14,468 matches
-
fi den = apă, datorată unor triburi caucaziene, preindoeuropene, ce ar fi sălășluit cândva pe malurile Dunării noastre. 52 Russu I. I., op. cit., 1945; Wald Lucia, Slușanschi D., op. cit., 1987. 53 Cf. Lahovari G. I., Tocilescu Gr., Brătianu C. I., Marele dicționar geografic al României, București, 1898-1903 (cuvîntul Dunăre). 54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poezia didactică, satura latină -, abordându-se totodată chestiuni cu privire la interferențe și paralelisme culturale și ideologice, preluarea modelelor și asimilarea lor, circulația miturilor și simbolurilor, a temelor și motivelor, însușirea meșteșugului literar etc. O inițiativă meritorie s-a dovedit și realizarea dicționarului Scriitori greci și latini (1978), coordonat împreună cu N. I. Barbu, lucrare de pionierat în lexicografia românească referitoare la aceste arii culturale, pentru care autoarea a elaborat îndeosebi articole despre poeți (Homer, Sappho, Pindar, Anacreon, Arhiloh, Alcman, Theognis din Megara, Alceu, Simonide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
a Avestei, pe care se bazează acum orice studiu filologic, este cea a lui K.F. Geldner (1889-1896). Fundamental pentru interpretarea textului este vocabularul iranian antic (avestică și persană veche)1 al lui Ch. Bartholomae (1904, Împreună cu Bartholomae, 1906): pe acest dicționar se bazează traducerea germană a lui F. Wolff (1910, pentru G³th³, Împreună cu traducerea lui Bartholomae), care reprezintă un esențial pas Înainte față de cea franceză a lui J. Darmesteter (1892-1893), care rămâne totuși importantă pentru unele aspecte. B. Schlerath (1968) a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
avestice și de limbă pahlavi. Printre discipolii săi s-au aflat unii dintre cei mai importanți cercetători parsi: J.J. Modi, M.N. Dhalla - deja citați -, Khvasji Kanga, autor al unei traduceri În gujarati a Avestei, al unei gramatici și a unui dicționar avestic (1900); Tehmuras Anklesaria, care a editat Yasna, Wisprad și Wid¶wd³d și diferite texte de limbă pahlavi (Bundahișn etc.), de care s-au Îngrijit și fiul acestuia Behramgore Anklesaria și Bamanji Nusservanji Dhabar. În 1916, numele său este dat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți într-un singur eu, APF, 1996, 5; Teodor Tihan, „Trei «Z»”, ST, 1996, 6; Ion Lungu, O familie de poeți, TR, 1997, 23; Poantă, Dicț. poeți, 211-212; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 343. C. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
clipă și durată. A fost distins cu Premiul Criticii acordat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (1993) și cu diploma „Senior al profesiei” din partea Asociației Jurnaliștilor de Turism (1994). Adevăratul debut al lui F. trebuie considerată contribuția, esențială, la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), din al cărui colectiv de coordonare și revizie a făcut parte. Cartea l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame stau în caracterizările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
de teatru al lui Laurențiu Faifer, o culegere din însemnările lui Arșavir Acterian, un studiu de poetică și stilistică al Irinei Andone. A editat, de asemenea, Didahiile lui Antim Ivireanul și, în colaborare, Teatru și proză de I. L. Caragiale. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Dramaturgia între clipă și durată, Iași, 1983; Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, București, 1993; Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Efectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L. Caragiale, Teatru și proză, pref. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu P. Stancu); Irina Andone, „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, pref. edit., postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Liviu Leonte, Dramaturgia ca literatură, CRC, 1983, 43; Andrei Corbea, Teatrul ca literatură, VST, 1984, 13; Teodor Pracsiu, Clepsidrele Thaliei, Iași, 1985, 133-135; Paul Cornea, „Semnele lui Hermes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
I. a tradus în limba franceză din poeți români (în „Nouvelle revue française”, „Esprit”, „L’Autre Europe”, „La Nouvelle alternative”). De altfel, s-a implicat sistematic în ofensiva de difuzare internațională a literaturii autohtone. Capitolele rezervate literaturii române în câteva dicționare și enciclopedii prestigioase îi aparțin (Encyclopédie de la Pléïade, Paris, 1957; Histoire générale des littératures, Paris, 1961; Lexikon der Weltliteratur im 20 Jahrhunderts, Freiburg, 1961), ca și capitolele despre scriitorii și pictorii români incluși în Dictionnaire du surréalisme et de ses
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
de medecine Paris Maloine 19986 14. Iamandescu I.B. Psihologie medicala București Ed. Info Medica 1997 15. Luverne Wolff Lewis R.N M.A. Fundamental skills in Patient Care. Philadelphia J.B. Lippincott Company 1984 16. Manuila L, Mănuila A, Nicoulin M. Dicționar medical București Editura Ceres 1997 17. Moisescu Duminica Alexandru. Farmacologie București EDP 1978 18. Moldovan Tiberiu Semiologie . București Ed. Medicala 1993 19. Mozes Carol Tehnica îngrijirii bolnavului. București. Ed. Med. 1997 20. Neagu Natalia Embriologie comparata București Ed. Medicala 21
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
70 de ani, București, 1938; Vasile Netea, Înalt Prea Sfinția Sa Patriarhul dr. Miron E. Cristea. La împlinirea vârstei de 70 de ani (1868-1938), Târgu Mureș, 1938; Iorga, Oameni, IV, 301-302, 305-306; Bârlea, Ist. folc., 418-419; Iordan Datcu și Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Biberi, „Luminișuri”, MOM, 1936, 352; Eusebiu Camilar, „Diamante albe și negre”, IIȘ, 1938, 3; Mircea Streinul, „Diamante albe și negre”, BVS, 1938, 285; Teodor Al. Munteanu, O poetă din Țara Fagilor, PRV, 1938, 969; Perpessicius, Opere, VIII, 72, 79-80; Satco-Pânzar, Dicționar, 157. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Iorga s-au sprijinit atît financiar cît și moral pentru ca Nicolae Iorga să-și facă studiile 13. Iorga și-a început educația acasă. La vîrsta de patru sau cinci ani știa deja să citească și să scrie. Fără gramatică și dicționar, știa franțuzește înainte de a intra la școală. Româna învățată de el era limba lui Kogălniceanu. Într-o carte care descria ruperea Bucovinei de Moldova, Iorga a avut primul contact cu istoria României, și aceasta înainte de a deveni elev de școală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei se fac că ne plătesc”. Mulți muncitori, mai ales cei necalificați, erau avantajați de acest aranjament care, În schimbul supunerii politice, asigura o pensie și mai puțină bătaie de cap la locul de muncă. Cum preciza cu umor involuntar Micul dicționar politic oficial din Germania de Est, „În socialism, contradicția capitalistă dintre muncă și timpul liber dispare”. În jurul anului 1980, singurele sectoare care funcționau Într-o economie comunistă tipică erau industria de apărare puternic tehnologizată și așa-zisa „economie secundară”: piața
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cru classé, grand cru classé, 1er grand cru classé". III. Ambalajul și conținutul Urmând exemplul grecilor și al romanilor, în Evul Mediu, vinul s-a băut tot amestecat cu multă apă. Menționat mai ales de către Antoine Furetière în al său Dicționar Universal unde scria că doar "bețivii nu își amestecă vinul", cupajul va fi practicat în Franța (mai ales la țară) până în secolul al XX-lea. Așa cum oamenii din Antichitate își îmbogățeau amestecurile cu o mulțime de arome și esențe, băutorul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Ghibu, educator și memorialist”, „Drumul socialismului”, 1984, 8 142; Nae Antonescu, „Coresi”, „Pagini sătmărene”, 1986, 2; Aureliu Goci, „Coresi”, RL, 1986, 23; Petru Poantă, „Coresi”, ST, 1986, 6; Gheorghe Buluță, Filolog și istoric, LCF, 1988, 52; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 333; Petraș, Panorama, 638-639. M. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
strălucitoare plenitudini a Renașterii. O „călătorie în câmpul ideilor” se arată a fi elevata sa incursiune în domeniul de elecție, Introducere în studiul arhitecturii (1926), ca și acel „essai critique”, Palladio (1928), de o pătrunzătoare inteligență analitică. Mai tehnic, un Dicționar de termeni privind arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu nuanțări implicând perspectiva etică („nu există estetică fără etică”, clasicismul presupune o „atitudine morală”). Conferințele radiofonice reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
Albatros, București, 1986. BĂLU, Ion, Viața lui Lucian Blaga, Fundația Culturală Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Vladimir Diculescu, Editura Academiei R.S.R., București, 1974 . Bibliografia românească modernă, Editura Academiei R.S.R., București, 1984-1996. Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice : 1919-1944, Saeculum, București, 1999, 2 volume. RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, Nicolin, Calendare și almanahuri românești : 1731-1918 : Dicționar bibliografic, Editura Științifică și Eciclopedică, București, 1981. 2. 11. Autres ouvrages consultés Le bon usage, Grevisse, Duculot, Bruxelles, 1975. Lexique des règles typographiques en usage à l'imprimerie naționale, Imprimerie naționale, Paris, 1990. Traité moderne de ponctuation, Jacques Damourette, Larousse
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
RSJ/Articole/2009/RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
temps-fleuve. V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît., p. 122-125. 943 Lucian Blaga, " L'Espace mioritique ", în Trilogie de la culture, op. cît., p. 269. 944 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, op. cît., p. 182-186. 945 V. Ibid. La traduction en français est l'œuvre de Paul Miclău. V. Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, op. cît. 946 Nous approfondissons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]