14,887 matches
-
1942. 1060 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 207-208. 1061 Vezi documentul nr. 269. 1062 Nicolae-Mina Tăutu (1919-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1940-1942). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1942). Delegatul Guvernământului Provinciei Bucovina la deportările de evrei din 15.06.1942. Sublocotenent (din 10.05.1942). 1063 Vezi documentul nr. 238. 1064 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 48-61. Instrucțiunile au fost aprobate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii care lucrează la grădina Sectorului III Albastru. [...]". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2955, f. 5. 1195 Vezi documentul nr. 277. 1196 Generalul Constantin Cepleanu. 1197 În urma controlului executat la 18.06.1942 de delegatul Marelui Stat Major la detașamentul de evrei repartizat parohiei din comuna Tudor Vladimirescu a reieșit faptul că: " [...] un număr de 147 erau scutiți de muncă de către preot, în schimbul contribuției lunare de lei 5.000 de fiecare evreu, alți 39 evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 419.100 din 15.04.1943. 1464 Vezi documentul anterior. 1465 Andrea Cassulo (1869-1952), prelat romano-catolic și diplomat. italian. Arhiepiscop romano-catolic de Leontopoli și Augustamnica (din 1921); Delegat Apostolic în Egipt (1921-1927); Delegat Apostolic în Canada și Terra Nova; Nunțiu Apostolic în România (1936-1947); Delegat Apostolic în Turcia (1947-1952). În cursul celui de-al doilea război mondial a desfășurat o activitate remarcabilă în vederea ameliorării situației evreilor din România
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 419.100 din 15.04.1943. 1464 Vezi documentul anterior. 1465 Andrea Cassulo (1869-1952), prelat romano-catolic și diplomat. italian. Arhiepiscop romano-catolic de Leontopoli și Augustamnica (din 1921); Delegat Apostolic în Egipt (1921-1927); Delegat Apostolic în Canada și Terra Nova; Nunțiu Apostolic în România (1936-1947); Delegat Apostolic în Turcia (1947-1952). În cursul celui de-al doilea război mondial a desfășurat o activitate remarcabilă în vederea ameliorării situației evreilor din România. În urma dezvăluirilor efectuate în cadrul procesului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
04.1943. 1464 Vezi documentul anterior. 1465 Andrea Cassulo (1869-1952), prelat romano-catolic și diplomat. italian. Arhiepiscop romano-catolic de Leontopoli și Augustamnica (din 1921); Delegat Apostolic în Egipt (1921-1927); Delegat Apostolic în Canada și Terra Nova; Nunțiu Apostolic în România (1936-1947); Delegat Apostolic în Turcia (1947-1952). În cursul celui de-al doilea război mondial a desfășurat o activitate remarcabilă în vederea ameliorării situației evreilor din România. În urma dezvăluirilor efectuate în cadrul procesului intentat mareșalului Ion Antonescu în 1946, guvernul Petru Groza a solicitat rechemarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Societății Națiunilor, la 29 septembrie 1931, Titulescu mulțumea SUA "pentru prețioasa colaborare pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vigoare a tratatului de pace, Uniunea Sovietică rezervîndu-și dreptul de a-și păstra "astfel de forțe înarmate", necesare pentru a întreține niște "linii de comunicație" cu Armata Sovietică din zona de ocupație rusă de pe teritoriul Austriei 344. Conform previziunilor delegaților anglo-americani, ocupația românească avea să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și numească un reprezentant în comisie. După o întîrziere de o lună, pe 14 septembrie, la o conferință de presă, secretarul american de stat Dean Acheson a denunțat guvernul român, arătînd că refuzul acestuia de a-și desemna un delegat era "încă o dovadă de indiferență crasă față de niște obligații internaționale bine definite"439. Washingtonul a apelat, așadar, la Națiunile Unite. Încă din decembrie 1948, acest for se preocupase de drepturile omului. Declarația universală a drepturilor omului enumera anumite drepturi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod corect că politica Bucureștiului avea să fie "o copiere abjectă a poziției adoptate de sovietici, indiferent care ar fi aceasta"468. În scurt timp, conferința a devenit o arenă de luptă pentru Cavendish Cannon, reprezentantul american și Andrei Vîșinski, delegatul sovietic. Rezultatul final nu a stat, însă, nici o clipă sub semnul întrebării. Au fost respinse toate cele 28 de amendamente occidentale și s-au aprobat toate cele 56 de articole ale proiectului sovietic. Voturile au fost în mod constant 7
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aprobat toate cele 56 de articole ale proiectului sovietic. Voturile au fost în mod constant 7 la 1, SUA fiind singura țară care s-a opus, întrucît Marea Britanie și Franța au refuzat să voteze 469. Pe 18 august, Vîșinski și delegații țărilor riverane și ai Ucrainei au semnat Convenția dunăreană. Cele trei puteri occidentale au refuzat să semneze acordul. Convenția anula toate tratatele anterioare legate de Dunăre și instituia o comisie care să supravegheze implementarea prevederilor respective, care se refereau la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova a refuzat, însă, și le-a interzis țărilor pe care le domina să participe la programul sponsorizat de americani. Pentru a pune în practică oferta americană, pe 16 iulie 1947, la Chateau de la Meutte, în Paris, s-au întîlnit delegați din 16 țări europene, ca să dezbată programul de reconstrucție și să instituie un Comitet European de Cooperare Economică 505. În septembrie, comitetul a prezentat un proiect pentru un Program de Reconstrucție Europeană (PRE), un program pentru patru ani, ce avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în scopuri politice. Pe 26 noiembrie, Adunarea Generală a respins moțiunea, care fusese susținută doar prin voturile Uniunii Sovietice și ale statelor est-europene575. Cu șase luni mai tîrziu, la o întrunire a membrilor Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT), delegatul cehoslovac, Augenthaler, a susținut o pledoarie similară, arătînd că Statele Unite au refuzat să exporte comenzi în valoare de 27 milioane de dolari 576. În acest timp, România era preocupată de implementarea primelor două planuri anuale, care prevedeau încadrarea economiei pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
244 au fost supuse mai multor tipuri de restricții. Marea Britanie, Franța și Statele Unite au acceptat să pună 102 articole sub embargo, să impună restricții cantitative pentru 73 de produse și să se consulte pentru restul de 69. În finalul întrunirii, delegații au convenit să prezinte tuturor membrilor COCOM aceste propuneri tripartite, spre a fi aprobate 633. Multe oficialități de la Washington erau nemulțumite de rezultatele întrunirii de la Londra. Obiectivul directivei CSN din 24 august era conformarea la noile prevederi și nu compromisul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
uneori chiar diferite de articole interzise pentru export. Încercînd să se sustragă de la restricțiile occidentale de export și să mărească volumul comerțului Est-Vest, Moscova a organizat, pe 3 aprilie 1952, o importantă conferință economică, la care au participat 471 de delegați, din 49 de țări, printre care și 13 oameni de afaceri americani. Sovieticii le-au oferit reprezentanților occidentali o multitudine de oportunități comerciale. Reprezentanții francezi și cei britanici au fost cel mai bine tratați. În săptămînile următoare, în rîndul guvernelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheiaseră, înainte de adoptarea Legii Battle, niște acorduri care prevedeau vînzări de articole strategice către Blocul Sovietic. Marea Britanie, Franța și Italia trimiseseră deja astfel de materiale cu o valoare totală de 2,5 milioane de dolari. Harriman le făcu o propunere delegaților: dacă ei erau dispuși să anuleze livrările prevăzute în contractele încheiate anterior, atunci el avea să-i ceară președintelui să nu mai aplice sancțiunile respective 666. Membrii COCOM au acceptat, deși cu reticență. Această reticență a determinat însă Washingtonul să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comercializau în mod liber, articole pe care Washingtonul le pusese sub embargo, din cauza "potențialului lor de război"766. În același timp, membrii COCOM au ajuns și ei la un consens după dezbaterile purtate. Pe 21 iulie, în ziua în care delegații se întîlneau la Geneva pentru a încheia un acord de încetare a focului în Indochina, GC a hotărît ca noile liste restrictive ale COCOM să intre în vigoare începînd cu 16 august. Interdicțiile privind exportul de articole din domeniul armamentului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceste forțe pentru menținerea "liniilor de comunicație" cu trupele din zona de ocupație sovietică din Austria. Pe 18 iulie, la Geneva a avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mai mult decît atît, acesta dorea reluarea schimburilor comerciale între cele două țări857. Pentru a facilita atingerea acestor obiective, Gheorghiu-Dej l-a numit pe Silviu Brucan în funcția de ambasador al României în SUA. Brucan era unul din cei trei delegați care vizitaseră Statele Unite cu un an în urmă, în luna noiembrie, pentru a achiziționa porumb și utilaje agricole. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul de stat Dulles și, pe 28 aprilie, Washingtonul a informat Bucureștiul că Departamentul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mult unul de formă decît de fond. După cîteva săptămîni, Chivu Stoica, președintele Consiliului Român, a ținut o cuvîntare în fața Marii Adunări Naționale, axîndu-se pe o temă ce avea să fie de multe ori reluată. El le-a spus delegaților că România dorește să întrețină relații culturale cu Franța și Italia, de care ne leagă o tradiție a prieteniei și colaborării și cu alte popoare din Europa și America de Sud cu care împărtășim același trecut cultural"900. Deși România s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a le cere sovieticilor să sprijine Planul pentru Șase Ani. De la aceste discuții nu s-a ajuns, însă, la nici o declarație oficială 946. Tocmai de aceea, Gheorghiu-Dej a profitat de ocazia celui de-al Treilea Congres pentru a le expune delegaților, inclusiv celor sovietici, obiectivele noului Plan pentru Șase Ani. După spusese lui Montias, în cuvîntarea sa principală, liderul român a arătat că Moscova sprijină planul și că a acceptat să ajute România să construiască la Galați o oțelărie care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără să-și piardă credibilitatea ca lideri ai lumii comuniste. Se pare că Gheorghiu-Dej a intuit acest lucru și s-a folosit de ocazie pentru a accepta în mod public ajutorul sovietic. La închiderea lucrărilor celui de-al Treilea Congres, delegații români au aprobat Planul de Șase și cel de Șaisprezece Ani948. Ruptura chino-sovietică a cauzat atîta zarvă încît Hrușciov a fost nevoit să convoace, în noiembrie 1960, o întrunire a liderilor comuniști din 81 de țări. Delegația română a sosit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propagandă petru contracararea Planului Marshall și a Pieței Comune 1002. Acum, liderul sovietic dorea să facă din CAER o organizație economică suprana˛ională. Pe 6 iunie, ca un prim pas către punerea în practică a acestui deziderat, Hrușciov a prezentat delegaților întruniți la Moscova Principiile de bază ale diviziunii socialiste internaționale a muncii. Românii se opuneau tuturor formelor de supranaționalism forțat și în special sistemului care încuraja agricultura românească în defavoarea industriei. Opoziția persistentă a României i-a determinat pe sovietici să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Beijingului 1019. Obstrucționismul României față de CAER l-a înfuriat pe Hrușciov. În raportul său din noiembrie 1962 către CC al PCR, acesta a învinuit Bucureștiul de lipsurile CAER1020. Gheorghiu-Dej nu-și permitea însă amenințări la adresa lui. Pe 29 decembrie, el spuse delegaților Marii Adunări Naționale că nu are intenția de a renunța să lupte pentru aplicarea planurilor economice naționale ale României 1021. Acest joc "dinte pentru dinte" a continuat, iar la ședința CAER din februarie 1963, Hrușciov a cerut României să renunțe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizită secretă în România, pe 24-25 iunie. Chiar dacă întîlnirea a avut loc, nu se știe nimic despre discuții, decît că lui Hrușciov i-a fost imposibil să schimbe opiniile lui Gheorghiu-Dej1033. Hrușciov a convocat încă o întrunire CAER la Moscova. Delegații s-au întîlnit pe 24/26 iunie. La ședință, românii au repurtat o victorie surprinzătoare. Confruntîndu-se cu o ruptură din ce în ce mai mare cu China, cu o Albanie nonconformistă și cu o imagine publică alterată datorită crizei rachetelor cubaneze, Hrușciov nu putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]