14,684 matches
-
Desfășurarea terapiei Terapia cognitivă se desfășoară pe durata a zece ședințe într-un interval de patru luni aproximativ și este formată din ședințe de expunere în imaginație crescând gradele termometrului fricii, până la revenirea în imaginație asupra episodului traumatizant și asupra trăirii emoționale și modificarea schemelor cognitive de insecuritate. Pacienta efectuează sarcini de expunere in vivo progresivă la situațiile anxiogene (fobice). Evoluția este bună și, pe parcursul terapiei, doamna L își diminuează starea de angoasă și înfruntă situațiile pe care le evita. O
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cei doi itemi cu 0 (absent) până la 5 (maxim). Această tehnică îl determină pe pacient să aprecieze mai bine succesele parțiale și unele scurte momente de satisfacție. Aceste informații obținute prin auto-observare favorizează o restructurare cognitivă: pacientul descoperă faptul că trăirea sentimentului de control și de satisfacție depășește așteptările sale și că evoluează pe parcursul terapiei. Etapele modificării comportamentelor invalidante: 1. Stabilirea listei comportamentelor depresive (de exemplu, oboseală, izolare...). 2. Alegerea din această listă a unui comportament principal pe care pacientul dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
observa gândurile negative ca pe niște ipoteze mai degrabă decât ca pe niște adevăruri intangibile. Identificarea gândurilor negative Faza cognitivă debutează prin identificarea gândurilor negative. După ce pacientul a înțeles faptul că gândurile sale depresive apar în același moment cu o trăire emoțională neplăcută cu caracter pesimist, terapeutul îi propune să noteze într-un carnet situațiile neplăcute din punct de vedere emoțional și emoțiile resimțite astfel încât, pe cât posibil, să identifice gândul care îi trece atunci prin minte: este înregistrarea cotidiană a distorsiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
desfășurării evenimentelor, - Sedința 6: evaluarea activităților și problemelor întâlnite, - Sedința 7: identificarea emoțiilor și gândurilor, - Sedința 8: caracteristicile gândurilor depresive și identificarea gândurilor depresive, - Sedința 9: examinarea evidenței, - Sedința 10: identificarea altor puncte de vedere, - Sedința 11: alegerea interpretării și trăirii emoționale care trebuie adoptate, - Sedința 12: tablou recapitulativ, - Sedința 13: distorsiuni cognitive, - Sedința 14: exerciții, - Sedința 15: schemele și bilanțul final. Fiecare ședință este organizată după modelul următor, conform unui cadru precis: - realizarea testelor, - trecerea în revistă a sarcinilor, - expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pielea unui observator exterior, ea reușește să-și diminueze starea emoțională și să formuleze argumente mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1. Să aplice la o situație personală această tehnică. 2. Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 11: alegerea interpretării și trăirea emoțională care trebuie adoptată Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a reluat situația din magazin drept exercițiu și s-a descurcat mai bine cu tehnica altor puncte de vedere. Ea prezintă maniera sa de lucru: Ce aș putea gândi altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Xavier, abordarea femeilor este o problemă dificilă. El are nevoie să fie repede recunoscut, chiar admirat, prea multă independență din partea partenerei sale îl indispune. Impreună cu terapeutul, acesta evidențiază coping-ul de compensare: el își controlează într-un mod excesiv partenera, trăirile acesteia, într-o primă etapă, sub forma unei atenții protectoare, apoi ca și cum efortul ar fi o povară, situație care îl determină să se detașeze, generează conflicte și minciuni și conduce în scurt timp la ruptură, confirmându-i astfel schema: Xavier
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune. Evoluția cazului Xavier participă la ședințe cu devotament. Pe parcursul acestora, el participă mai mult la stabilirea ordinii de zi, se simte mai bine când vorbește despre trăirile sale, mai atașat. Invață să utilizeze metode de restructurare cognitivă, situație care i-a permis să limiteze efectul evenimentelor negative. Astfel, la sfârșitul terapiei, el realizează rapid o restructurare care îi permite să facă față, la locul său de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres, a unei ideații de persecuție sau a unor simptome disociative severe și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ele sunt învățate ulterior. Emoțiile sunt reacții la evenimente particulare - interne sau externe - , ele dispar sau apar, se autoîntrețin și se modifică, trecând de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
proces cu terapia: pentru ca tratamentul să aibă efect, trebuie acceptată patologia așa cum se prezentă ea, fără a renunța la schimbările care pot să-i amelioreze starea de sănătate. Sunt prezentate patru tipuri de strategii de toleranță la suferință. Sustragerea de la trăirea emoțiilor este un ansamblu de competențe care au drept obiectiv reducerea contactului cu evenimentele care declanșează emoția sau cu unele elemente ale răspunsului emoțional generat de aceasta. Putem să ne sustragem emoțiilor prin intermediul activităților care ocupă memoria pentru scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de emoția negativă. O bucată de gheață ținută în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată cu un refuz. Pentru a utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Rachman (1978) cât și cea mai recentă a lui Bandura asupra auto-eficienței (2003). Ellis, 1962. Should. Disputing. Prin aceasta se diferențiază de restructurarea cognitivă așa cum este, de exemplu, cea practicată de Beck și care impune, pe lângă exemplele semantice, o trăire experiențială prin acțiune. Ellis, 1999. Beck, 1970 și 1978. Fontaine și Wilmotte, 1981. Mai puțin important și mai puțin specific decât cel descris în cazul schizofreniei, de exemplu. De exemplu, ca o consecință a unei pierderi parentale precoce sau bazată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de hrană sunt reduse sau normale. Primele patru ședințe se desfășoară într-un interval de două săptămâni (două ședințe pe săptămână). Sedințele următoare sunt săptămânale. El profită de acest moment pentru a-i demonstra relația dintre interpretarea greutății ("Mă îngraș"), trăirea emoțională (teama) și comportamentul (vomismentele). El îi reamintește despre rehidratarea corpului consecutivă reducerii purgațiilor și realimentării. Obiectivele convorbirii sunt obținerea de informații și implicarea părinților în terapie. Terapeutul îi cere fiecărui părinte să descrie problemele lui Gwen, apoi le pune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
s-a înțeles că studiul religiei antice din Israel și Iuda nu se poate limita doar la cercetarea credințelor religioase, ci, obligatoriu, reconstruirea fenomenului istorico-religios din Israel și Iuda trebuie realizată ținând cont de cadrul complex în care se manifestă trăirea religioasă. În această perspectivă istorico-religioasă, Biblia nu este singurul izvor pe care îl avem la dispoziție, ci trebuie să o plasăm în dialog cu toate celelalte. Să precizăm, mai întâi, obiectul acestui studiu, pornind de la termenul de „religie” conținut în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
tratat de observație (Gusti 1934/1968, 312-321), nu însă înainte de a adăuga o regulă străină pozitivismului francez, de proveniență fenomenologică germană, ce privea caracterul intuitiv al observațiilor de teren, dezvăluit prin „scormonirea de sensuri, nu printr-o înregistrare pasivă”, „prin trăire sau pe cale intelectuală”. Există însă un filon al sociologiei clasice franceze care l-a înrâurit semnificativ pe fondatorul Școlii de la București, ignorat de critica de specialitate poate și pentru că Gusti însuși nu a făcut nici o referire, nici o mențiune expresă la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu. Mai modern pare a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
particularitatea conținutului disciplinelor sociale. Pentru acesta, deosebirea dintre cele două grupuri de științe - științele naturale și științe ale spiritului - se datorează unui număr de două moduri diferite de raportare a obiectului cunoașterii la știință. Legile naturii pot fi descoperite în măsura în care trăirile și impresiile noastre despre natură se retrag în spatele aprehensiunii abstracte. În schimb, „Procedeul comprehensiunii este cel prin care viața se clarifică pe sine în profunzimile sale; iar pe de altă parte, ne putem înțelege pe noi înșine și pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
viața se clarifică pe sine în profunzimile sale; iar pe de altă parte, ne putem înțelege pe noi înșine și pe alții numai în măsura în care transpunem viața noastră trăită în orice fel de expresie a unei vieți, proprii sau străine. Conexiunea trăire, expresie și comprehensiune este astfel pretutindeni procedeul științific prin care umanitatea este prezentă pentru noi ca obiect al științelor spiritului. ș...ț O știință aparține numai atunci științelor spiritului când obiectul ei ne este accesibil printr-o atitudine întemeiată în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a ajunge la izbăvirea totală. Spiritul indian a încercat să condenseze într-un model de viață tot ceea ce-și poate omul dori: perioada de studii, viața de familie cu plăcerile și necazurile ei, retragerea din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de a gândi, atitudinile și speranțele. Desigur, sunt produse culturale, precum muzica, pictura, dansul, arhitectura care au limbaje proprii universale, cuvintele folosite uneori pentru a decodifica semnificațiile lor pot obstrucționa emoțiile și trăirile pe care creatorii lor au dorit să le declanșeze. Mai mult, după părerea mea, limbajul actual al tehnicii informaționale, pe lângă avantajele satisfacerii facile a interculturalității, poate simplifica atât de mult limbajul devenit universal încât acesta să nu mai slujească decât
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
conservarea anumitor elemente și pe de altă parte adaptarea, schimbarea la alte culturi ceea ce implică dezvoltarea anumitor competențe culturale și interculturale. (apud. Cucoș, 2000) Competența interculturală este definită de Kim ca o capacitate de a mobiliza cunoștințe, metode de acțiune, trăiri afective în contextul unor interacțiuni interculturale. (apud. Cucoș, 2000). Competența interculturală presupune adaptarea și flexibilitatea persoanei la situația nouă și nu rigiditate, intoleranță și monotonie. Competența interculturală nu este suficientă pentru a realiza o comunicare eficientă ci trebuie avut în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și evoluția limbajului muzical Condiția necesară a muzicii este de a comunica, deci de a avea o semnificație ce trebuie receptată. Aceasta rezultă din raporturile pur muzicale dintre sunete, acorduri, durate, reprezentând o artă a combinațiilor sonore, ce dezvăluie realitatea trăirilor și gândirii omului. Delimitarea melodiei ca prim element de exprimare muzicală implică separarea de structurile ritmice. Apariția melodiei în cultura primitivă a însemnat nașterea muzicii. O perioadă mare de timp, muzica nu a fost decât monodică, melodia reprezentând ideea și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
fine, sunt fulgurante, inefabile și transpun armonios sensibilitatea și visarea. O viziune romantică se sprijină pe o recuzită adecvată: decoruri misterioase, tablouri luminate de vis și de lună, codri seculari, stânci etc. R. se distinge prin lirismul pur, printr-o trăire evanescentă, prin vagul melodios desfășurat în imagini de o sugestivitate delicată, fiind considerat de St. O. Iosif și D. Anghel un precursor al lor și al simbolismului românesc. SCRIERI: Novelă de castel, Cernăuți, 1894; Poezii postume, îngr. și postfață St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
asupra noastră?”, „Unde-l duce pe fratele meu, acolo vreau să mă duc și eu”, „Intrarea evreilor și a cîinilor e interzisă”, „Nu m-am dezis de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. Înlănțuite, Înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. SÎnt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
luată în considerație atunci când vorbim despre agresivitate, dar într-o manieră subtilă, prin prisma proceselor legate de menținerea și creșterea stimei de sine (auto-evaluare pozitivă sau negativă). Stima de sine poate fi definită ca percepție valorisantă a sinelui fundamentată pe trăiri personale. Gradul stimei de sine reprezintă o dimensiune importantă pentru ceea ce însemnă retrăirea și exprimarea furiei. Cercetările care au încercat să stabilească o legătură între stima de sine și agresivitate au ajuns la concluzii neașteptate. În mod tradițional, se spune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]