151,683 matches
-
concept pe baza căruia se realizează integrarea în posturi a atribuțiilor și sarcinilor aferente activităților considerate relevante, se determină funcții și compartimente, se stabilesc ierarhii și fluxuri organizaționale funcționale, se conștientizează faptul că reprezintă un instrument pentru repartizarea judicioasă a resurselor. În concluzia celor prezentate anterior, putem afirma că organizarea structurală și procesuală a organizațiilor sportive , precum și modificările produse în aceasta sunt condiționate de cultura organizațională și implicit, de cea managerială. Organizarea managerială și cultura organizațională presupun promovarea unui management performant
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sau variabilă independentă - variabilă dependentă, este valabil și în cercetarea științifică pentru elaborarea corectă a ipotezelor cercetării. Cauzele se pot grupa în câteva categorii mari, considerate a fi cauze principale (C1....Cn), care, din perspectivă managerială, pot fi oamenii, metodele, resursele, tehnologia, mediul, organizarea, etc. Cauzele principale pot fi descompuse în cauze derivate (Cd1.1,... Cd1.n, Cd2.1.,...Cd2.n, etc.). Ca formă, diagrama cauză - efect, se prezintă sub forma specifică de schelet de pește (fig.12.2). Cauzele derivate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de schelet de pește (fig.12.2). Cauzele derivate provin din cauzele principale și se pot determina prin analize concrete, specifice naturii activității, scop în care se pot folosi metode de management ori metode de creativitate adecvate. Exemple: * dacă luăm resursa umană drept cauză principală, atunci putem considera cauze derivate formarea profesională, formarea continuă, motivația, dimensiunile culturale, atenția, interesul, etc.; * dacă ne referim la metodă ca și cauză principală, vom putea reține drept cauze derivate fie aplicarea unor metode adecvate / inadecvate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
timp. Reprezentarea corelației dintre importanța cauzelor sau a problemelor și frecvența apariției lor în timp se realizează cu ajutorul analizei PARETO. În utilizarea acestui instrument metodologico-managerial se are în vedere două concepte: prioritatea priorităților și preceptul conform căruia cu 20% din resurse obținem 80% din rezultate. Se pornește de la premisa că în activitatea umană se procedează de multe ori prin a se face foarte bine lucruri care nu sunt strict necesare, de importanță mică, uneori nesemnificativă pentru activitățile de bază, cu care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nu sunt strict necesare, de importanță mică, uneori nesemnificativă pentru activitățile de bază, cu care se ocupă însă mult timp, în detrimentul rezolvării problemelor importante pentru activitatea organizației sportive. Astfel se utilizează greșit și se risipește una dintre cele mai prețioase resurse ale managementului - timpul, în condițiile în care resursa timp este egală pentru toți, nu poate fi conservată / stocată sau multiplicată, ci numai folosită judicios ori risipită. Din această perspectivă este necesară întocmirea listei priorităților și programarea activității pentru rezolvarea problemelor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nesemnificativă pentru activitățile de bază, cu care se ocupă însă mult timp, în detrimentul rezolvării problemelor importante pentru activitatea organizației sportive. Astfel se utilizează greșit și se risipește una dintre cele mai prețioase resurse ale managementului - timpul, în condițiile în care resursa timp este egală pentru toți, nu poate fi conservată / stocată sau multiplicată, ci numai folosită judicios ori risipită. Din această perspectivă este necesară întocmirea listei priorităților și programarea activității pentru rezolvarea problemelor în ordinea priorităților. Primul instrument specific analizei PARETO
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
elementele perturbatoare și se vor preciza măsurile de evitare. Întocmirea machetei amintită mai sus prefigurează posibila utilizare a altei tehnici de management și anume graficul de muncă și agenda de lucru, în care se vor consemna următoarele: activitățile, termenele, responsabilitățile, resursele necesare realizării. Utilizarea tehnicilor manageriale de îmbunătățire descrise mai sus joacă în managementul organizațional un rol triplu: * de planificare și programare a activității pe diferite termene: zi, săptămână, lună, an; * de organizare eficientă a activității; * de facilizare a atribuțiilor de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de rînd. În cele din urmă, aceste întîlniri au devenit riksdag-ul suedez, sau parlamentul. 6 În mediul radical diferit din Olanda și Flandra, extinderea manufacturilor, comerțului și finanțelor a permis crearea claselor de mijloc urbane alcătuite din persoane care controlau resurse economice considerabile. Conducătorii mereu dornici de venituri nu puteau nici să ignore acest bogat filon, nici să introducă taxe fără consimțămîntul proprietarilor lui. Pentru a obține acordul, conducătorii convocau întruniri ale reprezentanților din orașe și din cele mai importante clase
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și o economie de piață, în care piețele nu sînt, în cea mai mare parte, strict reglate, lucrătorii sînt liberi să se deplaseze dintr-un loc în altul sau de la o slujbă la alta, firmele private concurează pentru vînzări și resurse, iar consumatorii pot alege dintre bunuri și servicii oferite de producători concurenți. Pînă la finalul secolului al XX-lea, deși nu toate țările cu economii de piață erau democratice, toate țările cu sisteme politice democratice aveau și economii de piață
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
jur pentru a vedea inegalități pretutindeni. Inegalitatea, nu egalitatea, pare a fi condiția naturală a umanității. Thomas Jefferson avea prea multă experiență în problemele umane pentru a nu fi conștient de faptul în sine evident că, în multe privințe importante, resursele umane, avantajele și ocaziile favorabile nu sînt distribuite în mod egal la naștere, cu atît mai puțin după ce creșterea, circumstanțele și norocul s-au adăugat diferențelor inițiale. Cei cincizeci și cinci de oameni care au semnat Declarația de Independență oameni
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fericire, sănătate, supraviețuire, siguranță, prosperitate, egalitate și așa mai departe) înseamnă a face o judecată etică. Judecățile etice nu sînt judecăți "științifice" în sensul obișnuit.1 În al doilea rînd, scopurile bune sînt adesea în conflict unele cu celelalte, iar resursele sînt limitate. În consecință, hotărîrile privind politicile, personale sau guvernamentale, necesită aproape întotdeauna judecăți referitoare la compromisuri, o echilibrare a diferitelor scopuri. De exemplu, realizarea egalității economice poate submina stimulentele economice, costurile alocațiilor pentru cei mai în vîrstă pot fi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care am reflecta cu atenție asupra experiențelor, tendințelor, posibilităților și limitelor umane și am proiecta o serie de instituții politice care ar fi necesare pentru ca o democrație pe scară largă să existe, dar să fie posibilă și realizabilă în limitele resurselor umane. Din fericire, toate cele trei metode converg spre aceeași serie de instituții politice democratice. Acestea sînt, așadar, cerințe minime pentru o țară democratică (fig. 6). Figura 6. Ce instituții politice reclamă democrația pe scară largă? Democrația pe scară largă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
orașele-state rămase au fost sortite pieirii. Ultimul mare oraș-stat republican, Veneția, a căzut fără rezistență în fața armatelor lui Napoleon Bonaparte, în 1797 și nu și-a mai recîștigat niciodată independența. În ultimele secole, mai ales în secolul al XX-lea, resursele limitate ale unităților cu auto-guvernare și îndeajuns de mici pentru democrația de adunare s-au văzut clar, în repetate rînduri nu doar în chestiuni militare ci și în ceea ce privește problemele economice, comerțul, mijloacele de transport și de comunicare, circulația oamenilor și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu fie deținute de Stat, adică să existe o economie capitalistă și nu socialistă sau de stat. Totuși, asocierea directă a democrației cu capitalismul de piață ascunde un paradox: o economie capitalistă de piață generează în mod inevitabil inegalități în privința resurselor politice la care au acces cetățenii. Astfel, o economie capitalistă afectează serios egalitatea politică: cetățenii care sînt inegali din punct de vedere economic cu siguranță că nu sînt egali din punct de vedere politic. Într-o țară cu economie de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
economică, iar aceasta este prielnică democrației. În primul rînd, prin înlăturarea sărăciei acute și îmbunătățirea standardelor de viață, creșterea nivelului economic contribuie la reducerea conflictelor sociale și politice. În plus, atunci cînd apar aceste conflicte de natură economică, creșterea generează resurse suficiente pentru a se ajunge la un acord reciproc satisfăcător, de pe urma căruia fiecare parte să aibă de cîștigat. (În absența dezvoltării economice, conflictele conduc la un rezultat de "sumă-zero" în limbajul teoriei jocurilor: cîștigul meu este pierderea ta, cîștigul tău
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
În absența dezvoltării economice, conflictele conduc la un rezultat de "sumă-zero" în limbajul teoriei jocurilor: cîștigul meu este pierderea ta, cîștigul tău este pierderea mea. Așa încît cooperarea este inutilă). Dezvoltarea economică oferă persoanelor, asociațiilor sau guvernelor un surplus de resurse din care să suporte cheltuielile de învățămînt și astfel să sprijine dezvoltarea unei societăți instruite și educate. Capitalismul de piață este prielnic democrației și datorită consecințelor în plan social și politic. Creează un strat de mijloc numeros de deținători de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și poate cel mai important lucru este că, prin descentralizarea multor decizii economice la nivelul firmelor și persoanelor independente, economia capitalistă de piață nu mai reclamă un guvern central puternic sau chiar autoritar. O economie dirijată poate exista acolo unde resursele sînt reduse, iar deciziile de natură economică sînt puține și evidente. Dar într-o societate mai complexă, pentru a se evita haosul economic și pentru a oferi măcar un standard moderat de viață, este necesar un înlocuitor pentru coordonarea și controlul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Așa că, oricare ar fi forma legală de proprietate a activităților comerciale într-o economie dirijată, deciziile referitoare la acestea sînt într-adevăr luate și controlate de guvern. Fără coordonarea pieței, guvernului îi revine în mod firesc sarcina de a aloca resursele rare: capital, forță de muncă, utilaje, terenuri, clădiri, bunuri de consum, spații de locuit și restul. Pentru a realiza acest lucru, guvernul are nevoie de o planificare centralizată detaliată și cuprinzătoare, precum și de responsabili care să se ocupe cu elaborarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
referire peste puțin timp, nici un guvern nu s-a situat la înălțimea cerințelor. Nu deficiențele economiei planificate de la centru sînt cele mai nocive pentru democrație, ci consecințele ei în plan social și politic. O economie centralizată pune la dispoziția liderilor resursele întregii economii. Pentru a prevedea consecințele probabile ale acestui nemaipomenit "cadou" politic, s-ar cuveni să reamintim următorul aforism: "puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut". O economie centralizată emite o invitație clară către conducătorii politici, scrisă cu litere de-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
acestui nemaipomenit "cadou" politic, s-ar cuveni să reamintim următorul aforism: "puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut". O economie centralizată emite o invitație clară către conducătorii politici, scrisă cu litere de-o șchioapă: Sînteți liberi să folosiți toate aceste resurse economice pentru a vă consolida și menține puterea! Liderii politici ar trebui să aibă puteri supraomenești pentru a rezista acestei tentații. Din nefericire, statistica este tristă: conducătorii care au avut acces la resursele oferite de o economie centralizată au confirmat
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
șchioapă: Sînteți liberi să folosiți toate aceste resurse economice pentru a vă consolida și menține puterea! Liderii politici ar trebui să aibă puteri supraomenești pentru a rezista acestei tentații. Din nefericire, statistica este tristă: conducătorii care au avut acces la resursele oferite de o economie centralizată au confirmat cu toții adevărul aforismului. Desigur, liderii se folosesc de despotismul lor pentru scopuri bune sau rele. Istoria a înregistrat cîte ceva din amîndouă deși cred că în general despoții au făcut mai mult rău
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în proprietatea fermierilor și a familiilor acestora. Ceea ce produceau era folosit în mare măsură pentru consumul propriu. Ideea principală este, totuși, că economia era puternic descentralizată (mai mult decît avea să devină prin industrializare); liderii politici aveau acces limitat la resursele ei; și contribuia la formarea unei clase de mijloc considerabile, de fermieri liberi. Astfel era un mediu propice pentru dezvoltarea democrației. Într-adevăr, viziunea lui Thomas Jefferson asupra republicii presupunea că temelia necesară democrației era societatea agrară, formată din fermieri
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
centrală. Pe lîngă asta, guvernele erau democratice. Acestea au fost guvernele pe timp de război ale Angliei și Statelor Unite în timpul primului război mondial și, poate chiar mai mult, în al doilea război mondial. Dar în aceste cazuri, planificarea și alocarea resurselor aveau un scop bine definit, acela de a asigura satisfacerea nevoilor armatei, precum și furnizarea de alimente și servicii către civili. Scopurile războiului beneficiau de un sprijin larg. Deși ici și colo se dezvoltau formele pieței negre, acestea nu erau atît
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nevoilor armatei, precum și furnizarea de alimente și servicii către civili. Scopurile războiului beneficiau de un sprijin larg. Deși ici și colo se dezvoltau formele pieței negre, acestea nu erau atît de extinse încît să diminueze eficiența sistemului central care aloca resursele și controla prețurile. În final, sistemul a fost demontat după reinstituirea păcii. Ca rezultat, liderii politici au fost lipsiți de oportunități de care s-ar fi bucurat prin exploatarea rolului lor economic dominant în scopuri politice. Dacă lăsăm de-o
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea instituțiilor democratice. Economia condusă de la centru le-a făcut sarcina mai ușoară, prin aceea că le-a pus la dispoziție resurse și mai importante pentru a-și impune voința. La drept vorbind însă, experimentul istoric ce ar îmbina democrația cu o economie centralizată pe timp de pace nu a fost testat niciodată. În ce mă privește, sper să nu fie pus
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]