15,855 matches
-
dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, prin Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014 , Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea
DECIZIE nr. 583 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (4) raportate la cele ale art. 194 lit. e) teza a IV-a din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266514_a_267843]
-
din 17 martie 2015 , precitată, paragraful 39, Curtea a reținut că, "din perspectiva protejării drepturilor omului, principiul contradictorialității este un element al principiului egalit��ții armelor și al dreptului la un proces echitabil. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, care presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă vizavi de
DECIZIE nr. 672 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266799_a_268128]
-
comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului (paragraful 12). Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în
DECIZIE nr. 726 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), ale art. 375 şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266793_a_268122]
-
justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor ( Decizia nr. 53 din 19
DECIZIE nr. 726 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), ale art. 375 şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266793_a_268122]
-
arestării preventive. 6. Tribunalul Vaslui - Secția penală opinează că excepția este întemeiată și face trimitere la Decizia nr. 5 din 8 decembrie 2014 , prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 și art. 347 din Codul de procedură penală stabilește că: Judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a
DECIZIE nr. 674 din 20 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [... ] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se
DECIZIE nr. 674 din 20 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]
-
răspuns prin Decizia nr. 5 din 8 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2015, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că "Judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a fost atacată cu contestație, are competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive, conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile
DECIZIE nr. 674 din 20 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]
-
din 12 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, prin care a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 , se observă că, prin decizia invocată, Curtea a statuat că instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unor creanțe asupra statului, în condițiile în care acestea erau deja exigibile în baza primei eșalonări, nu satisface exigențele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanță
DECIZIE nr. 662 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza întâi, art. 16, art. 21, art. 27, art. 31 alin. (1) ��i (2), art. 34 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266785_a_268114]
-
legii penale sau contravenționale mai favorabile. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași norme din Legea fundamentală, Curtea statuând că acestea sunt constituționale. 18. Astfel, prin Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, la paragraful 25, Curtea a constatat că "prin art. IV din Ordonanța
DECIZIE nr. 606 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266841_a_268170]
-
a probelor și stabilirea vinovăției dincolo de orice dubiu. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat conține norme de procedură cu caracter general și precizând că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că acestea nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală referitoare la dreptul de acces liber la justiție, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă circulație. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 8
DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266842_a_268171]
-
19. Curtea constată că, în cauza de față, la termenul stabilit pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate, s-a prezentat reprezentantul autorului acesteia, care a susținut și motivat oral excepția, solicitând admiterea acesteia. Față de acest aspect, Curtea reține că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi
DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266842_a_268171]
-
susțină în cadrul examenului de bacalaureat proba la limba și literatura română. 20. Totodată, prin Decizia nr. 2 din 4 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 23 februarie 2011, paragraful 50, Curtea Constituțională a statuat că existența unor "programe școlare speciale pentru învățarea limbii române, care se adresează membrilor unei minorități naționale, are semnificația luării în considerare a situației lor specifice, respectiv a faptului că aceste persoane au o altă limbă maternă decât limba română
DECIZIE nr. 670 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266844_a_268173]
-
solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile și stabilirea unor condiționalități în ceea ce privește accederea la o instanță judecătorească nu sunt de natură să îngrădească dreptul garantat de art. 21 alin. (1) din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
DECIZIE nr. 659 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) şi (7) şi art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266868_a_268197]
-
a pronunțat prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014 . 7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că Legea nr. 360/2002 a fost supusă controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 872 din 23 iunie 2011 Curtea statuând că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigențelor constituționale. Pe de altă parte, argumentele autorului vizează și alte texte din alte acte normative, care nu pot fi aplicate prin analogie în cauză. 8. Reprezentantului părții Inspectoratul General al Poliției Române
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
ianuarie 2012 . Prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care presupune excluderea expresiilor anterior menționate, legiuitorul a indus, prin textele de lege criticate, reprezentarea falsă că Inspectoratul General al Poliției Române este o persoană juridică sui generis. Or, astfel cum a statuat Curtea și prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , lipsa de claritate și previzibilitate a actului normativ afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 și dreptul la informație prevăzut de art. 31 din Constituție, care
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
folosirea sintagmei menționate, legiuitorul nu reglementează cu exactitate cazurile în care ocuparea funcțiilor publice se face prin examen, față de cele în care ocuparea funcției se face prin concurs, aducând atingere art. 30 și 31 din Constituție, sens în care a statuat Curtea prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 . Pe de altă parte, prevederile art. 18 din Legea nr. 218/2002 reglementează cu privire la faptul că, printr-un ordin al ministrului, pot fi reglementate condițiile de organizare a concursurilor sau examenelor
DECIZIE nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266859_a_268188]
-
invocarea prevederilor art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în fața legii, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate se aplică în aceeași măsură persoanelor aflate în aceeași situație juridică, neputându-se reține încălcarea dispozițiilor constituționale menționate. 15. Curtea a mai statuat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art.
DECIZIE nr. 580 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266077_a_267406]
-
funcționarea de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Totodată, art. 82 alin. (1) și (2) din aceeași lege (devenit art. 113 după republicarea legii) statuează că la data intrării în vigoare a legii "persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
actelor de constituire și de înregistrare a acestora [a se vedea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 , republicată, cu modificările ulterioare]. Totodată, art. 82 alin. (1) și (2) din aceeași lege (devenit art. 113 după republicarea legii) statuează că "la data intrării în vigoare a legii persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
de asemenea practici ilegale". Chestiunea referitoare la modul de exercitare a profesiei de avocat în România a format obiectul analizei Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că "avocatura este un serviciu public care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu
DECIZIE nr. 15 din 21 septembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265995_a_267324]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, și a statuat că pronunțarea judecătorului de cameră preliminară, atât pe fond, cât și în cadrul contestației, în absența contradictorialității și oralității, afectează dreptul la un proces echitabil. Așa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunțate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
penal este parte în procesul penal și se numește parte civilă. Referitor la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 482 din 9 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004, a statuat că, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii, aceasta cumulează două calități procesuale: calitatea de parte vătămată și calitatea de parte civilă. Aceste două părți ale
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei și de a consulta dosarul, în condițiile legii. 27. Din această perspectivă, astfel cum a statuat și prin Decizia nr. 482 din 9 noiembrie 2004 , Curtea a apreciat că părții civile și celei civilmente responsabile nu le este străin interesul pentru soluționarea laturii penale a procesului, în condițiile în care de stabilirea existenței faptei penale și
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
cameră preliminară. În aceste condiții, Curtea a reținut că cele expuse anterior se aplică mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura contestației împotriva soluției pronunțate de judecătorul de cameră preliminară. 30. Așadar, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , Curtea a statuat că, atât în etapa fondului camerei preliminare, cât și în faza de control judiciar, legiuitorul trebuie să ofere părții civile și părții responsabile civilmente aceleași drepturi ca și inculpatului, având în vedere obiectul procedurii în camera preliminară, rezultatul acestei faze
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției/nevinovăției inculpatului. Curtea reține că partea civilă, precum și partea responsabilă civilmente trebuie să aibă posibilitatea, ca și inculpatul și procurorul, de a contesta cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea pronunțată în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală referitor la modul de soluționare a cererilor și excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor de restituire a cauzei la parchet - în caz de
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]