnă deopotrivă a se regăsi pe sine și a-i regăsi pe ceilalți. Nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale limitează rolul terapeutic al credinței. Iar această limitare vine dintr-o concepție cu rădăcini în umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care stipula că omul trebuie să fie autorul și stăpînul vieții sale, fără ajutor de Sus, indiferent față de sancțiunile divine. Smulgîndu-l din centrul religios căruia îi fusese supus secole de-a rîndul, umanismul l-a aruncat într-o fatală rătăcire și într-un abuz de sine însuși. La rădăcina credinței
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nas a celui care fură a doua oară lucruri de mică valoare, a hoțului din biserici, a mamei care își prostituează fiica; arderea de viu a celui care pune foc la o casă, a slugii care fură femeia sau fiica stăpînilor; arderea cadavrelor falsificatorilor de monezi și a sodomiștilor; plimbarea goi și bătaia în public a bigamilor, a hoților la prima greșeală, a săracilor care seduc fecioare, a bărbaților care își prostituează soția, a suduitorilor; legarea de cozile cailor a slugii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
paricidului; spînzurătoarea pentru cel ce dă drumul noaptea din grajd oilor și acestea sînt mîncate de fiare, pentru cel ce a comis mai multe tîlhării, care a furat a treia oară, a slugii care a furat a doua oară de la stăpîn, a ucigașilor, răpitorilor de fecioare și de femei cinstite, seducători la a treia înfăptuire, incestuoși; tăierea capului pentru cel care a cheltuit banii pe care trebuia să-i predea, perceptori de taxe ilegale, falsificatori de monedă, sodomiști, bărbați care își
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o alee strâmtă și văd câteva mașini parcate. Parchez și eu. Mă uit la ceasul de la bord. Unșpe și cinci. Coborâm. Clădirea e un mic colos de tristă amintire, situat la periferie, în mijlocul unor terenuri virane populate de câini fără stăpân. Sunt convins că o firmă care închiriază aici spațiu pentru birouri plătește o chirie infimă. Pe hol e frig și pustiu. Câteva neoane pâlpâie nesigur. Lipsesc doar steagurile Partidului Comunist Român și portretele celor doi foști tovarăși de viață și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
scris viitorul. Pe fiecare din acele hârtii scria că vei trăi șaptezeci optzeci de ani. Chiar și numai atât te făcea să privești cu simpatie spre papagal și proprietarul lui. Mă amuzau însă acele păsărele viu colorate, comportamentul lor automat; stăpânul numai cât le atingea ușor capul cu degetul și ele luau cu repeziciune în cioc un bilet norocos din grămada de bilete aranjate pe un suport. Cam așa se întâmpla și la roata norocului. De câte ori trăgeai cu pușca, nu câștigai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în câteva zile sau mai repede. La început nu-l mâna tare să nu-i pună sângele în mișcare iute și deodată. Mârțoaga alerga hărțuită în toate părțile și nu-i plăcea deloc, de parcă găsea fără rost efortul ei. Atunci stăpânul îi arse o biciușcă usturătoare pe spinare, încât calul săltă în două picioare, necheză puternic, se îndreptă în galop spre un colț al curții, se întinse ca un arc și sări ușor peste gardul nu prea înalt din nuiele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
două picioare, necheză puternic, se îndreptă în galop spre un colț al curții, se întinse ca un arc și sări ușor peste gardul nu prea înalt din nuiele de răchită. Îndată ce se văzu în ulița goală, porni aiurea, nehotărât. Când stăpânul venea în grabă, strigând în fel și chip, o luă la goană. Țăranul alerga neîncetat, dar aproape să-l prindă de grumaz, calul se smucea și gonea mai departe atras de cine știe ce... În drum, țăranul rugă oamenii pe care îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mârțoaga și cum, rătăcind pe întinderea ogoarelor albe, în apropierea unui sat necunoscut, lângă un drum înzăpezit, calul se împotmoli într-un troian uriaș ce apăruse deodată în fața lor. Obosit de sforțările inutile de a scăpa, îl lăsă atunci pe stăpân să-i pună căpăstru, apoi împreună cu mai mulți oameni binevoitori, chemați în ajutor calul fu scos îndată din "capcana" în care nimerise singur... A doua zi, dimineața, după călătoria lungă și neașteptată, mârțoaga costelivă liniștită și ascultătoare, ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a luat imediat în primire aruncându-mi priviri sălbatice, ucigătoare, în timp ce le spunea celorlalte că eu sunt vinovat, că numai eu i-am ademenit pe copii. S-a apropiat de mine și m-a alungat ca pe un câine fără stăpân. După ce gloata s-a îndepărtat, am rămas nehotărât, țintuit locului. Priveam furios în urma lor, iar pe femeia cu andrelele în mână, care tot timpul trăncănea din gură, aș fi vrut parcă s-o mușc de picior până la sânge. Dar îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]